Asociația „Forța Fermierilor” a criticat proiectul aprobat de parlament în prima lectură pe 25 aprilie, comparând camerele agricole cu „colectivizarea”. Asociația a spus că proiectul „încalcă în primul rând drepturile agricultorilor la libera asociere”, a trimis parlamentului o scrisoare cerând consultări publice „urgente” și a amenințat cu proteste.
Alte grupuri cu care a discutat Europa Liberă, ca asociația pentru agricultură ecologică „MOVCA” și „Moldova Fruct”, au spus că sprijină inițiativa care pornește de la ministerul Agriculturii, iar camerele agricole vor ajuta și fermierii să cunoască mai mult despre politicile guvernamentale, și guvernul să înțeleagă mai bine nevoile fermierilor.
Piese de bază într-o „revoluție agricolă”
Camerele agricole trebuie să facă parte din ceea ce ministrul Agriculturii, vicepremierul Vladimir Bolea, spunea în luna martie că va fi o „revoluție în agricultură”, împreună cu un institut de agricultură aplicată și medicină veterinară care încă mai trebuie creat și el.
Vorbind pe 25 aprilie de la tribuna parlamentului, vicepremierul Bolea a spus că aceste camere, deși sunt create de autorități, urmează să fie conduse apoi de agricultorii înșiși, în ceea ce a descris drept un „model hibrid de organizare”.
Ministrul a explicat că noua inițiativă trebuie să pună capăt unei perioade de 32 de ani în care, din lipsa unor asociații, s-a făcut agricultură pe parcele mici, fără planuri de afaceri sau cercetare științifică și fără „potențial pentru dezvoltare”.
Argumentând că, datorită asocierii, R. Moldova a fost anul trecut cel mai mare exportator de prune în UE, Bolea a mai spus că agricultura are nevoie de noile structuri pentru a „crește constant, durabil și sustenabil”.
Deputatul Radu Mudreac din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a declarat că înființarea camerelor agricole nu este o soluție pentru „situația catastrofală” din agricultură, iar în loc să se bată pentru piața europeană, agricultorii moldoveni ar trebui să acopere nevoile celei interne.
Ce presupun camerele agricole
Proiectul de lege îi obligă pe fermieri să facă parte dintr-o cameră agricolă, dar precizează că acestea vor fi independente, fiind interzisă orice imixtiune în activitatea lor din partea autorităților sau persoanelor cu funcții de răspundere.
Descrise drept „organizații autonome și apolitice”, camerele trebuie să asigure un dialog între fermieri și autoritățile publice, să servească drept platforme pentru schimbul de experiență și bune practici, inclusiv în ce privește „absorbirea fondurilor disponibile pentru dezvoltarea sectorului agricol”, dar și reziliența în fața schimbărilor climatice și dezastrelor.
Vor fi constituite în două niveluri, o Cameră Agricolă Națională și zece regionale, urmând să fie finanțate din cotizațiile de membru, din oferirea serviciilor de consultanță contra cost, donații, sponsorizări, inclusiv din partea partenerilor de dezvoltare.
Pentru a fi admis în camera agricolă din regiunea sa, fermierul trebuie să fie înregistrat legal, să aibă fie cel puțin un hectar de teren de culturi perene sau legume, fie 100 de ari cu legume pe teren protejat, fie o fermă de animale.
„Un fel de colectivizare”
În luna martie, când Guvernul avizase proiectul de lege elaborat de Ministerul Agriculturii, asociația „Forța Fermierilor”, responsabilă de organizarea majorității protestelor agricultorilor din ultimii ani, nu a fost de acord „categoric și conceptual” cu această inițiativă.
La o zi după votul în prima lectură, „Forța Fermierilor” publicat o scrisoare deschisă către Parlament în care amenință cu noi proteste „în cazul în care proiectul va fi adoptat fără consultarea și acceptarea propunerilor care vor veni de la mediul asociativ”.
Camerele agricole ar presupune „un fel de colectivizare”, iar agricultorii care ar refuza să fie membri ai camerelor agricole „vor fi lipsiți de dreptul de a beneficia de subvenții”, mai spune „Forța Fermierilor”.
Armonie între „interesul fermierilor și al statului”
Vadim Curmei, directorul executiv al Asociației MOVCA, a spus însă Europei Libere că, dimpotrivă, salută crearea camerelor agricole și nu vede în ele un pericol pentru propria sa organizație.
„Noi suntem o asociație specializată în agricultura ecologică, iar serviciile camerelor vor fi diferite și mai desfășurate”, spune Curmei, care reprezintă 84 de agricultori certificați ecologic. Principalele beneficii pe care crede că le vor aduce camerele agricole vor fi cooperarea între membri și accesul la informații.
Și Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova fruct”, care a participat și la consultările publice ale proiectului de lege, spune că viitoarele camere agricole vor „combina interesul fermierilor și al statului”.
Directorul „Moldova fruct”, din care fac parte peste 200 de producători de fructe, este încrezător că el și asociații săi vor avea, prin intermediul camerelor agricole, un cuvânt mai greu de spus în formularea politicilor statului în agricultură.
La votul din 25 aprilie, proiectul de lege a fost sprijinit de 58 de deputați. El intră acum în dezbateri pentru a doua lectură, inclusiv noi consultări publice organizate de comisia parlamentară de specialitate.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
