Linkuri accesibilitate

Statele Unite și Israel văd diferit viitorul regiunii, post conflict


Președintele Biden la una din numeroasele sale întâlniri cu presa pe tema conflictului din Orientul Mijlociu, început cu atacul Hamas din 7 noiembrie. (AP Photo/Stephanie Scarbrough)
Președintele Biden la una din numeroasele sale întâlniri cu presa pe tema conflictului din Orientul Mijlociu, început cu atacul Hamas din 7 noiembrie. (AP Photo/Stephanie Scarbrough)

Din această ediție: cum arată planurile americane și israeliene pentru regiune, după ce se va încheia războiul din Gaza; rolul Iranului în atacurile asupra navelor din Marea Roșie; proiecții mai optimiste cu privire la economia americană; „All I Want for Christmas Is You" - la tribunal!

După atacul Hamas de la 7 octombrie, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu i-a solicitat președintelui Joe Biden să exercite presiuni asupra președintelui egiptean pentru a deschide frontierele țării sale pentru o parte dintre cei peste 2 milioane de palestinieni din Fâșia Gaza. Biden a respins ideea, subliniind opoziția guvernului egiptean de a primi refugiați palestinieni și a-i muta, ca o soluție a conflictului.

Săptămâna Americană

Este un nou produs al Europei Libere. În fiecare luni, corespondentul nostru la Washington trece în revistă, scurt și la obiect, ce a fost cu adevărat important în ultima săptămână americană. Politică, economie, cultură și sport, direct de la sursă.

În ciuda sprijinului pentru campania militară a Israelului în Gaza, Biden a insistat asupra necesității ca Autoritatea Palestiniană să conducă Gaza după eliminarea Hamas-ului, ca și pentru crearea unui viitor stat palestinian.

Însă Netanyahu respinge aceste idei, lăsând incert viitorul regiunii și adâncind divergențele dintre Statele Unite și Israel. Această discrepanță este în parte influențată de politica internă a celor două țări: după atacurile din octombrie, electoratul israelian și-a accentuat înclinația către dreapta, iar aprobarea pentru Netanyahu a scăzut drastic. În același timp,

Biden se confruntă cu presiuni crescânde din partea bazei electorale a Partidului Democrat să-i susțină pe palestinieni, în contextul tragediei umanitare din Gaza. Autoritatea Palestiniană este privită de oficialitățile de la Washington drept singura forță pragmatică care poate să reprezinte palestinienii, în ciuda problemelor de corupție și slăbiciunii. Însă Netanyahu respinge această idee. Deși Biden se străduiește să limiteze conflictul la Gaza și să pună capăt luptelor intense, Netanyahu crede că următoarea țintă ar trebui să fie grupul Hezbollah din Liban.

Mai multe, aici.

Rolul Iranului în incidentele navale din Marea Roșie

Servicii de informații din Statele Unite sugerează că Iranul este profund implicat în planificarea atacurilor asupra navelor comerciale de la Marea Roșie. Aceste informații indică faptul că sprijinul acordat de Iran în timpul crizei din Gaza a permis rebelilor Houthi din Yemen să efectueze atacuri împotriva Israelului și a țintelor maritime, chiar dacă, adesea, Iranul a delegat autoritatea de luare a deciziilor operaționale către Houthi.

Informații recente sugerează că Iranul a furnizat grupării respective informații tactice esențiale, sisteme de monitorizare, drone și rachete folosite în aceste atacuri începând cu luna noiembrie. Statele Unite au inițiat „Operațiunea Prosperity Guardian", formând o coaliție de peste 20 de țări pentru a îmbunătăți securitatea în sudul Mării Roșii din cauza escaladării atacurilor. Acestea au perturbat comerțul global, având impact asupra a cel puțin 44 de țări cu interese în vasele atacate de Houthi, ceea ce a dus la creșterea semnificativă a prețurilor la petrol și gaze.

Mai multe, aici.

Sancțiuni americane împotriva băncilor care ajută Rusia

Președintele american Joe Biden a semnat vineri un decret prezidențial, amenințând cu sancțiuni împotriva instituțiilor financiare care ajută Rusia să evite sancțiunile deja existente. Decretul oferă, de asemenea, Washingtonului posibilitatea de a extinde interdicțiile la importul anumitor bunuri rusești, cum ar fi anumite produse alimentare și diamante. „Transmitem un mesaj clar: Orice susținere a efortului de război ilegal al Rusiei implică riscul pierderii accesului la sistemul financiar al Statelor Unite," a declarat Consilierul pentru Securitate Națională, Jake Sullivan.

Această mutare survine în condițiile în care finanțarea americană pentru ajutorul militar către Ucraina pare, cel puțin deocamdată, periclitată, iar Statele Unite și aliații caută noi modalități de a perturba eforturile de război ale Rusiei, inclusiv prin folosirea unor fonduri rusești blocate pentru finanțarea ucrainienilor. Washingtonul avea deja puterea de a sancționa instituții financiare, însă decretul prezidențial de vineri subliniază „riscurile foarte reale pentru instituțiile financiare străine, multe dintre ele părând să nu fi înțeles mesajele anterioare", a afirmat Edward Fishman, expert în sancțiuni la Universitatea Columbia. Statele Unite au avertizat repetat companiile să nu nesocotească sancțiunile impuse Rusiei și au vizat firme din Emiratele Arabe Unite, Turcia și China pe care le-au acuzat că ajută Moscova să evite sancțiuni.

Mai multe, aici.

Perspective economice mai bune

Economia americană pare să se îndrepte într-o nouă direcție în lupta împotriva inflației, iar perspectivele pentru următorul an par mai optimiste decât se anticipa. Recentul declin al indicelui prețurilor pentru cheltuielile personale cu 0,1% în noiembrie față de luna anterioară este primul din aprilie 2020 încoace. Prețurile au crescut cu 2,6% pe an, aproape de ținta de 2% a Rezervelor Federale. Consumatorii, după ce au avut de făcut față unor creșteri masive de prețuri și temeri de recesiune în ultimii doi ani, încep să adopte o perspectivă mai optimistă. Economia americană a reușit să se mențină într-o zonă sigură în 2023, în mare parte datorită scăderii inflației, chiar dacă banca centrală a ajuns la cele mai ridicate niveluri ale dobânzilor din ultimii 22 de ani. Acum se anticipează trei reduceri a ratelor dobânzilor, cu câte un sfert de punct, anul viitor. Mulți economiști consideră acum că economia va evolua spre o așa-numită „aterizare ușoară”, în care inflația revine la ținta inițială fără a se intra în recesiune.

Mai multe, aici.

Procesele lui Donald Trump

Curtea Supremă a Statelor Unite a refuzat să decidă imediat dacă Donald Trump are imunitate în ce privește acțiunile sale din timpul președinției. Acest lucru este crucial în procesul său de la Washington privind acuzațiile de încercare de a schimba rezultatele alegerilor pentru care le-a pierdut în fața lui Biden. Dacă Trump ar avea câștig de cauză, în această chestiune, acuzațiile ar fi respinse.

Curtea de Apel a Statelor Unite va examina mai întâi problema pe 9 ianuarie, după care Curtea Supremă ar putea interveni. Jack Smith, investigatorul special numit de Ministerul Justiției, a solicitat ca instanța să decidă rapid dacă un fost președinte este complet imun la urmărirea penală federală pentru acțiunile sale din timpul mandatului. Avocații lui Trump susțin că el este imun, în contextul responsabilităților prezidențiale. În schimb, Smith argumentează că acțiunile lui Trump nu au fost legate de atribuțiile sale oficiale și că Constituția permite procese penale separate.

Mai multe, aici.

Un cântec la tribunal

Melodia lui Mariah Carey „All I Want for Christmas Is You", care de ani de zile este cea mai populară dedicată Crăciunului în America, a poposit din nou în tribunal pentru drepturile de autor, tocmai înainte de sărbătorile de iarnă. Andy Stone, un cântăreț de muzică country, a depus o cerere într-o instanță din California, acuzând că piesa lui Carey a furat idei dintr-un cântec al formației sale, Vince Vance and the Valiants, care are același titlu. Versiunea lor a piesei, compusă în 1988, a fost lansată în 1989. Plângerea legală îl vizează, de asemenea, pe co-creatorul piesei lui Carey, Walter Afanasieff, precum și companiile Sony Music și Universal Music Group. Vince Vance and the Valiants susțin că Carey ar fi copiat structura compozițională și părți din text din creația lor originală. Melodia lui Carey a dominat topurile din Statele Unite începând din 2019 și este considerată cea mai populară melodie de Crăciun, ocupând locul 1 în Billboard Hot 100. Plângerea solicită daune în valoare de cel puțin 20 de milioane de dolari, susținând că succesul colosal al lui Carey se datorează ideii lor, originale.

Mai multe, aici.
XS
SM
MD
LG