Linkuri accesibilitate

„Putin a calculat greșit”  (Olevs Nikers, Baltic Security Foundation)


Grănicerii finlandezi escortează migranții la punctul de trecere a frontierei cu Rusia de la Salla, în nordul Finlandei, 23 noiembrie 2023. (Lehtikuva/Jussi Nukari via REUTERS)
Grănicerii finlandezi escortează migranții la punctul de trecere a frontierei cu Rusia de la Salla, în nordul Finlandei, 23 noiembrie 2023. (Lehtikuva/Jussi Nukari via REUTERS)

La sfârșitul lui noiembrie, Finlanda și-a închis temporar trecerile de graniță cu Rusia, sub presiunea  sutelor de migranți care încercau să treacă frontiera, străbătând fără a fi opriți zona de securitate rusă. „Nu este o criză umanitară reală”, spune expertul leton în securitate Olevs Nikers.

Analist senior la institutul de studii politice Jamestown Foundation, din Statele Unite, și fost expert șef la Ministerul Apărării din Letonia (2001-2019), Olevs Nikers a înființat în 2019 în Letonia Fundația pentru Securitate Baltică (Baltic Security Foundation), care promovează securitatea și apărarea regiunii Mării Baltice.

Idei principale:
  • Valul de migranți ajuns la granița Finlandei este un „atac hibrid”, care amenință securitatea regională.
  • Țările baltice au învățat lecția din 2021, când Belarus a trimis migranți din Orientul Mijlociu spre frontiera cu Polonia și Lituania, și își întăresc granițele, inclusiv cu armată.
  • Letonia a reintrodus serviciul militar obligatoriu și vrea ca până în 2030 să aibă până la 60 de mii de militari, activi și în rezervă. Este țelul înscris și în Strategia națională de Securitate.
  • „Niciodată nu este prea mult”. Prezența militară NATO s-ar putea ridica la o brigadă în fiecare țară baltică.
  • Dacă NATO ar alege un Secretar General din țările baltice, cum a sugerat ministrul leton de Externe, ar fi un semnal puternic dat Rusiei.
Interviu cu Olevs Nikers, președinte Baltic Security Foundation & analist senior la Jamestown Foundation
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:53 0:00

Europa Liberă: Finlanda și-a închis temporar toate trecerile de graniță cu Rusia pentru a face față unui val de migranți ilegali, care - susține Helsinki - cu ajutorul tacit al autorităților ruse, trec în Finlanda, unde cer azil. Majoritatea vin din Siria și Yemen, iar numărul lor a crescut de la... unul pe săptămână, la zeci pe zi. În total, peste 900 în noiembrie. Finlanda vorbește acum de un „război hibrid” dus de Rusia, similar celui dus de Belarus în 2021 împotriva Poloniei și Lituaniei. Cum apreciați situația la granița fino-rusă care este acum și cea mai lungă graniță terestră dintre o țară NATO și Rusia?

Olevs Nikers, președintele Fundației pentru Securitate în regiunea Baltică
Olevs Nikers, președintele Fundației pentru Securitate în regiunea Baltică

Olevs Nikers: Sutem martorii unei ofensive a Rusiei, ca răspuns la faptul că Finlanda a devenit între timp membră NATO.

O replică era de așteptat.

Au trecut timpurile „finlandizării”, când Rusia se învecina cu o țară neutră. Este evident un „atac hibrid”, care însă nu amenință numai Finlanda. Este o amenințare la securitatea regională.

Noi la Riga, în Letonia, am înțeles mesajul Moscovei de la bun început. Și implicațiile regionale. Când Finlanda este forțată să-și închidă granița, este evident că migranții se vor reorienta sau vor fi reorientați, în primul rând spre Estonia și Letonia. Așa că trebuie să fim pregătiți.

În circumstanțele actuale, Finlanda a luat singura decizie potrivită, și anume de a-și închide granița temporar.

De ce trebuie să ne temem mai mult este că acest „atac hibrid” va fi reluat, dar la o intensitate mult mai mare, amenințând toate granițele din regiune.

Din fericire, actualul val de migranți ilegali a fost mult mai mic decât cel care a venit în 2021 din Belarus la granițele Poloniei și Lituaniei.

De data aceasta, presiunea este mai mică. Avantajul nostru este că știm la ce să ne așteptăm, nu putem fi luați prin surprindere și avem precedente din care să învățăm.

Finlanda s-a dovedit bine pregătită în această criză. Era de așteptat. Situația țărilor baltice este însă diferită și nu cred că am putea face față unor presiuni de amploarea celor cu care s-a confruntat Polonia acum doi ani.

Sutem pe cale să ne întărim granițele, în cazul Letoniei este vorba în primul rând de întărirea zidului fizic de la frontieră. Toate instalațiile de supraveghere sunt activate. (Sunt) măsuri pentru a face față unui eventual val și mai masiv (de imigranți).

„Este o situație de război hibrid”

Europa Liberă: Când a anunțat că își închide temporar granița, Finlanda a spus și că va primi întăriri de la forța europeană de grăniceri, era vorba de circa 50 de polițiști FRONTEX. Imediat, Moscova a reacționat, susținând că Finlanda o provoacă printr-o „concentrare nejustificată de trupe militare” la granița comună. Moscova ar putea acuza și țările baltice de o „provocare” militară?

Și încă o întrebare: încearcă Rusia să creeze tensiuni acum între Finlanda și vecinii și aliații săi baltice, care ar putea, cum ați spus, deveni opțiunea migranților după închiderea trecerilor în Finlanda?

Olevs Nikers: Sigur, în alte circumstanțe, ar putea să apară tensiuni, țările baltice s-ar putea plânge că Finlanda, egoistă, împinge migranții spre ele. Numai că ne este clar că actuala criză nu este o criză umanitară reală. Iar Finlanda nu a făcut decât să reacționeze în limitele dreptului său de a se apăra, fiind confruntată cu o criză creată artificial, cu rea-credință și rea-intenție de Moscova.

Este o situație de război hibrid, așa că nu avem ce reproșa Finlandei.

Dacă Rusia și-a închipuit că ar putea semăna discordie între noi, balticii și Finlanda, s-a înșelat. Din contră, rezultatul este că țările baltice sunt acum alarmate și vor fi pregătite să răspundă, dacă această criză se repetă.

Am putea spune că Putin și-a făcut socotelile greșit.

Cât privește trupele pe care le plasăm la granițe și cum ar putea fi interpretată situația de Moscova: nu este nimic nou în faptul că Rusia întoarce mereu lucrurile în așa fel încât să se proiecteze drept victima unei agresiuni venite din Vest.

Dar dacă securitatea nostră este amenințată, suntem obligați să luăm orice măsură necesară, fie că este vorba de a plasa militari la frontieră, sau de a întări paza cu personal civil. Și în aceste condiții, greu de crezut că cineva ar lua argumentele Rusiei în serios. Evident, măsurile trebuie să fie proporționale cu amenințarea la care trebuie să facem față. Letonia a început deja să trimită trupe la graniță, care să sprijine forțele de grăniceri. Și este o decizie absolut normală.

Europa Liberă: În general, cum apreciați situația la granița de este a țărilor baltice? Și ar putea face NATO mai mult?

Olevs Nikers: Am vrea ca prezența trupelor NATO în țările baltice să fie mai mare. Ținta este să avem în fiecare țară o brigadă combinată de trupe NATO și naționale. Vorbim de circa 2-3 mii de militari, combinat, mai mult decât o ce avem acum, și anume un batalion, în jur de o mie de militari pentru fiecare țară baltică.

În paralel trebuie să ne întărim propriile forțe militare și capacitatea de apărare.

Când vine vorba de trupe NATO, important este să mărim și capacitatea acestor forțe de a reacționa rapid în cazul unei crize în regiune, și aici vorbim de mobilitate și logistică.

Să nu uităm că Rusia are în regiune mai multe posibilități de a încetini o intervenție NATO, dacă ne gândim numai la coridorul Suwałki. Ar putea încetini sprijinul de care am avea nevoie din Polonia sau Germania.

Coridorul Suwałki sau breșa Suwałki este un concept recent apărut în terminologia NATO, care face referire la fâșia de teren de ca. 100 km ce urmărește frontiera polono-lituaniană, între enclava rusească Kaliningrad și Belarus. (Defenceromania.ro)

Letonia a reintrodus serviciul militar obligatoriu, așa că ne mărim și forțele armate. Ținta este să dispunem până în 2030 de circa 60 de mii de militari, forțe active și în rezervă. Este precizat și în strategia noastră națională de securitate.

Ar fi de dorit ca Statele Unite să-și mărească prezenta militară în țările baltice, pe lângă trupele din alte țări NATO, pentru că niciodată nu este prea mult, poate să fie numai prea puțin.

Europa Liberă: La o recentă reuniune la Bruxelles a miniștrilor de Externe NATO, ministrul leton de Externe, Krisjanis Karins, a sugerat că următorul Secretar General NATO ar trebui să vină dintr-o țară baltică și a lăsat de înțeles că ar fi interesat de funcție. Argumentul lui Karins era nu numai că Letonia este pe punctul de a atinge nivelul de 2% din PIB pentru apărare, cerut de NATO, dar, mai important, că țările baltice au fost cele care de ani de zile avertizează împotriva pericolului pe care îl reprezintă Rusia. Dar nimeni nu le-a ascultat. De ce?

Olevs Nikers: Sunt mai multe explicații, dar să nu uităm că toată lumea credea, la începutul erei Putin că pacea și securitatea în Europa pot fi menținute. În asta credeam și noi. Plus, marile puteri occidentale, Statele Unite și UE credeau că se poate discuta cu președintele rus. Nimic surprinzător, pentru că nimeni nu-și dorește confruntări și conflicte.

Până în ultimul moment s-a crezut că există posibilitatea de a coopera cu Rusia, chiar și după războiul cu Georgia din 2008 și mai aproape, prima agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, în Crimeea. Dar 24 februarie 2022 a spulberat aceste iluzii.

Regimul instaurat de Putin de-a lungul anilor este unul revizionist

Am fost luați prin surprindere în țările baltice? Cu siguranță nu, eram conștienți de intențiile agresive ale Rusiei încă înainte de războiul din Georgia. Regimul instaurat de Putin de-a lungul anilor este unul revizionist, așa că nimeni nu este în siguranță. Dovadă ce se întâmplă în Ucraina. Și de acest lucru trebuie să fie conștiente toate țările care și-au câștigat independența după destrămarea Uniunii Sovietice.

Întrebarea este dacă putem crea un sistem care să descurajeze orice nouă agresiune rusească. Dacă reușim, putem evita încă un război, dacă însă nu vom reuși să descurajăm Rusia, vom fi următoarele ei ține.

Războiul din Ucraina este într-un fel vina noastră, a tuturor, pentru că nu am reușit să creăm un sistem credibil de descurajare.

Europa Liberă: Să înțelegem că marile puteri NATO, Statele Unite, Franța și Germania găsesc, totuși, că un Secretar General NATO dintr-o țară baltică ar fi un afront prea mare la adresa Moscovei?

Olevs Nikers: Nu ne mai putem permite această retorică, nu ne mai putem permite să cântărim dacă o acțiune, corectă în sine, este sau nu pe placul lui Putin.

Dacă viitorul Secretar General va fi leton, și ales pe merit, cu atât mai bine, va fi un semnal clar dat Rusiei că nu mai poate șantaja Occidentul.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG