Ştiri
Rusia vrea confiscarea proprietăților pentru „știrile false” despre armată
Parlamentarii ruși au pregătit un proiect de lege care permite confiscarea banilor și a proprietăților persoanelor care răspândesc „informații false în mod deliberat” despre forțele armate ale țării, a declarat sâmbătă un membru important al parlamentului.
Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a declarat că măsura se va aplica și celor găsiți vinovați de ceea ce el a descris ca fiind „alte forme de trădare”, informează agenția de presă Reuters.
Printre acestea se numără „discreditarea” forțelor armate, solicitarea de sancțiuni împotriva Rusiei sau incitarea la activități extremiste.
„Toți cei care încearcă să distrugă Rusia, toți cei care o trădează, trebuie să primească pedeapsa meritată și să compenseze daunele provocate țării, cu prețul propriilor bunuri”, a scris Volodin pe Telegram.
El a mai scris că proiectul de lege va fi prezentat luni în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului.
De când și-a trimis trupele în Ucraina în februarie 2022, Rusia a intensificat campania de reprimare a tuturor formelor de disidență politică.
În conformitate cu legile adoptate în luna martie 2022, la doar o lună după declanșarea războiului în Ucraina, discreditarea forțelor armate sau răspândirea de informații false despre acestea sunt pedepsite cu pedepse lungi cu închisoarea.
Anul trecut a fost arestată jurnalista Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) Alsu Kurmasheva și acuzată de „distribuirea de știri false” despre forțele armate ale Rusiei, o acuzație care poate atrage o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare.
De asemenea, autoritățile Federației Ruse i-au făcut dosar penal unuia din cei mai cunoscuți critici din presa internațională ai regimului lui Vladimir Putin, Masha Gessen, cu dublă cetățenie, rusă și americană, acuzat pentru „discreditarea” armatei ruse.
Acuzația de diseminare de știri false a fost considerată arma prin care Kremlinul nu doar că îi descurajează pe criticii războiului din Ucraina sau ai politicilor guvernamentale, ci și pregătește terenul pentru viitoarele alegeri prezidențiale care vor avea loc în martie, când, sunt de părere mulți dintre observatorii scenei politice rusești, Putin are cele mai mari șanse să câștige.
Un déja vu bântuie Europa: Trump, din nou la Casa Albă?
Mai mulți politicieni europeni și-au exprimat pe față îngrijorarea după ce fostul președinte SUA Donald Trump a făcut un pas mare, în alegerile primare dintr-un stat american, spre obținerea unei noi candidaturi la președinție.
Premierul Belgiei, care deține președinția UE, Alexander De Croo, a declarat că „dacă 2024 ne aduce din nou America pe primul loc [sloganul lui Donald Trump, n. red] atunci, mai mult ca niciodată, Europa va fi pe cont propriu”, transmite Associated Press.
De Croo a mai spus că Europa nu ar trebui să se teamă de această perspectivă, ci să o folosească drept motivație. „Ar trebui să o acceptăm și să punem Europa pe o bază mai solidă - mai puternică, mai suverană, mai autonomă”, a spus el.
De Croo a făcut aceste declarații în fața legislativului UE, la doar câteva ore după victoria detașată a fostului președinte Donald Trump la votul intern republican din statul american Iowa, la care a obținut 51% din voturi, cu 30 de procente înaintea celui mai apropiat contracandidat.
Comentariile premierului belgian fac aluzie la președinția lui Donald Trump din perioada 2017-2021, când relațiile Statelor Unite cu Europa s-au tensionat din cauza certurilor transatlantice aproape permanente privind comerțul, securitatea și cooperarea militară, erodând astfel încrederea și cooperarea între aliați.
Referindu-se și la alegerile din iunie pentru Parlamentul European, premierul belgian a precizat că acesta este „un an în care democrațiile și libertățile noastre vor fi puse la încercare”.
Germania nu poate ignora evoluțiile din SUA
Nu doar Belgia, ci și alte țări europene privesc cu îngrijorare posibila revenire a fostului star de reality show ca președinte al SUA. Mulți cred că Trump ar putea anula sprijinul acordat Ucrainei sau că Statele Unite ar face un pas înapoi în cadrul alianței militare NATO.
După victoria lui Trump la alegerile primare din Iowa, politicienii germani au cerut guvernului să se pregătească pentru posibilitatea unui nou mandat al lui Trump, transmite agenția germană de știri DPA.
„Guvernul german nu mai poate ignora evoluțiile politice interne din Statele Unite. Statele Unite sunt un partener prea important pentru asta", a declarat marți pentru DPA Jürgen Hardt, un deputat de rang înalt din partea blocului conservator de opoziție CDU/CSU.
Libertatea Europei depinde de acest lucruNorbert Röttgen, expert în politică externă al CDU
Expertul în politică externă al CDU, Norbert Röttgen, a declarat pentru ziarul Tagesspiegel că Germania și UE trebuie să se pregătească pentru revenirea lui Trump, accelerând producția de armament, „astfel încât Ucraina să se poată apăra împotriva unui atac rusesc chiar și fără ajutorul SUA". „Libertatea Europei depinde de acest lucru”, a spus Röttgen.
La rândul ei, Agnieszka Brugger, vicepreședinta Partidului Verzilor, a declarat că o politică americană mai radicală sub Trump ar avea consecințe negative pentru securitatea internațională, solidaritatea între țări și respectarea dreptului internațional.
SUA și Marea Britanie au lovit ținte din Yemen ale rebelilor houthi
SUA și Marea Britanie au lansat lovituri aeriene și maritime împotriva unor ținte militare houthi din Yemen. Loviturile vin ca răspuns la atacurile rebelilor asupra navelor comerciale din Marea Roșie. Observatorii califică atacurile ca pe o escaladare semnificativă a războiului Israel-Hamas.
Reprezentanții SUA și Marea Britanie spun că atacurile au diminuat capacitatea rebelilor houthi de a ataca nave. Din coaliție mai fac parte Australia, Bahrain, Canada și Țările de Jos. Cu toate acestea, Washingtonul transmite că nu intenționează să escaladeze tensiunile din Orientul Mijlociu.
Forţele SUA şi ale coaliţiei au lovit peste 60 de ţinte din 16 locaţii ale militanţilor houthi din Yemen a anunțat comandantul central al Forţelor Aeriene ale SUA, Alex Grynkewich, citat de CNN.
Rebelii houthi au atacat 27 de nave comerciale în Marea Roșie de la sfârșitul lunii decembrie, transmite Reuters.
Președintele SUA, Joe Biden, a avertizat că nu va ezita să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar.
„Aceste lovituri direcționate sunt un mesaj clar că Statele Unite și partenerii noștri nu vor tolera atacurile asupra personalului nostru și nu vor permite actorilor ostili să pună în pericol libertatea de navigație”, a declarat Joe Biden.
Ministerul britanic al Apărării a transmis că primele indicii arată că abilitățile houthi de a amenința transportul maritim comercial au primit o lovitură.
Rebelii houthi, susținuți de Iran, spun că atacurile lor asupra rutelor de transport maritim din Marea Roșie sunt o demonstrație de sprijin pentru palestinieni și Hamas, grupul islamist care controlează Gaza. Gruparea Hamas este considerată o organizație teroristă de SUA și Uniunea Europeană.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, care se află în spital din unor complicații medicale, a transmis că loviturile au vizat drone, rachete balistice și de croazieră, echipamente radar de coastă și de supraveghere aeriană ale organizației houthi.
Temeri de escaladare a conflictului
Autoritățile din Statele Unite au declarat că și țări precum Australia, Bahrain, Canada și Olanda au sprijinit operațiunea au prezentat loviturile din Yemen ca pe un efort internațional. Scopul ar fi de a asigura securitatea comerțului din Marea Roșie, o rută maritimă esențială între Europa și Asia, care reprezintă aproximativ 15% din traficul maritim mondial.
Cu toate că Washingtonul a declarat că nu există intenția de a escalada tensiunile, militanții houthi au promis să riposteze la orice atac.
Liderul rebelilor houthi, Mohammed al-Bukhaiti, a ameninţat că SUA şi Marea Britanie „îşi vor da seama în curând” că atacurile din Yemen „au fost cea mai mare prostie din istoria lor”.
Într-o declarație după lovituri, Arabia Saudită a cerut reținere și „evitarea escaladării”.
La ONU, Rusia a anunţat că a cerut o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite pentru a discuta despre loviturile militare ale Statelor Unite şi Marii Britanii asupra Yemenului, informează Reuters.
Rebelii houthi, care controlează cea mai mare parte a Yemenului, au sfidat apelurile ONU și ale altor organizații internaționale de a opri atacurile cu rachete și drone asupra rutelor de transport maritim din Marea Roșie.
În ultimele zile, avertismentele SUA și ale Marii Britanii privind „consecințele” atacurilor asupra navelor comerciale s-au intensificat.
Atacurile rebelilor houthi au perturbat comerțul internațional și au determinat companii maritime de top să abandoneze ruta maritimă prin Marea Roșie și Canalul Suez. Alternativa este una mai lungă și mai costisitoare, în jurul Africii de Sud.
Creșterea costurilor de livrare alimentează temerile că ar putea declanșa o nouă criză a inflației globale.
Cu câteva ore înainte de loviturile americane și britanice din Yemen, armata americană a declarat că rebelii houthi au lansat o rachetă balistică anti-navă pe rutele internaționale de transport maritim din Golful Aden, la două zile după cel mai mare atac al rebelilor Houthi de până acum.
Pe 9 ianuarie, forțele navale americane și britanice au doborât 21 de drone și rachete houthi.
Președintele Joe Biden a declarat că atacul houthi din 9 ianuarie a vizat direct navele americane.
Houthi e o organizaţie politică şi militară şiită susţinută de Iran care duce un război civil în Yemen împotriva unei coaliţii susţinute de Arabia Saudită.
Organizația a început să lanseze de câteva săptămâni drone şi rachete asupra navelor comerciale de transport maritim din Marea Roşie, multe dintre acestea fiind interceptate şi doborâte de navele marinei americane aflate în zonă.
Miercuri, Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie iniţiată de SUA şi Japonia care condamnă atacurile houthi asupra navelor comerciale şi de comerţ, începând din 19 noiembrie 2023 şi cere ca rebelii houthi să înceteze imediat toate aceste atacuri.
Zelenski mulțumește României pentru sprijin și afirmă că sancțiunile internaționale împotriva Rusiei funcționează
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că sancțiunile globale împotriva Rusiei funcționează și e nevoie de introducerea unora noi. Sunt „dovezi clare” ale unei încetiniri a industriei ruseşti de apărare, spune Zelenski, care a transmis mulțumiri României pentru nivelul de cooperare atins.
Preşedintele Volodimir Zelenski ținut în seara de 9 ianuarie un discurs către națiune în care a prezentat acțiunile Ucrainei pentru a face faţă unei noi ierni de atacuri din partea Rusiei şi crizei privind susținerea internațională pentru Kiev.
Volodimir Zelenski a spus că Ucraina are în continuare soluții de apărare și că se vor deschide noi linii de producție de arme și muniții în Ucraina, cu sprijinul aliaților.
Președintele ucrainean a mai spus că în ciuda dificultăților privind ajutorul occidental pentru Ucraina situația din conflictul cu Rusia se poate gestiona.
„Abordarea noastră atentă şi precisă a fiecărei nevoi şi a fiecărei oportunităţi poate oferi Forţelor de Apărare tot ceea ce au nevoie”, a declarat liderul ucrainean.
Președintele ucrainean spune că sancţiunile internaționale impuâse Rusiei funcţionează și că „există dovezi clare ale unei încetiniri a industriei ruseşti de apărare”. Volodimir Zelenski a adăugat însă că e nevoie în continuarea ca schemele de evitare a sancțiunilor să fie blocate total.
Volodimir Zelenski afirmă că e nevoie de măsuri internaționale împotriva celor care continuă să ajute Rusia: „Toată lumea cunoaşte această mică listă de complici ai terorismului. Vom discuta acest lucru, în continuare, cu partenerii noştri”.
Discuții cu lideri europeni
Președintele Zelenski a mai spus că a vorbit cu trei lideri europeni, printre care și președintele României, Klaus Iohannis.
„Am mulţumit României pentru nivelul de cooperare care a fost deja atins. Avem rezultate extrem de bune în regiunea Dunării, în cooperarea la Marea Neagră (...). Apreciem sprijinul României pentru procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană.
Avem, cu siguranţă, potenţialul de a creşte cooperarea transfrontalieră, în special în triunghiul Ucraina-România-Moldova”, a spus președintele ucrainean, care a adăugat că discuțiile cu președintele român au abordat și moduri de consolidare în comun a apărării.
La rândul său, președintele României, Klaus Iohannis, spune că a discutat cu omologul său ucrainean despre starea securității regionale, despre ajutorul multilateral acordat de România și despre modalitățile de a dezvolta un parteneriat strategic între cele două țări.
Președintele ucrainean a mai spus în intervenția sa video de seara trecută și că a discutat și cu președintele preşedintele Poloniei, Andrzej Duda căruia i-a transmis de asemenea mulțumiri pentru sprijin.
„L-am informat pe preşedintele Duda cu privire la situaţia de pe linia frontului, precum şi cu privire la atacurile ruseşti în curs de desfăşurare şi la apărarea noastră, la nevoile noastre. În special, nevoia de sprijin”, a relatat Volodimir Zelenski.
Volodimir Zelenski spune că a vorbit și cu alți lideri europeni cu care a discutat formula de pace ucraineană, în pregătirea reuniunii de la Davos.
Președintele Ucrainei va participa în persoană la Forumul Economic Mondial de la Davos care va avea lor între 15 și 19 ianuarie, a anunțat Borge Brende, președintele forului. Reuniunea va aborda în detaliu formula de pace promovată de Kiev,
Aceasta prevede retragerea tuturor forţelor ruse din teritoriile ocupate din Ucraina, inclusiv din peninsula Crimeea, alături de garanţii privind viitoarea securitate a Ucrainei.
Planul preconizează și tragerea la răspundere a liderilor ruși pentru rolul lor în invadarea Ucrainei.
A folosit Rusia rachete de origine nord-coreeană în Ucraina?
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.
Gabriel Attal este noul prim-ministru al Franței, la 34 de ani
Președintele Emmanuel Macron l-a desemnat pe fostul ministru al educației Gabriel Attal, în vârstă de 34 de ani, în funcția de prim-ministru al Franței, a anunțat marți Palatul Élysée. Attal devine primul premier francez gay din istorie, și cel mai tânăr.
Guvernul centrist al lui Élisabeth Borne a demisionat cu o zi înainte.
Președintele Emmanuel Macron încearcă astfel să dea un nou impuls celui de-al doilea mandat al său înaintea alegerilor pentru Parlamentul European și a Jocurilor Olimpice de la Paris din această vară.
Președintele francez și guvernul se străduiesc să facă față unui parlament turbulent și care a îngreunat adoptarea legilor sale, de când a pierdut majoritatea absolută, la scurt timp după ce Macron a fost reales anul trecut pentru al doilea mandat, transmite France 24.
Élisabeth Borne a demisionat după un an de crize politice provocate de reformele contestate ale sistemului de pensii, legilor imigrației și integrării.
Legislația adoptată luna trecută a stârnit controverse chiar și în partidul președintelui Emmanuel Macron, 20 de persoane votând împotrivă și 17 abținându-se. Ministrul Sănătății, Aurélien Rousseau, a demisionat în semn de protest, iar alți membri de stânga ai cabinetului au luat în considerare, de asemenea, posibilitatea de a părăsi guvernul.
Noul prim-ministrul, Gabriel Attal este un om politic de anvergură, cunoscut de francezi ca purtător de cuvânt al guvernului. Cel mai recent, el a condus Ministerul Educației. Acum, la vârsta de 34 de ani, este pe cale să devină cel mai tânăr prim-ministru din istoria recentă a Franței.
Attal este primul prim-ministru francez gay. Partenerul său este europarlamentar francez. El spune că s-a confruntat în viață și cu homofobia, și cu anisemitismul, tatăl lui fiind evreu. „După mamă, sunt ortodox rus” - a mai spus Attal, mai demult.
Attal este foarte popular și are reputația de a fi capabil să discute probleme cu reprezentanți din diferite tabere politice. Comentatorii politici citați de AFP spun că Macron ar putea, de asemenea, să se potrivească cu Attal mai bine decât cu Borne: dinamismul lui Attal și cariera sa fulgerătoare le amintesc observatorilor de președinte. Se așteaptă ca Attal să aducă o schimbare majoră de stil în funcția de prim-ministru după Borne.
„Știu că pot conta pe energia și angajamentul tău”, a scris Macron pe X, adăugând că noul premier va acționa în conformitate cu spiritul de „excelență și îndrăzneală” din 2017.
Anul 2017 este anul în care Macron însuși câștiga primul mandat de președinte. Schimbarea premierului nu duce neapărat la o schimbare a orientării politice, ci mai degrabă va semnala dorința de a depăși reforma pensiilor și a imigrației, pentru a se concentra pe noi priorități.
Expertul constituțional Benjamin Morel a declarat însă pentru AFP că numirea lui Attal semnalează o „strategie foarte ofensivă în vederea alegerilor europene” din iunie. Politologul Bruno Cautres este mai prudent afirmând că Attal „nu va rezolva nici problema majorității, nici principala problemă, care este încotro se îndreaptă mandatul (lui Macron)".
Sondajele de opinie arată că partidul lui Macron este în urma liderului de extremă dreaptă Marine Le Pen cu aproximativ opt până la zece puncte pentru alegerile UE din iunie.
Misiunea Peregrine abandonează încercarea de aselenizare după ce a suferit pierderi de combustibil
Astrobotic Technology a anunțat că abandonează misiunea de a plasa modul spațial Peregrine pe Lună, la mai puțin de 24 de ore după ce vehiculul și-a luat zborul. Din motive tehnice, sonda se află în imposibilitatea de a aseleniza.
La numai câteva ore după ce vehiculul a fost lansat din Florida spre Lună, compania Astrobotic a anunțat că misiunea este în pericol. Modulul lunar Peregrine nu a putut să se plaseze într-o poziție orientată spre soare, cel mai probabil din cauza unei probleme de propulsie, potrivit Astrobotic.
Din cauza orientării greșite, nava spațială nu a mai putut să își încarce bateriile.
Problema bateriei a fost ulterior rezolvată, dar Astrobotic nu a reușit să corecteze problema apărută la cu sistemul de propulsie al modulului de aselenizare robotic Peregrine.
Compania a exclus apoi posibilitatea ca aselenizarea programată pe data de 23 februarie să mai aibă loc.
La puțin timp după lansarea rachetei Vulcan și a modulului Peregrine, Astrobotics a publicat fotografii ale modulului aflat în spațiu.
Specialiștii de la Astrobotics au spus că materialul distorsionat care se vede în fotografii trădează, de asemenea, o anomalie a sistemului de propulsie.
Sonda lunară, numită Peregrine, după cea mai rapidă pasăre din lume, părea să aibă o primă etapă a călătoriei sale pe deplin reușită după ce a decolat pe o rachetă Vulcan Centaur dezvoltată de Lockheed Martin și Boeing United Launch Alliance.
Apoi, Astrobotic a transmis că Peregrine a început cu succes să comunice cu Deep Space Network al NASA.
„După activarea cu succes a sistemelor de propulsie, Peregrine a intrat într-o stare operațională sigură”, arată un comunicat al companiei.
După aceea, însă, modulul Peregrine a experimentat „anomalia” care a lăsat vehiculul îndreptat departe de soare și incapabil să-și încarce bateria.
Controlorii misiunii „au dezvoltat și executat apoi o manevră improvizată pentru a reorienta panourile solare spre Soare”, potrivit Astrobotic.
Manevra de reorientare a avut succes, însă echipa nu a reușit să își folosească optim sistemul de propulsie pentru a putea ajunge să aterizeze lin pe Lună.
Miza misiunii peregrine
Compania Astrobotic Technology din Pittsburgh a dezvoltat Peregrine în cadrul unui contract de 108 milioane de dolari cu NASA.
Vehiculul a fost proiectat de la început pentru a fi relativ ieftin, viziunea NASA fiind aceea de a reduce costul instalării unui modul robotizat pe Lună, prin implicarea sectorului privat în construirea acestor echipamente.
CEO-ul Astrobotic, John Thornton, a declarat pentru CNN pe 2 ianuarie că vede această primă lansare ca pe o misiune de testare.
Joel Kearns, administrator asociat adjunct pentru explorare la Direcția Misiunii Științifice a NASA, a emis o declarație luni, spunând: "Fiecare succes și eșec sunt oportunități de a învăța și de a crește. Vom folosi această lecție pentru a propulsa eforturile noastre de a avansa știința, explorarea și dezvoltarea comercială a Lunii.
Abandonarea încercării sale de aselenizare marchează o pierdere majoră nu numai pentru Astrobotic, ci și pentru NASA și alte țări și instituții cu sarcini utile la bordul modulului Peregrine.
Compania nu va putea testa o manevră de aselenizare lină, care s-a dovedit a fi un pas extrem de dificil în orice misiune pe Lună.
La bordul vehiculului Peregrine se află cinci instrumente științifice de la NASA și alte 15 încărcături de la mai multe organizații și țări.
Misiune diplomatică de urgență a SUA în Orientul Mijlociu
Secretarul de stat SUA, Antony Blinken se află în Orientul Mijlociu într-o misiune diplomatică „de urgență”, care prevină extinderea conflictului din Gaza. Oficialul american s-a întâlnit deja cu oficiali din Qatar și Iordania și a declarat că războiul „ar putea metastaza cu ușurință”.
Antony Blinken a criticat miniștrii israelieni de extremă dreapta care au cerut relocarea palestinienilor din Gaza. El a mai spus că Israelul trebuie să-și adapteze operațiunile militare pentru a reduce victimele civile și pentru a crește semnificativ ajutorul umanitar care ajunge în Gaza, transmite Associated Press.
Iordania și alte state arabe au criticat dur Israelului pentru atacurile din Gaza și afirmă că luptele trebuie să se încheie înainte ca discuții despre cum va arăta Gaza după război să poată începe.
Oficialii din Qatar au cerut o încetare imediată a focului iar regele Abdullah al Iordaniei „a avertizat cu privire la repercusiunile catastrofale ale războiului din Gaza.
Misiunea secretarului de stat în Orientul Mijlociu îl va duce pe Antony Blinken în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Israel, Cisiordania și Egipt înainte de a se întoarce la Washington. Este a este al patrulea turneu diplomatic al secretarului de stat SUA de la începutul războiului.
Statele Unite au făcut presiuni asupra Israelului timp de săptămâni pentru a permite cantități mai mari de alimente, apă, combustibil, medicamente și alte provizii în Gaza, iar Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție pe 22 decembrie, solicitând o creștere imediată a livrărilor.
În urmă cu trei săptămâni, Israelul a deschis Kerem Shalom, adăugând un al doilea punct de intrare pentru ajutoare în Gaza, după Rafah.
Riscul extinderii conflictului este tot mai mare
Cu toate acestea, numărul camioanelor cu ajutoare care intră zilnic în Gaza nu a crescut semnificativ. În această săptămână, o medie de aproximativ 120 de camioane pe zi au intrat prin Rafah și Kerem Shalom, potrivit cifrelor ONU, mult sub cele 500 de camioane de mărfuri care intrau zilnic înainte de război și mult sub ceea ce grupurile de ajutor spun că este necesar.
Aproape întreaga populație de 2,3 milioane de persoane depinde de transporturile umanitare care trec granița.. Unul din patru palestinieni din Gaza suferă de foame, iar restul se confruntă cu niveluri de criză ale foametei, potrivit ONU.
Mai mult de 85% dintre oamenii din Gaza au fost alungați din casele lor de bombardamentele israeliene și de ofensivele terestre. Cei mai mulți trăiesc în adăposturi ONU aglomerate mult peste capacitatea lor, în tabere de corturi sau pe străzi.
Vizita lui Antony Blinken vine în contextul în care evoluțiile din Liban, Marea Roșie și Irak au crescut riscul extinderii conflictului.
Cu câteva ore înainte de întâlnirile lui Blinken de sâmbătă, miliția Hezbollah din Liban, a tras zeci de rachete asupra nordului Israelului și a declarat că barajul a fost un răspuns inițial la uciderea țintită, probabil de către Israel, a unui lider de top din grupul aliat Hamas în capitala Libanului săptămâna trecută.
Mai mult, atacurile intensificate ale rebelilor Houthi din Yemen asupra transporturilor maritime comerciale din Marea Roșie au perturbat comerțul internațional și au dus la eforturi sporite ale SUA și aliaților de a patrula calea navigabilă comercială vitală și de a răspunde amenințărilor.
Coaliția de țări a emis miercuri, 3 ianuarie, un ultim avertisment pentru Houthi de a-și înceta atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roșie.
Începând cu 19 decembrie, militanții au efectuat cel puțin două duzini de atacuri ca răspuns la războiul dintre Israel și Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și Uniunea Europeană.
Noi atacuri rusești în Ucraina: explozii în Harkov, Nipru, Zaporojie, Krivoi Rog, Hmelnițki
În dimineața zilei de 8 ianuarie, atacul masiv cu rachete al Rusiei asupra Ucrainei a continuat iar la nivel național a fost instituită o alertă aeriană. Explozii sunt raportate în multe orașe iar țintele au fost clădiri rezidențiale și industriale, potrivit oficialilor ucraineni.
În toată Ucraina s-au auzit alarmele aeriene în dimineața de 8 ianuarie.
„Inamicul atacă cu cruzime orașele pașnice”, a declarat Oleksandr Vilkul, primarul orașului Krivoi Rog din sudul Ucrainei, pe aplicația de mesagerie Telegram.
Anatoli Kurtiev, secretarul consiliului municipal din sud-estul orașului Zaporojie, a scris și el pe Telegram că atacul cu rachete asupra orașului s-a soldat cu răniți, dar nu a oferit detalii suplimentare, transmite Reuters.
Cinci explozii au fost auzite în orașul Zaporojie, a declarat guvernatorul regional Iuri Malașko, și cel puțin două persoane au fost rănite.
„Rachetele au lovit zone rezidențiale”, a declarat Malașko pe Telegram.
Cel puțin o femeie a fost rănită într-un atac asupra Harkovului, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a transmis primarul Igor Terekhov.
El a spus că au fost lovite și incendiate obiective industriale din oraș.
„Dimineața începe cu o explozie în oraș. Sunt posibile mai multe lovituri și îndemn pe toată lumea să fie atentă”, a spus oficialul din Harkov.
Oficialii militari ucraineni din alte orașe, inclusiv Dnipropetrovsk și Hmelnițki, au informat, de asemenea, că orașele lor se află sub un „atac masiv cu rachete” din partea Rusiei.
Anterior, în dimineața zilei de 8 ianuarie, în Ucraina a fost anunțată o alertă aeriană generală. Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei au informat că forțele ruse au lansat spre Ucraina rachete de croazieră.
Armata rusă bombardează în mod regulat teritoriile Ucrainei, inclusiv obiective civile.
La rândul său, Moscova anunță că a evacuat aproximativ 300 de locuitori din Belgorod, oraș supus frecvent atacurilor armatei ucrainene, transmite AFP.
„Aproximativ 300 de locuitori din Belgorod, care au decis să evacueze temporar, se află în prezent în centre temporare de adăpost ” mai departe de graniță, a anunțat pe Telegram guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov.
Evacuarea din Belgorod este cea mai mare a unui oraș important rusesc de când Moscova a început ceea ce numește operațiunea militară specială în Ucraina, în februarie 2022.
La 30 decembrie, loviturile ucrainene asupra orașului au ucis 25 de persoane, cel mai grav bilanț civil din Rusia de la începutul ostilităților.
Atacul ucrainean a urmat unui bombardament masiv al Moscovei în toată Ucraina, cel mai mare astfel de atac din primele săptămâni ale conflictului, care a ucis 30 de persoane.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.
Blinken în Iordania: Vrem să ne asigurăm că războiul din Gaza nu se va extinde
Secretarul de stat american Antony Blinken a ajuns duminică în Iordania. Este a patra sa vizită în regiune de când a început războiul din Fâșia Gaza, acum trei luni. Oficialul american a cerut evitarea „unei spirale a violenței”.
Regele Abdullah al II-lea l-a avertizat pe oficialul american asupra repercusiunilor „catastrofale” pe care le are războiul din Gaza, făcând totodată apel la SUA să convingă Israelul să înceteze imediat focul, se arată într-un comunicat al Curții Regale.
Iordania și alte state arabe au criticat intens acțiunile Israelului și au evitat să discute proiecte pe termen lung, susținând că pentru început trebuie să se pună capăt luptelor și abia după aceea pot începe astfel de discuții. Țările arabe au cerut încetarea focului de la jumătatea lunii octombrie, când numărul victimelor civile a început să crească vertiginos. Israelul a refuzat, iar SUA a cerut, în schimb, „pauze umanitare” temporare în anumite zone și pe anumite perioade de timp, pentru a permite accesul ajutoarelor și pentru ca oamenii să se pună în siguranță.
Teama că luptele din Gaza s-ar putea extinde
Sâmbătă seara, înainte să plece din Grecia, de pe insula Creta, către Iordania, secretarul de stat american Antony Blinken a făcut o scurtă declarație, spunând că trebuie întreprinse toate eforturile pentru a evita extinderea conflictului. „Una dintre preocupările reale este graniţa dintre Israel şi Liban şi vrem să ne asigurăm că războiul nu se va extinde”, a declarat Blinken.
Mişcarea islamistă libaneză Hezbollah a lansat zeci de rachete în nordul Israelului, agresiune prezentată ca fiind o reacție la uciderea, atribuită Israelului, a numărului doi al Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și Uniunea Europeană. Acesta a fost ucis într-un atac cu drone, pe 2 ianuarie, în apropiere de Beirut.
„Vrem să ne asigurăm că ţările care gândesc la fel ca noi îşi folosesc legăturile, influenţa, relaţiile cu unii dintre cei care ar putea fi atrași în lupte, pentru a ţine lucrurile sub control, pentru a ne asigura că conflictul nu se extinde”, a adăugat oficialul american.
El a menționat în special „rolul vital” pe care Turcia îl poate juca în acest sens. De altfel, Blinken a vizitat și Turcia unde a discutat cu președintele Erdoğan și alți oficiali, la începutul acestui al patrulea turneu în regiune de la declanșarea conflictului.
Mai multe ajutoare pentru Gaza
În Iordania, Blinken a vizitat și depozitul regional al Programului Alimentar Mondial (PAM) din capitala iordaniană. De aici pleacă transporturile cu ajutoare care urmează să ajungă în Gaza atât prin punctul de trecere de la Rafah, cât și prin Kerem Shalom.
Secretarul american de stat a lăudat eforturile PAM și ale altor agenții ale ONU, precum și ale guvernului iordanian, de a se asigura că ajutoarele ajung în Gaza. „Eforturile pentru a colecta și a distribui alimente persoanelor aflate în nevoie sunt absolut esențiale", a declarat Blinken. „Statele Unite s-au străduit din prima zi de la declanșarea conflictului să obțină deschiderea traseelor de acces în Gaza,” a subliniat demnitarul american. „Ne străduim în fiecare zi nu doar deschidem puncte de trecere, ci și să creăm mai multe pentru a le face mai eficiente", a spus el. „Suntem hotărâți să facem tot ce putem pentru a îmbunătăți situația tuturor locuitorilor din Gaza: copii, femei sau bărbați,” a adăugat Blinken.
De săptămâni Statele Unite fac presiuni asupra Israelului să permită accesul unor cantități mai mari de alimente, apă, combustibil, medicamente și alte provizii în Gaza. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție pe 22 decembrie prin care se solicită o creștere imediată a livrărilor. În urmă cu trei săptămâni, Israelul a deschis Kerem Shalom, adăugând astfel un al doilea punct de intrare a ajutoarelor în Gaza, după Rafah.
Cu toate acestea, cantitatea de ajutoare care ajunge în Gaza nu a crescut semnificativ. Săptămâna aceasta, potrivit cifrelor ONU, au trecut de punctele de acces Rafah și Kerem Shalomo în medie aproximativ 120 de camioane pe zi, mult mai puține față de cele 500 de camioane de mărfuri care intrau zilnic înainte de război și mult sub necesarul populației, după cum spun organizațiile umanitare.
După Iordania, secretarul de stat al SUA se va deplasa în Qatar, care a jucat un rol de mediator în armistiţiul dintre Israel şi Hamas, la sfârşitul lunii noiembrie.
El îşi va încheia ziua la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, înainte de a se deplasa luni în Arabia Saudită şi apoi în Israel, unde a spus că se aşteaptă să aibă conversaţii care „nu vor fi uşoare”.
Securitatea Israelului și crearea unui stat palestinian
Sâmbătă, Blinken a declarat că Turcia s-a angajat să joace un rol „pozitiv şi productiv” pentru Gaza postbelică şi că este pregătită să îşi folosească influenţa în regiune pentru a împiedica extinderea şi mai mult a conflictului dintre Israel şi Hamas.
Comentariile au fost făcute după întâlnirea lui Blinken cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, un critic vehement al acţiunilor militare ale Israelului în Gaza.
În timpul discuţiilor, care au durat mai mult de o oră, Blinken a subliniat necesitatea „de a coopera pentru o pace regională mai largă şi de durată, care să asigure securitatea Israelului şi să avanseze crearea unui stat palestinian”.
SUA susține Israelul, dar în același timp au cerut necesitatea intensificării ajutorului umanitar pentru populaţia palestiniană din Gaza, pentru „a reduce numărul victimelor civile.” De asemenea au susținut negocieri „pentru o pace regională durabilă şi pentru crearea unui stat palestinian”.
Ceea ce se va întâmpla în perioada postbelică în ceea ce priveşte reconstrucţia Gaza şi guvernarea acesteia se va afla, de asemenea, în centrul discuţiilor şefului diplomaţiei americane cu partenerii săi arabi, chiar dacă aceştia din urmă cer, în primul rând, o încetare de durată a focului.
Operaţiunile militare israeliene în Fâşia Gaza au ucis 22.600 de persoane, majoritatea civili, potrivit Ministerului Sănătăţii condus de Hamas.
Israelul a jurat să distrugă Hamas după atacul fără precedent de pe teritoriul israelian din 7 octombrie, care a ucis 1140 de persoane, majoritatea civili.
Articol scris cu ajutorul relatărilor AP și AFP.
Ce planuri are Israelul pentru Fâșia Gaza după încetarea războiului
Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a dezvăluit care sunt propunerile Israelului pentru viitoarea guvernare a Fâșiei Gaza, odată ce războiul dintre Israel și Hamas se va termina.
Yoav Gallant a declarat că va exista un control palestinian limitat pe teritoriul actual, iar Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și Uniunea Europeană, nu va mai controla Gaza, relatează BBC.
Luptele din Gaza au continuat și după publicarea planului de guvernare a Gazei, cu zeci de oameni uciși în ultimele 24 de ore, a declarat Ministerul Sănătății condus de Hamas.
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken va face a patra sa vizită în regiune săptămâna aceasta. El este așteptat să poarte discuții cu oficiali palestinieni din Cisiordania ocupată și cu lideri israelieni.
Conform planului prezentat de ministrul Gallant, Israelul va păstra controlul general al securității Gaza. O forță multinațională ar urma să se ocupe de reconstruirea teritoriului după distrugerea pe scară largă cauzată de bombardamentele israeliene.
Egiptul ar avea, de asemenea, un rol nespecificat de jucat în cadrul planului. Însă, documentul adaugă că palestinienii ar fi responsabili pentru conducerea teritoriului, arată BBC.
„Locuitorii Gazei sunt palestinieni. Prin urmare, organismele palestiniene vor fi la conducere, cu condiția să nu existe acțiuni ostile sau amenințări împotriva statului Israel”, a spus Yoav Gallant.
Discuțiile despre ce se va întâmpla în Fâșia Gaza după război au dus la dezacorduri profunde între politicienii din Israel.
Unii membri de extremă dreaptă ai guvernului premierului Benjamin Netanyahu au spus că cetățenii palestinieni ar trebui încurajați să părăsească Gaza în exil, propuneri controversate care au fost respinse ca „extremiste” și „nefuncționabile” de către alte țări din regiune și de către unii dintre aliații Israelului.
În timp ce propunerile lui Yoav Gallant pot fi considerate ca fiind mai practice decât cele sugerate de unii dintre colegii săi de cabinet, este probabil să fie respinse de liderii palestinieni care spun că trebuie să li se permită să preia controlul deplin asupra conducerii teritoriului odată ce războiul se termină.
Până acum, ofensiva Israelului a ucis peste 22 000 de palestinieni, a forţat majoritatea populaţiei să îşi părăsească locuinţele şi a redus la dărâmături mare parte din Gaza.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.
SUA și România își recunosc reciproc vechimea în muncă și dreptul la pensie
Președintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea care ratifică acordul prin care SUA și România își recunosc reciproc vechimea în muncă și dreptul la pensie.
Acordul în domeniul securității sociale prevede că cetățenii români care au muncit în SUA și cetățenii americani care au muncit în România își vor putea valorifica la pensie perioadele de lucru din cele două țări.
Calculul se va face potrivit principiului totalizării, cu acordarea proporțională a pensiei de fiecare stat, transmite Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Actul normativ cuprinde și dispoziții privitoare la încasarea pensiilor în statul ales de beneficiari, o facilitate care asigură o mai bună mobilitate a pensionarilor din cele două state pe teritoriul celuilalt stat și a menținerii accesului lor la drepturile de pensie aflate în plată.
Acordul, semnat la Bucureşti pe 23 martie 2023, asigură evitarea dublei contribuții la asigurările sociale sau a riscului ca acesta să nu fie supus niciunei scheme de asigurări sociale din cele două state.
De asemenea, lucrătorii detașați sunt scutiți de plata contribuțiilor la asigurările sociale din statul în care sunt detașați.
Acordul în domeniul securităţii sociale vizează persoanele care sunt sau au fost supuse legilor unuia sau ambelor state, dar și pe cele ale căror drepturi derivă, conform legilor aplicabile, de la acestea.
Documentul se aplică, pentru România, legilor care reglementează pensiile şi ajutoarele pentru deces din sistemul public de pensii, precum și legilor care reglementează contribuțiile de asigurări sociale de sănătate.
Acordul în domeniul securității sociale dintre România și SUA a fost semnat pe 23 martie 2023 de ministrul român al Muncii de la acea vreme, Marius Budăi, și de ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec.
Acordul privește toate persoanele care sunt sau au fost supuse legilor unuia sau ambelor state, precum și persoanele ale căror drepturi derivă de la persoanele menționate anterior.
Acordul se aplică pentru România legilor care reglementează atât pensiile cât şi ajutoarele pentru deces din sistemul public de pensii.
De asemenea, acordul se aplică și legilor care reglementează contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, potrivit părții a II-a a Acordului.
Pentru Statele Unite ale Americii, Acordul se aplică legilor care reglementează programul federal de asigurare pentru bătrâneţe, urmaş şi dizabilitate.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.
Cum vor crește taxele locale în Chișinău, în 2024
În 2024, unitățile comerciale și întreprinderile care prestează servicii în municipiul Chișinău vor plăti taxe mai mari decât în 2023. Asta prevede proiectul de decizie prezentat de primăria capitalei pentru consultări publice. Taxa de 120 de lei pentru salubrizare ar putea rămâne în vigoare.
Intrând în 2024 fără un buget aprobat, primăria Chișinău nici măcar nu a organizat consultări publice pe subiectul taxelor locale. Acestea urmează să aibă loc până pe 19 ianuarie și abia după aceea va fi prezentat și proiectul bugetului municipal, a declarat primarul capitalei, Ion Ceban, reales în noiembrie pentru al doilea mandat de 4 ani.
Europa Liberă a analizat proiectul și a comparat taxele propuse pentru anul 2024 cu cele din 2023.
Taxa anuală de salubrizare, în valoare de 120 de lei, care a stârnit nemulțumirea unor locuitori ai capitalei anul trecut, a fost propusă și pentru acest an.
Taxele pentru posesorii de câini (120 de lei anual) și pentru parcare (35 de lei anual) ar putea rămâne neschimbate în 2024.
Iar taxa de amenajare a teritoriului pentru fondatorii întreprinderilor individuale și gospodăriilor țărănești ar putea crește de la 174 la 185 de lei anual.
Primăria a decis să majoreze taxele și pentru unitățile comerciale și întreprinderile care prestează servicii în capitală.
Spre exemplu, pentru centrele de asistență tehnică a automobilelor taxa anuală ar putea crește de la 15.800 de lei, în 2023, la 16.750 lei, în 2024. Taxa pentru agențiile imobiliare, la fel, ar putea crește în 2024, de la 11.000 la 11.700 lei.
Deținătorii de spălătorii auto vor plăti în acest an cu 300 de lei mai mult pentru o boxă – 5.600 de lei.
Taxele pentru stațiile de alimentare cu combustibil vor crește cu 5.000 de lei, de la 84.000 la 89.000 pentru o coloană.
Cafenelele și restaurantele cu până la 50 de locuri ar trebuie să achite cu 300 și, respectiv, 600 de lei mai mult în noul an.
Se vor mări taxele și pentru cazinouri, săli cu automate de jocuri de noroc și săli de pariuri. Un cazino care achita în 2023 o taxă de 630.000 de lei, ar urma să plătească în 2024 deja un milion de lei.
Cazinourile electronice vor plăti cu 30.000 de lei mai mult decât în 2013, iar sălile cu automate de jocuri de noroc vor achita 19.200 de lei în plus trecut.
Un cabinet de înfrumusețare va plăti în noul an 3.500 de lei, cu 200 de lei mai puțin decât în 2023. Frizeriile, în schimb, vor achita cu 30 de lei mai mult pentru fiecare loc de muncă – 580 în loc de 550 de lei.
Un lider Hamas din Liban, ucis într-un atac aerian
Numărul doi al grupării islamiste palestiniene Hamas, Saleh al-Arouri, a fost ucis marţi seară, într-un atac aerian israelian în suburbiile capitalei libaneze Beirut, au anunţat gruparea palestiniană şi responsabili libanezi, transmite France Presse.
Saleh al-Arouri a fost ucis împreună cu gărzile sale de corp în atacul care pare să fi fost efectuat cu o dronă şi care a ţintit biroul Hamas de la periferia sudică a Beirutului. Potrivit agenţiei libaneze de presă ANI, patru persoane au fost ucise.
Gruparea Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și Uniunea Europeană, a confirmat asasinarea lui Saleh al-Arouri şi a ameninţat Israelul că aceasta nu îi va slăbi „rezistenţa”.
„Asasinatele laşe comise de ocupantul sionist împotriva liderilor şi simbolurilor poporului palestinian în interiorul şi exteriorul Palestinei nu vor reuşi să zdrobească voinţa şi rezilienţa poporului nostru, nici să împiedice continuarea rezistenţei curajoase”, a declarat într-un comunicat un membru al biroului politic al Hamas, Ezzat al-Rishq.
Şi premierul libanez Najib Mikati a emis un comunicat, în care a acuzat Israelul de comiterea unei „noi crime”, care în opinia sa urmăreşte să „antreneze Libanul într-o nouă fază de confruntare” cu Israelul.
Acuzat de Israel că este creierul a numeroase atentate, Saleh al-Arouri a fost ales în anul 2017 adjunct al şefului biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, devenind astfel oficial numărul doi al mişcării islamiste palestiniene.
După ce a stat în total aproape 20 de ani în închisorile israeliene, el a fost eliberat în anul 2010 cu condiţia să ia calea exilului, iar de atunci s-a stabilit în Liban.
În urma uciderii lui Saleh al-Arouri, liderul Hamas Ismail Haniyeh a declarat marţi că mişcarea sa „nu va fi învinsă niciodată”, după moartea adjunctului său, Saleh al-Arouri, într-un atac aerian în suburbiile sudice ale Beirutului, atribuit Israelului, notează AFP.
„O mişcare ai cărei lideri şi fondatori cad martiri pentru demnitatea poporului şi a naţiunii noastre nu va fi învinsă niciodată”, a declarat Haniyeh într-un discurs televizat.
Guvernul israelian susține că nu e responsabil de asasinarea liderului Hamas, dar un consilier de rang înalt al premierului israelian Benjamin Netanyahu a lăudat acțiunea. Consilierul israelian pe probleme de securitate Mark Regev a declarat pentru rețeaua de televiziune americană MSNBC că el crede că presupusul atac a fost îndreptat doar împotriva Hamas și nu împotriva Hezbollah, organizație pe care SUA o consideră teroristă.
Armata israeliană a declarat că „este pregătită pentru orice scenariu” după atacul din Beirut, alimentând temerile că războiul din Fâșia Gaza ar putea să degenereze într-un conflict regional mai amplu.
„Îmbrățișări arctice și urări polare” de la Aleksei Navalnîi
Politicianul Alexei Navalnîi, care ispășește o pedeapsă de 19 ani într-o închisoare cu regim special din satul Harp, districtul autonom Iamalo-Neneț, și-a felicitat susținătorii cu ocazia Anului Nou. Mesajul a apărut pe rețelele de socializare ale opozantului.
Navalnîi spune că îi este foarte dor de familia sa, de părinți și de fratele său. „Îmi lipsește teribil chiar și posibilitatea de a-i înjura pe cei care trimit felicitări și imagini identice stupide către întreaga listă de destinatari pe WhatsApp de Anul Nou. Înainte mă exasperau, dar acum mă gândesc: sunt atât de simpatice”, se arată în mesajul telegrafic al opozantului.
La finalul felicitării sale, Navalnîi le-a transmis „îmbrățișări arctice și urări polare" simpatizanților săi.
Postarea lui Navalnîi este ilustrată cu o imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale. Imaginea îl prezintă pe Navalnîi alături de soția, fiica și fiul său.
Înainte de a fi relocat în districtul autonom Iamalo-Neneț, Navalnîi a fost închis în penitenciarul de maximă securitate nr. 6 din regiunea Vladimir. Din 6 decembrie, apropiații au pierdut contactul cu el. Navalnîi a reapărut abia după 20 de zile în colonia de la Cercul Polar.
Navalnîi a fost condamnat în august la 19 ani de detenție într-o închisoare cu regim special, fiind acuzat de activități extremiste. Navalnîi se consideră nevinovat și spune că verdictul este motivat politic. Organizațiile pentru drepturile omului l-au recunoscut pe opozant ca fiind un deținut politic.
Jurnalista anti-război Ekaterina Dunțova, suspendată din alegerile prezidențiale, s-a adresat și ea rușilor cu un discurs de Anul Nou. „Inima fiecăruia dintre noi este plină de speranța că va fi mai bine în noul an. (...) Iar cei care ne sunt dragi să ne fie alături și nu sunt undeva, departe, riscându-și viața în timp ce îndeplinesc sarcini ale căror obiective nu ne pot fi deplin explicate", a notat Dunțova. „Anul Nou să ne aducă pace. Cu noi înșine și cu vecinii noștri”, a subliniat ea.
Cel puţin 10 morţi şi 60 de răniţi în urma atacului Rusiei asupra Ucrainei. Zelenski: în total au fost lansate 110 rachete
Rusia a declanşat un atac aerian amplu asupra Ucrainei, care a dus la moartea a cel puțin 10 persoane şi rănirea a cel puţin 60. Atacurile masive cu drone și rachete au vizat capitala, sudul, vestul şi estul ţării.
O serie de explozii au fost auzite la Kiev vineri dimineața, în timp ce sistemele de apărare aeriană erau în plină activitate la primele ore ale diminteții, a anunțat primarul Kievului, Vitali Kliciko.
„Mai multe explozii în capitală. Apărarea aeriană lucrează intens”, a scris e pe mesageria Telegram.
Rachetele au lovit, de asemenea, cel puțin alte cinci orașe ucrainene, inclusiv Harkov în nord-est, Lviv în vestul țării, precum și Odesa în sud, au anunțat reprezentanți ai autorităților locale și ai poliției, citați de AFP.
Clădiri civile, printre care o maternitate, școli, magazine, clădiri comerciale au fost lovite în Kiev, Lviv, Odesa, Nipru, Harkov, Zaporojie şi alte oraşe, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski într-o postare pe rețeaua X.
Atacuri peste noapte au fost raportate și în Sumy și Konotop.
În sudul Odesei, o clădire înaltă a luat foc după ce a fost lovită de resturile unei drone doborâte, a declarat primarul orașului.
„Ca urmare a unui alt atac inamic, una dintre clădirile înalte a fost avariată. Incendiul a fost stins imediat”, a declarat primarul Ghenadi Truhanov într-o postare pe rețelele de socializare.
Atacurile rusești au avut loc după ce Kremlinul a recunoscut marți că un atac ucrainean a avariat o navă de război în portul Feodosia din Crimeea.
Ucraina a anunțat că forțele sale aeriene au distrus nava de debarcare Novocherkassk, președintele Volodimir Zelenski glumind pe rețelele de socializare că nava s-a alăturat acum „flotei subacvatice ruse din Marea Neagră”.
Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat că nava a fost avariată de rachete aeriene ghidate.
Ucraina a distrus o navă rusă în Crimeea ocupată
Joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru eliberarea ultimului pachet de arme disponibil pentru Ucraina în conformitate cu acordurile în curs.
Deocamdată, următoarele pachete americane consistente de sprijin pentru Ucraina sunt incerte din cauza neînțelegerilor politice interne din SUA.
Președintele ucrainean a avertizat că orice schimbare de politică din partea SUA, principalul susținător al Kievului, ar putea avea un impact puternic asupra cursului războiului.
„Pentru a apăra libertatea și securitatea nu numai în Ucraina și Europa, ci și în Statele Unite, trebuie să continuăm să răspundem agresiunii ruse în curs de desfășurare”, a spus Volodimir Zelenski.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.
Acord politic cu Austria: Din martie 2024, România va intra în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, miercuri seară, că România va adera la spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă în martie 2024. Discuțiile vor continua anul viitor și pentru frontierele terestre, potrivit acordului dintre Austria, România și Bulgaria.
„După 13 ani, în sfârșit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privință!” scrie Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.
„Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Implicit, Portul Constanța își va crește exponențial importanța. De asemenea, sunt convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră”, a adăugat el.
În același timp, Ministerul Afacerilor Interne arată că a ajuns la „un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria”.
MAI susține că România și Bulgaria vor intra în Schengen pe cale aeriană și maritimă începând cu luna martie 2024. Discuțiile vor continua în 2024 și pentru frontierele terestre.
Ministerul mai precizează că „pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de interne, ministerele de externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Aceste discuții vor continua mâine, 28 decembrie 2023”.
De asemenea, pentru ca acordul politic să aibă valoare urmează ca România și Bulgaria să obțină acordul tuturor statelor membre UE.
Negocierile și discuțiile vor continua și joi, 28 decembrie 2023.
Acordul politic cu Austria vine după ce în urmă cu două săptămâni, statul austriac anunța o „flexibilizare” potrivit căreia e de acord „cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.
SUA au deblocat ultimul pachet militar disponibil pentru Ucraina fără un vot în Congres
Statele Unite au anunţat miercuri deblocarea unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 250 de milioane de dolari. Oficialii spun că ar fi ultima tranşă disponibilă fără un nou vot în Congresul american, relatează Associated Press.
Pachetul de ajutor militar destinat Ucrainei, în valoare de până la 250 de milioane de dolari, include o serie de muniții inclusiv aeriene și alte rachete, artilerie, sisteme antiblindate, echipamente și piese de demolare și medicale.
Ajutorul, furnizat prin intermediul Autorității prezidențiale de reducere a fondurilor, va fi scos din stocurile Pentagonului și predat Armatei ucrainene pentru a putea face față invaziei rusești.
Locotenent-colonelul de marină Garron Garn, un purtător de cuvânt al Pentagonului, a declarat că nu mai există fonduri pentru a înlocui armele scoase din stocurile departamentului.
Garn a completat că „fără finanțarea suplimentară, va exista un deficit în refacerea stocurilor militare americane, afectând pregătirea militară americană”.
Casa Albă avertizase că va rămâne fără resurse pentru Ucraina până la sfârşitul anului.
În ultima perioadă, președintele american Joe Biden a îndemnat Congresul să adopte un pachet de ajutor de 110 miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și alte nevoi de securitate națională.
Acesta include 61,4 miliarde de dolari pentru Ucraina, din care aproximativ jumătate pentru refacerea stocurilor Pentagonului.
Legea mai prevede aproximativ 14 miliarde de dolari pentru Israel, pentru lupta acestuia cu Hamas, grupare considerată teroristă de SUA și Uniunea Europeană, și 14 miliarde de dolari pentru securitatea frontierelor americane. Alte fonduri ar urma să fie alocate pentru nevoile de securitate în Asia-Pacific.
Negocieri în impas
Negocierile sunt în continuare în impas între parlamentarii republicani şi democraţi în ceea ce priveşte aprobarea pachetului de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
„Este imperativ ca Congresul să acţioneze cât mai curând posibil pentru a promova interesele noastre de securitate naţională, ajutând Ucraina să se apere”, a declarat secretarul de stat Antony Blinken, printr-un comunicat emis miercuri.
Cu toate acestea, liderii Senatului au decis deja că Congresul american va încheia anul fără a aproba noi fonduri.
Eșecul acestor negocieri marchează un an de speranţe zădărnicite de o contraofensivă majoră a Ucrainei şi de o presiune crescută din partea Rusiei pe linia frontului.
Republicanii se opun aprobării unui nou ajutor, cerând în schimb președintelui american Joe Biden să înăsprească politica internă de azil. Nu este clar dacă, cum și când ambele partide vor conveni asupra unei noi finanțări în anul următor.
Biden a fost sceptic în privința perspectivelor aprobării rapide a unui nou ajutor american în timpul vizitei făcute la Washington de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urmă cu două săptămâni, a treia sa deplasare în capitala americană într-un an. Președintele american a recunoscut că nu poate face nicio promisiune, dar și-a exprimat speranța că se va ajunge la un acord în Congres.
Deocamdată, el poate încerca să realoce fonduri din alte domenii către Ucraina, deși acest lucru nu i-ar permite să ofere sumele care ar fi necesare pentru a sprijini Ucraina pe scară largă pe termen lung.
Bugetul militar adoptat de Congres include, de asemenea, bani pentru ajutor militar pentru Ucraina, dar numai 300 de milioane de dolari. Miercuri, Biden i-a dat secretarului de stat Antony Blinken autoritatea de a decide dacă este important pentru interesele de securitate ale SUA să acorde Ucrainei un ajutor de până la 20 de milioane de dolari.
Washingtonul este cel mai important aliat al Ucrainei în apărarea împotriva invaziei rusești și până acum a oferit sau a promis Kievului un ajutor militar în valoare totală de peste 44 de miliarde de dolari de la începutul războiului, în februarie 2022.
PAS vrea să modifice Codul Electoral ca să organizeze referendumul pro-european într-o zi cu alegerile prezidențiale
Majoritatea PAS intenționează să schimbe Codul Electoral astfel încât referendumul pro-european propus de președinta Maia Sandu să poată fi organizat în ziua în care ea va candida pentru al doilea mandat. În 2022, când au adoptat noul cod, deputații guvernării au interzis o astfel de suprapunere.
Deputata partidului „Acțiune și Solidaritate”, Veronica Roșca, va prezenta, joi, modificările la Codul Electoral în plen, la ultima ședință a Parlamentului din acest an. Roșca, împreună cu alți 15 deputați PAS a înregistrat pe 14 decembrie un proiect cu o serie de modificări la legislația electorală. La ședința plenară din 15 decembrie, proiectul a fost aprobat în prima lectură.
Pe 26 decembrie, la două zile după ce Maia Sandu a cerut ca referendumul privind aderarea la UE să fie organizat toamna viitoare, iar Comisia Electorală Centrală a explicat că referendumul nu poate fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, Roșca a înregistrat un amendament la proiectul care urmează să fie examinat în lectură finală pe 28 decembrie:
„Se propune modificarea normei articolului 184 din Codul Electoral, astfel încât să fie posibilă organizarea concomitentă a alegerilor parlamentare, prezidențiale sau locale generale și a referendumului republican”.
În favoarea propunerii sale, Roșca aduce ca exemplu referendumul din 2019, care a avut loc concomitent cu un scrutin național și rezultatele căruia au fost confirmate de Curtea Constituțională.
Noul Cod Electoral, pe care majoritatea PAS l-a aprobat în decembrie 2022, invers, a interzis organizarea unui referendum republican în aceeași zi cu alegerile parlamentare, prezidențiale sau locale generale.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | Când ar putea avea loc referendumul privind aderarea la UE și ce ar avea de câștigat Maia Sandu
Fostul ambasador al R. Moldova la ONU și profesor la Universitatea din New York, Vlad Lupan, spune că guvernarea PAS va trebui să modifice în grabă Codul Electoral pentru a evita criticile Comisiei de la Veneția care a recomandat autorităților să se evite schimbări cu 12 luni înainte de alegeri.
„Președinta Sandu va capitaliza și va lega popularitatea sa personală de popularitatea UE în rândul alegătorilor din Moldova, asigurându-se că referendumul va fi bine”, scrie Lupan pe rețeaua X (fost Twitter).
În ajunul Crăciunului, la 3 ani de mandat, președinta Maia Sandu a cerut Parlamentului să organizeze un referendum despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Referendumul ar trebui organizat toamna viitoare, când Sandu vrea să candideze la prezidențiale pentru un nou mandat la Președinție.
Cele două spitale de boli contagioase din capitală au fost comasate, în pofida opoziției angajaților
Guvernul a decis că Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” din Chișinău va absorbi Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile din orașul Codru. Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, promite că edificiul istoric al spitalului din centrul orașului va fi conservat și niciun angajat nu va fi demis.
La ședința Guvernului din 27 decembrie, ministra a ținut să precizeze că se vor face investiții în spitalul „Toma Ciorbă”, acolo unde nu există o secție de terapie intensivă, o secție de pediatrie și un laborator modern. „Utilizarea eficientă a resurselor ambelor instituții ne va ajuta să atingem aceste obiective”, a spus Nemerenco.
Cât despre protestele celor două colective, care s-au împotrivit comasării spitalelor, ministra a comentat că acești angajați au fost „utilizați de anumiți actori politici, într-un sens negativ”, fără a preciza despre ce forțele politice vorbește.
„Angajații au fost presați de administrații să iasă la proteste, aducându-se informații false cu referire la teren și clădiri. Acest spital are un patrimoniu important, are o conotație istorică. Suntem dispuși să lucrăm împreună la conservarea acestor clădiri, la reparația lor”, a mai spus ministra.
Totodată, aceasta a dat asigurări că pe niciun angajat „nu îl paște niciun pericol”, invitând presa peste jumătate de an să vadă ce investiții se vor face în spital.
După aprobarea hotărârii, premierul Dorin Recean a lăudat-o atât pe Nemerenco pentru că „face ceea ce trebuie pentru cetățeni, nu pentru administratori”, cât și pe ministrul Educației, Dan Perciun, pentru fuzionarea a două universități.
- Te-ar putea interesa și: USEFS va fi absorbită de USM. Șarov: „Patrimoniul va rămâne intact și profesorii își vor păstra locurile de muncă”
În hotărârea de Guvern, Ministerul Sănătății spune că ambele spitale au nevoie de finanțare suplimentară pentru reparații, iar spitalul „Toma Ciorbă” este vechi, nu corespunde cerințelor și riscă să nu fie reacreditat. După reorganizarea sub o singură administrație, se vor face economii din salarii de aproximativ 1,5 milioane de lei anual, bani care pot fi reinvestiți în reparații și modernizare.
Proiectul fuzionării celor două instituții a fost publicat pe site-ul particip.gov.md la 5 decembrie 2023. Ministerul Sănătății nu a organizat alte dezbateri publice, iar proiectul a fost introdus pe agenda Guvernului pe ultima sută de metri.
Angajații celor două spitale au organizat două proteste, în care au cerut Guvernului și altor instituții de stat să se renunțe la această inițiativă. Ei se temeau că-și vor pierde posturile de muncă și că terenurile și clădirile din centrul Chișinăului vor fi privatizate.
România: Șapte oameni au murit în incendiul de la Ferma Dacilor, județul Prahova. Pensiunea era neautorizată
În România, șapte oameni au murit într-un incendiu izbucnit marți la pensiunea Ferma Dacilor din judeţul Prahova. Pensiunea nu avea autorizație de securitate la incendiu și nici de construire. Patronul complexului este un controversat om de afaceri.
Pompierii au extras a șaptea victimă a incendiului de la pensiunea Ferma DAcilor. Este vorba despre un minor. În acest moment, o singură persoană mai este dispărută.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a cerut un raport complet de la ISU Prahova cu privire la controalele şi măsurile dispuse la Ferma Dacilor în ultima perioadă. Acestea vor fi analizate şi se va stabili dacă au existat deficienţe în îndeplinirea activităţilor de control, menționează IGSU.
„În urma tragicului eveniment produs în această dimineaţă la un operator din judeţul Prahova, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a solicitat ISU Prahova prezentarea unui raport preliminar referitor la controalele efectuate, inclusiv deficienţele constatate şi sancţiunile aplicate, dacă acestea există, precum şi măsurile dispuse de personalul de specialitate în scopul remedierii deficienţelor constate la nivelul spaţiilor aparţinând operatorului economic cu funcţiuni de cazare situat în localitatea Tohani din judeţul Prahova, în timpul verificărilor efectuate”, a transmis IGSU printr-un comunicat.
Un control, șase nereguli, șase avertismente
Raportul solicitat şi de şeful DSU, Raed Arafat, „va face obiectul unei analize ample, alături de specialişti ai Inspecţiei de Prevenire din cadrul IGSU”.
„Datele prezentate vor contribui la crearea unui imagini obiective asupra activităţilor derulate de ambele părţi, îndatoririle şi obligaţiile aferente fiecărui sector de activitate, în scopul protejării vieţii şi a bunurilor cetăţenilor”, a mai transmis IGSU.
Instituţia a precizat că, în cazul în care vor fi constatate nereguli sau deficienţe în îndeplinirea atribuţiilor, vor fi dispuse măsurile care se impun, fără să precizeze care ar fi acestea.
ISU Prahova spune că a verificat pensiunea în 2019 și a identificat „6 nereguli, dintre care una a fost remediată pe timpul controlului și au fost aplicate 6 avertismente”.
Virgiliu Nanu, prefect de Prahova, declara marți seara pentru portalul de știri news.ro că, din analiza făcută pe documentele pe care le analizase până atunci „se pare că există doar un certificat de edificare a construcţiilor eliberat în baza unui raport de expertiză. Acest certificat este dat în anul 2020, spre sfârşitul anului”
„În lipsa autorizaţiei de construire, în baza unei modificări legislative, într-adevăr, se poate elibera un astfel de certificat prin care poţi autoriza acea construcţie. Acum se pun alte întrebări cu privire la existenţa pensiunii ca destinaţie. La momentul anului 2020 nu exista autorizaţia de construire”, a precizat prefectul.
Pensiunea funcționa din 2013
„Pentru motivele de mai sus, din dragoste pentru natură și pentru gastronomia tradițională, în 2013 am pus bazele Fermei Dacilor, gândită ca un proiect de și pentru familie. Din fericire pentru familia dacică extinsă de astăzi, am dimensionat gresit proiectul, putând astfel omeni la un ospăț, peste 150 de daci. Și pentru că ospețele noastre îndestulătoare invită la siestă temeinică, am rânduit cu drag și atenție la detalii pentru voi, 21 de odăi, 4 căsuțe suspendate și 4 colibe dacice, 6 cabane pădure și 10 Locuri de campare și parcare pentru mașini și rulote”, scrie pe site-ul Ferma Dacilor.
Conform G4Media, în martie 2023, Secția militară a DNA clasa un dosar care privea modul în care funcționa Ferma Dacilor fără autorizație de incendiu. DNA va redeschide acest dosar după ce pensiunea a ars din temelii marți, potrivit unor surse judiciare care au dezvăluit informațiile pentru G4Media.
Dosarul penal îi viza pe anumiți inspectori de la ISU Prahova, care ar fi trebuit să verifice Ferma Dacilor, anunță Digi24.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a anunțat că a preluat coordonarea anchetei deschise de polițiști după incendiu. Infracţiunile vizate sunt de ucidere din culpă şi distrugere.
Surse judiciare citate de News.ro au declarat că ancheta este în stadiu incipient, iar procurorii nu exclud nicio ipoteză, nici pe cea a unui accident, nici pe cea a unui incendiu provocat.
Flăcările care au cuprins pensiunea de la Tohani, în județul Prahova, s-au extins pe o suprafaţă de aproximativ o mie de metri pătraţi. ISU a activat planul roșu de urgență și intervine cu 60 de pompieri.
Autoritățile spun că la acest moment sunt căutate persoanele cazate la etajul clădirii și care nu au putut să se evacueze. Ar fi vorba de cel puțin șase persoane.
26 de persoane erau la pensiunea afectată de incendiu, spune Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență a precizat că pensiunea nu avea autorizaţie de securitate la incendiu.
„Pentru obiectivul vizat a fost efectuată o verificare pe fond în anul 2019, fiind identificate 6 nereguli, dintre care una a fost remediată pe timpul controlului și au fost aplicate 6 avertismente. La momentul verificării nu au fost puse la dispoziția inspectorilor documente din care să rezulte momentul punerii în funcțiune, pentru a se stabili necesitatea solicitării și obținerii avizului/autorizației de securitate la incendiu”, a anunțat ISU marți dimineață.
Pensiunea turistică funcționează de aproape 11 ani și este deținută de Cornel Dinicu.
Complexul Ferma Dacilor din regiunea viilor (județul Prahova) - 10 kilometri de Mizil și 50 de Ploiești - se întinde, conform prezentării de pe site-ul propriu, pe o suprafață de 40 de hectare. Pensiunea are 21 de camere și, tot în complex, mai sunt căsuțe suspendate, cabane - în vie și pădure, colibe „dacice”.
Cine este patronul pensiunii Ferma Dacilor
Cornel Dinicu se prezintă drept proprietarul complexului turistic deschis în urmă cu un deceniu în satul Tohani, comuna Gura Vadului, judeţul Prahova. Ferma Dacilor e la circa 90 de kilometri de București.
Potrivit Economedia, firma iniţială pe care funcționa afacerea se numea Ferma Dacilor Tradiţional, însă de mai mulți ani figurează ca fiind radiată. La aceeaşi adresă apare însă firma Ferma Dacilor Production SRL, înregistată în anul 2016.
Acest SRL a raportat în anul 2022 o cifră de afaceri de 5,5 milioane de lei, un profit în creștere de 1,9 milioane de lei, dar și 11 angajați. Firma a mai raportat la Ministerul Finanțelor datorii de aproximativ 1,1 milioane de lei.
Economedia mai scrie că Ferma Dacilor Production SRL este deținută în procente egale (50%) de Adrian Vitomir Ristin și Marian-Viorel Olteanu, deși patron se prezintă Cornel Dinicu. Este neclară pe moment legătura între cele două SRL-uri.
Relatările din presă îl descriu pe Cornel Dinicu ca având probleme juridice începând cu finalul anilor 90. În 1996 ar fi fost liderul unui grup de bodyguarzi din cartierul bucureștean Regie. În următorul an, a fost arestat și condamnat la patru ani de închisoare pentru amenințare și lovire.
Cotidianul Evenimentul Zilei (EVZ) îl menționa ca „unul dintre cei mai periculoși recuperatori”, într-un articol din 2007 cu titlul „Mafia româno-rusă, după diamante în Africa”. O grupare de interopi din Rusia l-ar fi însărcinat în acel an să prospecteze o exploatare de diamante din Sierra Leone.
Cu șapte ani înainte, în ianuarie 2000, Cornel Dinicu și alte două persoane au fost acuzați că ar fi furat 500.000 de dolari și un kilogram de aur din maşina lui Mihai Bucurenciu, liderul interlopilor din cartierul bucureștean Giulești.
Infracțiunile au început să fie cunoscute sub numele de afacerea „Portbagajul”, un scandal care a dus la destituirea şefului Politiei Capitalei de atunci și a unor ofițeri de Crimă Organizată.
Într-o anchetă ProTV din urmă cu doi ani, un intervievat spunea despre Cornel Dinicu că în acea perioadă a fost „bodyguardul unui senator de Călăraşi, Tărăcilă”. G4Media scrie că este vorba de Doru Ioan Tărăcilă, parlamentar în mai multe legislaturi și fost ministru de Interne între 1994 și 1996.
Tot în acei ani, Dinicu a fost reținut de polițiști și pentru deţinere ilegală de arme si muniţie, iar G4Media mai scrie că asigura și paza lui Claudiu Pavelescu, fostul deputat PNȚCD de Călăraşi.
Șeful Protecției Consumatorilor, prieten cu patronul
Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Horia Constantinescu, lăuda și recomanda pensiunea Ferma Dacilor într-o postare de pe Facebook din luna octombrie.
În mesajul său adresat „pentru idiocrați și hateri”, șeful ANPC declara este „prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. „Cunosc acest proiect, încă din 2007, de când era o simplă idee”, menționa Constantinescu.
„Această reclamă este în schimbul prieteniei, recunoașterii meritelor și faptului că prietenul meu pune România în farfurie”, mai scria el.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.
A noua zi de proteste în Serbia. Marinika Tepic, unul dintre liderii opoziției, refuză să încheie greva foamei
Sute de persoane au protestat marți seară la Belgrad pentru a cere anularea alegerilor organizate la începutul acestei luni. Opoziția acuză o fraudă masivă la vot. Marinika Tepic, o figură importantă a principalului partid de opoziție din Serbia, refuză să încheie greva foamei.
A fost cea de-a noua zi de proteste ale coaliției „Serbia împotriva Violenței” de la alegerile parlamentare și locale din 17 decembrie, în care Partidul Progresist Sârb (SNS) al președintelui Aleksandar Vucici, aflat la putere, și-a declarat victoria.
Coaliția acuză SNS de fraudă electorală, în timp ce președintele Serbiei și partidul său neagă existența unor nereguli în alegeri.
„Nu vom recunoaște furtul, iar voința electorală a cetățenilor va fi apărată”, a declarat Vladimir Obradovic, candidatul coaliției „Serbia împotriva Violenței” pentru funcția de primar al Belgradului, în timpul protestului din 26 decembrie.
Protestul de marți seară a avut loc în fața Palatului de Justiție, unde se află instanțele din Belgrad și Parchetul General.
Protestatarii au cerut eliberarea tuturor persoanelor arestate în urma manifestării din 24 decembrie, despre care spun că sunt reținute pe nedrept.
Aproape 40 de manifestanți au fost arestați în urma incidentelor din urmă cu trei zile. Atunci, polițiștii au împiedicat unele persoane să intre în clădirea Palatului de Justiție, folosind gaze lacrimogene și spray-uri cu piper.
Unele ferestre ale clădirii au fost sparte, iar poliția sârbă a declarat că opt ofițeri au fost răniți.
Coaliția „Serbia împotriva Violenței” a declarat însă că incidentele au fost comise de „huligani trimiși de guvern”.
Lideri ai opoziției în greva foamei
Marinika Tepic, o figură importantă a principalului partid de opoziție din Serbia, a promis că va continua greva foamei pentru a protesta împotriva fraudei electorale.
În urma votului, ea a intrat în greva foamei împreună cu cinci colegi, iar pe 25 decembrie a fost pusă sub perfuzii intravenoase deoarece starea ei de sănătate s-a deteriorat după nouă zile fără mâncare.
Tepic a promis marţi că va continua greva foamei, gest pe care îl face pentru a protesta faţă de frauda electorală, neţinând cont de sfatul medicilor.
Ea a declarat pentru Reuters că intenţionează să respingă orice recomandare medicală în sensul de a pune capăt protestului său. „Probabil că îmi vor cere să opresc greva foamei, dar le voi cere să ajute ca această luptă să continue. Aceasta este lupta pentru libertatea noastră”, a declarat Marinika Tepic.
Politicienii sârbi care au intrat în greva foamei stau în clădirea care adăpostește Comisia Electorală de Stat, care a găzduit cândva Parlamentul.
Vorbind despre propriii săi copii, Tepic a izbucnit în lacrimi: „Le spun că într-o zi nu le va mai fi ruşine. Trebuie să asigurăm o ţară mai bună pentru copiii noştri.”
„Vrem ca alegerile să fie anulate!”
Opoziția a acuzat autorităţile că au inclus persoane decedate pe listele electorale şi că au adus alegători din Bosnia şi Kosovo.
„Solicităm o misiune internaţională care să efectueze o revizuire a întregului proces electoral. Vrem ca alegerile să fie anulate şi să se organizeze altele noi în cinci-șase luni, dar în condiţii mai bune”, a mai spus Marinika Tepic.
Marinika Tepic (născută Ciobanu) are 49 de ani şi este fostă jurnalistă. Născută într-o familie de etnici români din Pancevo, ea a absolvit Universitatea din Belgrad în 1995.
A lucrat mai întâi ca învăţătoare, iar mai târziu ca jurnalistă la Radio 021, Danas şi Libertatea.
Tepić a intrat în politică în 2008 şi a devenit o figură proeminentă în opoziţia faţă de preşedintele Aleksandar Vucic şi faţă de Partidul Progresist Sârb (SNS) al acestuia.
SNS a obţinut 46,72% din voturi la alegerile parlamentare anticipate, potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale de Stat. Alianţa de opoziţie „Serbia împotriva Violenţei” s-a clasat pe locul al doilea, cu 23,56% din voturi, iar Partidul Socialist din Serbia pe locul al treilea, cu 6,56%.
Lunea trecută, o misiune internaţională de monitorizare a alegerilor a declarat că partidul de guvernământ a obţinut un avantaj incorect prin părtinire mediatică, influenţa necorespunzătoare a preşedintelui Aleksandar Vucic asupra alegătorilor şi nereguli la vot, cum ar fi cumpărarea de voturi.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.
România | Incendiu la pensiunea Ferma Dacilor din județul Prahova. Cinci oameni au murit, trei sunt dispăruți
Cinci oameni au murit într-un incendiu izbucnit marți dimineață la pensiunea Ferma Dacilor din satul Tohani, judeţul Prahova. Salvatorii continuă să caute supraviețuitori. Pensiunea nu avea autorizație de securitate la incendiu.
Flăcările care au cuprins pensiunea de la Tohani, în județul Prahova, s-au extins pe o suprafaţă de aproximativ o mie de metri pătraţi. ISU a activat planul roșu de urgență și a intervenit cu zeci de pompieri.
Bilanțul total indică la această oră cinci morți: un minor și patru adulți.
Alte trei persoane sunt, în continuare, dispărute și sunt căutate de salvatori. Este neclar dacă aceste persoane au reușit să se evacueze sau au fost surprinse de flăcări în mansarda pensiunii.
O echipă de specialişti a Institutului Naţional de Criminalistică a fost trimisă la fața locului pentru a sprijini ancheta, a anunțat Inspectoratul General al Poliţiei Române.
Presa relatează că printre victime se numără membri ai familiei proprietarului sau prieteni ai acestuia. Aceste informații nu au fost încă confirmate de autorități.
Autoritățile spun că la acest moment sunt căutate persoanele cazate la etajul clădirii și care nu au putut să se evacueze. Ar fi vorba de cel puțin șase persoane.
26 de persoane erau la pensiunea afectată de incendiu, spune Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
Doi oameni care au suferit arsuri au fost transportați Spitalul Judeţean Ploieşti. Cele două victime au arsuri minore, precizează ISU. Este vorba despre o femeie de 48 de ani şi un adolescent de 16 ani.
Prefectul judeţului Prahova, Virgiliu Nanu, a declarat la Antena 3 că acoperişul pensiunii s-a prăbuşit în zona centrală și încă mai mocnesc focare ale incendiului, astfel încât accesul nu este încă pe deplin posibil.
Potrivit prefectului, în pensiune erau cazaţi câţiva turişti şi mai mulţi apropiaţi ai patronului.
ISU: Clădirea nu avea autorizație de securitate la incendiu
Inspectoratul pentru Situații de Urgență a precizat că pensiunea nu avea autorizaţie de securitate la incendiu.
„Pentru obiectivul vizat a fost efectuată o verificare pe fond în anul 2019, fiind identificate 6 nereguli, dintre care una a fost remediată pe timpul controlului și au fost aplicate 6 avertismente. La momentul verificării nu au fost puse la dispoziția inspectorilor documente din care să rezulte momentul punerii în funcțiune, pentru a se stabili necesitatea solicitării și obținerii avizului/autorizației de securitate la incendiu”, a anunțat ISU marți dimineață.
Pensiunea turistică funcționează de 11 ani și este deținută de omul de afaceri Cornel Dinicu.
Conform prezentării de pe site, atracția turistică are 22 de camere în corpul principal, patru căsuțe suspendate, patru „colibe dacice” și 18 cabane.
Știre preluată de pe pagina Europa Liberă România.
Numărul cazurilor de Covid-19 este în creștere în Chișinău
49 de pacienți cu forme medii de Covid-19 sunt internați în cele două secții ale Spitalului Clinic de Boli Contagioase „Toma Ciorbă” din Chișinău, destinate acestor bolnavi. Astăzi va fi deschisă și o secție la Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, spun autoritățile locale.
De asemenea, a crescut cu 50% numărul pacienților cu viroze și cu 18% - al celor cu pneumonii, în special copii, a declarat șeful adjunct al Direcției asistență medicală și socială Chișinău, Vladimir Bolocan, la ședința săptămânală a Primăriei Chișinău.
De la începutul lunii octombrie, în R. Moldova au fost înregistrate 36 de cazuri de gripă, 68.825 de cazuri de infecții virale ale căilor respiratorii superioare (IACRS) și 4.025 de cazuri de infecții respiratorii acute severe (SARI).
Autoritățile îndeamnă oamenii să se vaccineze în continuare împotriva Covid-19.
Actualmente, în Depozitul Național de Vaccinuri al ANSP sunt peste 28.000 de doze de vaccin Pfizer pentru copiii de peste 12 ani, peste 1.500 de doze de vaccin Pfizer pentru adulți și 25.905 de doze de vaccin Sinovac.
Acoperirea națională cu schema completă de vaccinare este de 31,5%.
Forțele aeriene ucrainene revendică distrugerea unei nave rusești în Crimeea; Moscova confirmă un atac cu rachete
Un atac aerian ucrainean a lovit în primele ore ale zilei de marți orașul portuar Feodosiia din peninsula Crimeea, ocupată de Rusia la Marea Neagră.
Armata ucraineană a anunțat într-o postare pe Telegram pe 26 decembrie că unități de aviație tactică au tras rachete de croazieră în portul Feodosia, în partea de est a peninsulei din Marea Neagră, în jurul orei locale 3:30, lovind nava Novocerkassk.
Oficiali ruși și martori oculari au confirmat o serie de explozii în port. Ministerul rus al Apărării a confirmat că nava Novocerkassk a fost avariată de o rachetă ucraineană, dar nu a oferit alte informații.
Fotografii și videoclipuri neverificate au arătat mingi de foc urcând pe cerul nopții, însoțite de o undă de șoc uriașă. În alte fotografii se pot vedea ferestrele deteriorate ale vitrinelor magazinelor din apropierea portului.
Ucraina a distrus o navă rusă în Crimeea ocupată
Dacă se confirmă, distrugerea navei Novocerkassk ar fi cea mai recentă lovitură pentru flota rusă din Marea Neagră, forțată să își reducă unele dintre operațiunile sale în Crimeea și în jurul acesteia după o serie de lovituri cu rachete și drone maritime.
În septembrie, Ucraina a folosit rachete de croazieră furnizate de Marea Britanie pentru a lovi o altă navă de debarcare rusă și un submarin care se afla în reparații într-un doc uscat din apropierea Sevastopolului, port important din partea de vest a peninsulei. Se crede că ambele nave au fost grav avariate, la fel ca și docul uscat.
Această operațiuni alături de un alt atac cu rachete asupra unei clădiri a sediului central al marinei din Marea Neagră, a forțat flota rusă să își retragă multe dintre nave, pentru a se adăposti în porturi mai îndepărtate.
Nava amiral a Marinei ruse din Marea Neagră, Moskva, s-a scufundat în aprilie 2022, după ce a fost lovită de o rachetă anti-navă ucraineană, ucigând un număr încă necunoscut de marinari. Pierderea navei a fost o victorie majoră pentru Ucraina, care pierduse controlul asupra unei mari părți din coasta Mării Negre pe parcursul invaziei rusești.
A cucerit armata rusă Mariinka?
Pe de altă parte, armata rusă pretinde că a capturat orașul Mariinka din estul țării ceea ce ar putea deschide un nou coridor pentru o ofensivă în regiunea Donețk. Ministrul apărării, Serghei Șoigu, a fost prezent într-o întâlnire televizată pe 25 decembrie, vorbindu-i lui Vladimir Putin despre presupusa capturare a orașului.
Cu toate acestea, Kievul a contestat afirmația, spunând că trupele sale au respins trei „atacuri nereușite” în apropierea localității care acum este în ruină și aproape părăsită. Dacă afirmațiile Rusiei cu privire la cucerirea orașului se confirmă, aceasta ar fi una dintre cele mai semnificative câștiguri ale Moscovei pe câmpul de luptă din luna mai.
Luptele au avut loc chiar pe 25 decembrie, când ucrainenii sărbătorea pentru prima dată Crăciunul conform calendarului gregorian. Președintele Volodimir Zelenski a semnat în iulie o lege care decidea noua dată a sărbătorii ca o modalitate de a „abandona patrimoniul rusesc” în urma invaziei Moscovei din februarie 2022.
Schimbarea îi aliniază pe credincioșii ortodocși din Ucraina cu catolicii din țară, care au o prezență mult mai mică în viața spirituală a țării în comparație cu creștinii ortodocși.
De asemenea, la 25 decembrie, Ucraina a anunțat că a primit o finanțare de 1,34 miliarde de dolari, în mare parte prin Banca Mondială - fonduri care vor fi folosite parțial pentru a compensa programele sociale pentru banii direcționați către securitate și apărare.
Transportatorii polonezi au deblocat un punct de trecere a frontierei cu Ucraina
Camionagiii polonezi au renunțat duminică să mai blocheze un punct de control de la frontiera cu Ucraina, au anunțat autoritățile ucrainene, la câteva zile după ce autoritățile celor două țări au discutat despre modul în care pot soluționa disputa comercială care a deteriorat relațiile dintre ele.
Transportatorii polonezi au blocat punctele de trecere de la începutul lunii noiembrie pentru a protesta față de ceea ce ei consideră a fi o concurență neloială din partea transportatorilor ucraineni.
Poliția de frontieră ucraineană a declarat duminică pe Telegram că protestul de la punctul de control Medika-Șehîni s-a încheiat la ora 9:30 (0730 GMT), înregistrarea și trecerea camioanelor desfășurându-se „ca de obicei"”.
Uniunea Europeană renunțase la cerința ca firmele de transport ucrainene să dețină permise de intrare, într-un gest de solidaritate după invazia Rusiei din februarie 2022. Scutirea a fost prelungită până în iunie 2024.
Camionagiii polonezi spun că această măsură este pe punctul să-i ruineze. Pe de altă parte, Ucraina s-a bazat foarte mult pe această rută pentru exporturile și importurile sale, mai ales că porturile din Marea Neagră au fost blocate din cauza războiului cu Rusia.
Protestele au declanșat cozi lungi de vehicule și au tensionat legăturile. Polonia a fost unul dintre cei mai fideli aliați ai Kievului în UE și a primit sute de mii de refugiați ucraineni.
Vineri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali de rang înalt s-au întâlnit la Kiev cu noul ministru polonez de externe, Radoslaw Sikorski, pentru a discuta modalitățile de soluționare a blocadei.
Noul prim-ministru polonez, Donald Tusk, a subliniat în repetate rânduri sprijinul său pentru Ucraina și s-a angajat să ajungă la un acord cu camionagiii nemulțumiți din țara sa.
