Specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) spun că, dacă în anii 2021-2022 s-au înregistrat numai câte cinci cazuri de tuse convulsivă, din august 2023 au început să fie depistate tot mai multe.

Tusea convulsivă este o boală respiratorie foarte contagioasă, cauzată de bacteria Bordetella pertussis și este una dintre primele 10 boli infecțioase care pot duce la deces. Se manifestă prin tuse îndelungată, pe care pediatrii o numesc „tuse de 100 de zile” sau „tuse măgărească”.

„Cei mai receptivi sunt sugarii, în primii ani de viață. Ei cel mai des dezvoltă complicații și decesul pentru ei este iminent”, a spus Europei Libere medicul epidemiolog al ANSP, Laura Țurcan.

În ultimii ani, în R. Moldova nu au fost decese cauzate de tuse convulsivă. Potrivit specialiștilor, boala se tratează simptomatic, iar cel mai important este adresarea la timp la medic și diagnosticarea corectă.

„Părinții se adresează tardiv la medic. Tusea la început nu este cu accese și mama crede că, pur și simplu, copilul a răcit. Primăvara, l-a bătut vântul sau curentul”, mai spune Laura Țurcan.

La adulți, tusea poate afecta sistemului gastro-intestinal, iar copiii sunt cei mai susceptibili de a face o formă gravă a bolii.

• Te-ar putea interesa și: Cum vor autoritățile să crească rata de imunizare

Cea mai bună metodă de prevenție este vaccinarea. În R. Moldova, rata de vaccinare contra tusei convulsive este de 87,4%, față de 95% cât recomandă Organizația Mondială a Sănătății.

„În R. Moldova s-au înregistrat și câte 600 de cazuri pe an, iar vârful durează un an, un an și jumătate, pentru că rata de imunizare este joasă, se întârzie cu vaccinarea, nu se administrează la două sau patru luni. Cu cât se amână vaccinarea, cu atât este timp de a face boala”, a precizat specialista.

Schema completă de vaccinare este la două, patru și șase luni și boosterul, 22-24 de luni ale copilului. În R. Moldova este disponibil vaccinul pentavalent cu componentul pertussis celular.

Și Europa se confruntă cu un val de tuse convulsivă. Cei mai mulți bolnavi au fost depistați în Croația, Cehia, Danemarca, Belgia, Spania și Marea Britanie.

Peter Pellegrini, fost premier și lider al formațiunii Hlas, membre a coaliției de guvernare sceptică în privința sprijinirii Ucrainei, a obținut aproximativ 53% din voturi.

Contracandidatul său, din partea opoziției pro-occidentale, Ivan Korčok, a obținut restul de doar 47%, după numărarea voturilor din turul al doilea al alegerilor prezidențiale, transmite Agenția France Presse (AFP).

Candidatul coaliției de stânga, care îl susține la putere pe premierul pro-rus, Roberto Fico, se clasase pe locul al doilea în primul tur al prezidențialelor, după Korčok, dar prezența mare la vot din turul doi s-a dovedit favorabilă lui.

Prezența la turul al doilea al alegerilor prezidențiale, organizate sâmbătă, a fost de aproximativ 60%.

„Este o mare satisfacție”, a declarat Peter Pellegrini la Bratislava, afirmând că „se va asigura că Slovacia rămâne de partea păcii și nu de partea războiului”, conform AFP.

Contracandidatul său, Ivan Korčok, s-a declarat dezamăgit de rezultatul alegerilor, dar a transmis că respectă deznodământul.

Înaintea turului al doilea al prezidențiale, Pellegrini a spus că pledează pentru discuții de pace cu Rusia, în timp ce Korčok a susținut că nu crede că Ucraina ar trebui să renunțe la teritorii pentru a obține pacea.

Invazia Rusiei în Ucraina a devenit un subiect de campanie, în condițiile în care actualul premier a câștigat alegerile parlamentare din septembrie 2023 cu un discurs sceptic la adresa Ucrainei, punând sub semnul întrebării suveranitatea țării vecine, și a cerut pacea cu Rusia.

Guvernul slovac include partidul populist de stânga Smer al premierului Robert Fico, formațiunea de stânga Hlas a lui Pellegrini, dar și formațiunea ultranaționalistă, de dreapta, SNS, și nu a mai continuat sprijinirea militară a Ucrainei în războiul declanșat de Rusia împotriva sa.

Între premierul Robert Fico și contracandidatul lui Pellegrini, Ivan Korčok, au existat de altfel „contre” pe parcursul campaniei, legate de tema războiului.

Korčok a spus, după ce înfrângerea sa a devenit evidentă, că speră că „Peter Pellegrini va fi independent și va acționa conform propriilor convingeri și fără ordine.”

În discursul de dinaintea aflării rezultatelor, Pellegrini a transmis că alegerile nu au fost despre politica externă viitoare a Slovaciei, menționând că „vom continua să fim un membru puternic al Uniunii Europene și al NATO”.

Peter Pellegrini a fost premier al Slovaciei între 2018-2020, după demisia forțată de la acea vreme a primului-ministru Robert Fico, revenit ulterior la putere, în urma unui scandal și proteste, după moartea jurnalistului de investigații, Jan Kuciak, și a logodnicei sale.

Jurnalistul investiga posibile legături între mafia italiană și partidul Smer.

Peter Pellegrini va depune jurământul pentru funcția de președinte în 15 iunie și îi va urma în funcție președintei pro-occidentale din prezent, Zuzana Čaputová.

• Te-ar putea interesa și: „Cumsecădenia obosită”: Čaputová nu mai are puteri să candideze la un nou mandat

Puterea președintelui în Slovacia este una relativ limitată, puterile executive aparținând premierului.

Președintele numește premierul, după alegerile parlamentare, are puterea de a ratifica tratate internaționale, își poate exprima dreptul de veto cu privire la legi ale Parlamentului - deși acest veto poate fi întors de Parlament prin majoritate simplă, remarcă The Guardian - numește judecătorii Curții Constituționale, for unde poate ataca legi.

Este totodată și președinte al forțelor armate și poate emite decrete de grațiere.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

Fragmentele au fost găsite la aproximativ 500 de metri de linia frontierei moldo-ucrainene.

Potrivit autorităților, resturile de dronă sunt analizate de specialiști care nu au constatat deocamdată riscuri. Accesul în zona unde s-au găsit resturile dronei a fost restricționat.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, au avut loc peste 15 incidente:

• căderi de fragmente de rachete și drone;
• violări ale spațiului aerian de către rachete rusești;
• atacuri asupra obiectelor de infrastructură sau militare în regiunea transnistreană;
• schimb de focuri pe segmentul transnistrean a frontierei moldo-ucrainene.

Anunțul a fost făcut de secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban, la o ședință cu șefii direcțiilor agricole raionale. Oficialul, citat de IPN, a spus că motorina va fi repartizată în raioane de Agenția Rezerve Materiale, conform unui program.

Pentru a primi motorină, agricultorii vor trebui să prezinte o serie de acte, lista cărora a fost publicată de Agenția Rezerve Materiale.

România a decis să ofere încă acum un an Republicii Moldova 4.000 de tone de motorină în calitate de ajutor umanitar, pentru a sprijini agricultorii moldoveni care au suferit pierderi din cauza secetei din 2022.

În timpul protestelor lor, fermierii au cerut explicații de ce motorina promisă de țara vecină nu a ajuns la destinație. Autoritățile au invocat că nu aveau unde s-o stocheze. Recent, premierul Dorin Recean a anunțat că Guvernul a reușit să convingă un agent economic să pună la dispoziție capacitatea de păstrare necesară.

„Din luna octombrie 2023 și până în prezent, nouă persoane, cu vârste între 18 și 75 de ani, din județele Vrancea, Galați și Vâlcea, ar fi creat mai multe pagini de internet prin care, sub pretextul că sunt măicuțe, ar fi oferit servicii ritualice, inducând în eroare mai multe persoane din țară cât și din străinătate, obținând astfel sume importante de bani”, arată un comunicat al Poliției Neamț.

În urma perchezițiilor, au fost descoperite și ridicate mai multe carduri bancare, documente de transfer bancar, telefoane mobile, computere personale, unități de stocare memorie, precum și diferite sume de bani printre care aproape 6.000 de euro și 24.000 de RON.

Prejudiciul estimat în prezent de procurori în acest dosar este de peste 250.000 de RON.

Nouă persoane au fost conduse la sediul unității de poliție, pentru audieri, mai precizează polițiștii din Neamț. Dintre acestea, trei persoane, cu vârste între 18 și 24 de ani, din județele Vrancea și Galați, au fost reținute pentru 24 de ore pentru presupuse fapte de înșelăciune și fals informatic.

Dosarul instrumentat de la Poliția Neamț apare în contextul în care, în ultimele luni, mai multe tipuri de fraude comise prin intermediul rețelelor sociale au fost dezvăluite de autorități sau jurnaliști.

Unul dintre cele mai răspândite tipuri de fraudă de acest gen este cunoscută cu numele generic „celebrity impersonating scam”.

• Te-ar putea interesa și: Departamentul de Energie al SUA a primit cereri de răscumpărare de la un grup de hackeri ruși

„Autorii, după discuții repetate, reușesc, de obicei, să convingă victimele să se înscrie pe diferite platforme de investiții online. Investițiile sunt destul de mici la început, de ordinul a câteva sute de euro. Investiția constă în achiziționarea de criptomonede și transferarea acestora către portofelele electronice indicate de către autori. Sumele respective apar apoi în contul victimei, deschis pe acele platforme de investiții”, transmite Poliția Română.

Ulterior, sub pretextul că vor să ajute victimele să își instaleze diferite aplicații prin care să își controleze banii, escrocii ajung să controleze dispozitivele păgubiților.

„Fără să conștientizeze efectul acțiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale și bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor”, a mai spus Poliția din România.

De asemenea, formațiunea îi cere repetat Victoriei Cazacu să-și depună mandatul de deputat. „PAS și-a asumat lupta împotriva corupției drept principiu de bază și nu va tolera asemenea cazuri în interiorul partidului”, se arată în anunț.

Victoria Cazacu a spus Europei Libere că excluderea ei din partid a venit ca reacție la refuzul de a-și depune mandatul de deputat la solicitarea președintelui Parlamentului și liderului PAS, Igor Grosu.

Ea susține că fiica sa nu a fost reținută și a amintit despre importanța prezumției nevinovăției. Cazacu spune că nu-și va depune mandatul și va rămâne deputat neafiliat „până la elucidarea tuturor circumstanțelor”.

„Nu voi da curs tentativelor de denigrare și intimidare”, a declarat deputata.

Pe 1 aprilie, Igor Grosu a spus că printre inspectorii vamali de la Aeroportul Internațional Chișinău cercetați într-un dosar de corupție ar fi și fiica deputatei Victoria Cazacu. El i-a cerut public deputatei să renunțe la mandat.

În urma unor percheziții, în acea zi, au fost reținuți trei inspectori vamali, bănuiți că primeau de la pasageri între 50 și 1.000 de dolari mită pentru a le permite să treacă vama fără a-și declara bunurile. Alți patru inspectori, inclusiv fiul deputatului socialist Radu Mudreac, sunt cercetați în stare de libertate în același dosar.

Profesoară de istorie, Cazacu a fost șefă a Serviciului de asistență psihopedagogică și a Direcției învățământ din raionul Ocnița. A obținut primul său mandat de deputat pe listele PAS la alegerile din iulie 2021. În aprilie 2022, a fost aleasă președintă a organizației teritoriale PAS Ocnița.

### Vezi și... ###

Fiica unei deputate PAS și fiul unui deputat socialist, cercetați într-un dosar de corupție

„Este exclus să schimbăm statutul de neutralitate. Aderarea la un bloc militar va distruge R. Moldova, noi suntem împotriva la a lichida Moldova ca stat sau moldovenii ca națiune”, a declarat Tarlev pe 2 aprilie, la o conferință de presă de prezentare a partidului.

Tarlev, care a fost prim-ministru mai bine de 7 ani pe timpul guvernării comuniștilor, conduce acum un partid creat în 2022, la Comrat, „Bugeacul Nostru”, care și-a schimbat recent denumirea în Partidul „Viitorul Moldovei”.

Fostul premier a explicat, anterior, că înregistrarea unui nou partid e o procedură mai complicată, iar juriștii i-au sugerat „un rebranding pentru un alt partid”.

Partidul „Viitorul Moldovei” a fost înregistrat oficial, iar Tarlev susține că acesta ar avea deja câteva mii de cereri de aderare.

Un partid nou cu fețe vechi

Tarlev a fost ales președinte de partid la congresul din 9 februarie, când „Bugeacul Nostru” și-a schimbat denumirea în „Viitorul Moldovei”.

Fostul bașcan interimar și prim-viceguvernator al autonomiei găgăuze, Valeri Ianioglo, i-a cedat șefia partidului lui Tarlev, spunând că „pentru a participa în procese politice în Moldova, are importanță încă un aspect - naționalitatea liderului”.

În vârstă de 65 de ani, Ianioglo este absolvent al Școlii speciale a KGB din URSS (de la Minsk) și al Institutul Politehnic din Chişinău, potrivit datelor biografice, prezentate în 2015. Politicianul găgăuz și-a început cariera în organele KGB din RSS Moldovenească și R. Moldova, ocupând ulterior funcții de conducere în Găgăuzia.

La rândul său, fostul premier Tarlev care anunțase în 2009 că se retrage din politică, și-a explicat revenirea prin faptul că nu poate rămâne indiferent „văzând cum economia națională se ruinează și mergem spre dispariția țării”.

În discursul său de la congres, Tarlev a spus că părinții l-au învățat că „limba e moldovenească, iar patria e Moldova” și că nu-și dorește să devină „sclavul cuiva”.

„Eu nu vreau să vină un burduhos de undeva să mă învețe cum să-mi iubesc soția, cum să-mi duc gospodăria și cum să-mi educ copiii. Noi trebuie să fim stăpâni la noi acasă”, a adăugat el.

Printre prioritățile partidului, Tarlev a enumerat dezvoltarea economiei naționale, grija față de toate grupurile de cetățeni și neutralitatea Republicii Moldova.

„Noi nu avem ce căuta într-un bloc militar sau altul, că avem destule probleme în țară... Nu ne vom arunca în geopolitică, noi vom fi prieteni și vom trăi bine cu toate țările lumii”, a spus fostul premier.

De la „Bucuria”, la Guvern și până la ordinul de la Putin

Tarlev a venit la Guvern în 2001 de la conducerea fabricii de bomboane „Bucuria”, dar nu a intrat în Partidul Comuniștilor. A fost prim-ministru până în 2008, conducând guvernul moldovean inclusiv atunci când Rusia a introdus primele embargouri ruse la importurile de vin din Moldova, în martie 2006, după ce puterea de la Chișinău, în frunte cu președintele comunist Vladimir Voronin, a declarat integrarea europeană drept prioritate.

Presa timpului a criticat activitatea lui Tarlev, numindu-l „premierul de buzunar al lui Voronin”. Într-un interviu din 2011, el nega că i-a fost dirijată activitatea, susținând că doar era „monitorizat de majoritatea parlamentară, care trebuia să aprobe politicile economice şi sociale ale guvernului”.

În 2008, anul în care părăsea fotoliul de premier, Tarlev indicase în declarația sa de avere că deține o casă de locuit, patru loturi de pământ, o vilă şi un automobil, precum și acțiuni la SA „Bucuria”.

Tot în 2008, după demisie, Tarlev a aderat la partidul Uniunea Centristă din Moldova, unde a rămas până în 2009, când a anunțat că se retrage din politică.

În 2012, însă, lansa alături de fostul deputat comunist Vadim Mișin partidul „Renaștere” (acum afiliat oligarhului fugar Ilan Șor), fiind numit co-președinte. Noul partid intenționa „să apere statalitatea R. Moldova” și să contribuie la „renaşterea culturii şi economiei ţării”.

În 2010, Tarlev a fost ales președinte al Congresului Naţional al Industriaşilor şi Antreprenorilor din Moldova, la ședința de constituire a acestuia. Congresul își propunea să contribuie la „stabilizarea economiei R. Moldova”.

În calitate de președinte al acestuia, Tarlev a fost decorat, în august 2016, de către președintele rus Vladimir Putin cu Ordinul Prieteniei pentru un „aport mare la dezvoltarea colaborării economice, umanitare și de afaceri cu Federația Rusă”.

De asemenea, ex-premierul și-a anunțat intenția de a candida independent la șefia statului în alegerile din octombrie 2016, dar cererea de înregistrare i-a fost respinsă de către Comisia Electorală Centrală, pe motiv că „nu au fost întrunite cerințele minime stabilite de lege”.

Dronele ucrainene au atacat la primele ore ale dimineții obiective din Tatarstan, o regiune rusească puternic industrializată, situată la sud-est de Moscova, iar unele persoane au fost rănite, a declarat liderul Tatarstanului, Rustam Minnihanov.

Sistemele rusești de apărare electronică au interceptat o dronă ucraineană în apropierea rafinăriei Taneco, ce aparține Tatneft, una din cele mai mari din Rusia, din Nijnekamsk, a relatat agenția rusă de stat RIA.

La rafinărie a izbucnit un incendiu care a fost stins în 20 de minute, iar producția nu a fost întreruptă, potrivit RIA.

Imaginile de la fața locului arată că drona a lovit unitatea primară de rafinare, CDU-7, de la rafinăria Taneco.

Acesta a fost unul din cele mai „profunde” atacuri cu drone ale Ucrainei asupra teritoriului rusesc, notează Reuters.

Rafinăria de petrol Taneco este una dintre cele mai mari și mai noi rafinării din Rusia. Capacitatea sa de producție se ridică la aproximativ 360.000 de barili pe zi.

Minnihanov a declarat că au fost atacate întreprinderi din Elabuga și Nijnekamsk.

Două drone au atacat un cămin de pe teritoriul zonei economice speciale Alabuga, unde s-ar fi produs drone de tip Shahed. Cel puțin șapte persoane au fost rănite, a anunțat presa rusă.

„Nu există pagube grave, procesul tehnologic al întreprinderilor nu este perturbat”, a declarat Minnihanov.

Imagini neverificate pe rețelele de socializare au arătat o explozie puternică și oameni care alergau să se adăpostească.

Pe teritoriul zonei economice speciale Alabuga se află o fabrică pentru producția de drone kamikaze Shahed, pe care armata rusă le folosește aproape zilnic pentru a ataca teritoriul Ucrainei.

Presa ucraineană a relatat, citând surse din cadrul serviciilor secrete de la Kiev, că atacurile asupra companiilor din Tatarstan ar fi fost efectuate de către Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării.

Interlocutorii agenției RBK-Ucraina au precizat că atacul a provocat „pagube semnificative la instalațiile de producție”. Oficial, Kievul nu a comentat atacurile din Tatarstan.

Luni, 1 aprilie, Natalia Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, a declarat că un nou transport militar a sosit din Iran în Rusia, care ar putea conține drone Shahed și componente pentru producerea lor. „Am observat recent un zbor cargo de la Teheran la Moscova, care indică sosirea atât a dronelor Shahed finalizate, cât și a componentelor pentru acestea, deoarece inamicul continuă să asambleze aceste UAV-uri pe teritoriul său”, a declarat Humeniuk.

Drone ce lovesc ținte la peste 1000 de kilometri

Ucraina a dezvoltat modele de drone care pot să zboare mai mult de o mie de kilometri, a declarat ministrul ucrainean al transformării digitale, Mihail Fedorov, cu puțin timp înaintea incidentului din Tatarstan.

„Majoritatea dronelor utilizate au o rază de acțiune de cel mult 700 - 1.000 de kilometri. Dar acum există modele care pot zbura mai mult de 1.000 de kilometri”, a declarat ministrul pentru ziarul german Die Welt.

Potrivit lui Fedorov, în 2024 Ucraina va crește de zece ori producția de drone cu rază lungă de acțiune față de anul trecut. În plus, a precizat el, până la sfârșitul anului 2024, primele prototipuri de drone cu inteligență artificială ar putea să apară pe linia frontului. Ucraina vrea să construiască peste un milion de drone în acest an, a mai spus oficialul de la Kiev.

Anterior, Fedorov declara că Ucraina va produce anul acesta mii de drone cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte în adâncimea teritoriului Rusiei, și că are deja până la 10 companii care produc drone ce pot ajunge la Moscova și Sankt Petersburg.

### Vezi și... ###

Rusia a lansat un atac masiv asupra sistemului energetic din Ucraina. Hidrocentrala Dnipro, grav avariată

Într-un interviu pentru Reuters, ministrul spunea, în februarie, că valul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruseşti reflectă progresele înregistrate de guvernul de la Kiev pentru liberalizarea rapidă a pieței dronelor şi pentru sporirea finanțării în această privință. „Categoria dronelor-kamikaze cu rază lungă de acțiune este în creștere, cu o rază de 300, 500, 700 şi 1.000 de kilometri. Acum doi ani, această categorie nu exista deloc”, a precizat oficialul.

În vârstă de 33 de ani, Mihailo Fedorov se află în centrul eforturilor Kievului de a încuraja startup-urile militare private să inoveze și să dezvolte industria dronelor, notează Reuters. În Ucraina, marea majoritate a producătorilor de drone sunt privați, spre deosebire de Rusia, unde producția de drone este dominată de stat.

CNN: Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești afectează economia Rusiei mai mult decât sancțiunile occidentale

Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor de petrol rusești au devenit posibile datorită utilizării dronelor cu rază lungă de acțiune, dotate cu capacități mai avansate, dintre care unele sunt bazate pe inteligența artificială, a relatat CNN, citând o sursă apropiată programului ucrainean de drone.

Potrivit sursei citate, Ucraina și aliații săi stabilesc în avans planul de zbor al dronelor, iar utilizarea inteligenței artificiale le permite să atingă țintele „cu o precizie de câțiva metri”.

CNN citează mai mulți experți care afirmă că atacurile cu drone ucrainene sunt efectuate cel mai adesea nu împotriva instalațiilor de depozitare a combustibilului, ci împotriva rafinăriilor unde țițeiul este rafinat și transformat în combustibil.

Experții consideră că aceste atacuri ar putea avea un impact mai mare asupra economiei rusești decât sancțiunile actuale.

### Vezi și... ###

O dronă ucraineană ar fi incendiat un depozit de petrol din Rusia, în timp ce Kievul raportează noi atacuri rusești

Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au dus deja la creșterea prețului petrolului la nivel mondial, prețul țițeiului Brent crescând cu aproape 13% în acest an.

Oficialii americani sunt îngrijorați de impactul acestor lovituri asupra economiei globale, dar „impasul de la Washington în privința finanțării Ucrainei și posibilitatea unor schimbări la Casa Albă anul viitor ar putea da Kievului o anumită marjă de manevră”, transmite CNN.

O dronă rusească doborâtă deasupra Mării Negre

Între timp, armata ucraineană a anunțat că a doborât una din cele mai scumpe drone de atac rusești deasupra Mării Negre. Este vorba despre drona „Forpost”, a declarat șeful serviciului de presă al Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Ilia Evlaș, în cadrul unui telemaraton național.

„Forțele Aeriene au reușit să lovească o țintă destul de bună astăzi, nu avem foarte des astfel de ținte, dar totuși am reușit să doborâm una dintre cele mai scumpe drone de atac de tip „Forpost”. Este vorba despre o dronă rusească, al cărei preț estimativ este de șapte milioane de dolari. A fost doborâtă de brigada de rachete antiaeriene din Odessa deasupra apelor Mării Negre”, a declarat Evlaș.

### Vezi și... ###

În plin război, la Kiev se construiește prima fabrică de drone Bayraktar

El a spus că drona este suficient de mare, „seamănă cu un model similar al Bayraktar”, poate efectua operațiuni de recunoaștere și poate transporta suplimentar două rachete sau alte arme pentru a ataca ținte terestre.

Potrivit oficialilor ucraineni, nivelul producţiei şi livrările de drone ucrainene au crescut de peste 120 de ori în 2023. Guvernul de la Kiev ar fi procurat peste 300.000 de drone de diferite tipuri, dintre care cel puţin 100.000 au fost trimise pe front. Dar aceste cifre nu reflectă „livrările voluntare”, care au o „contribuție semnificativă”, mai spun oficialii de la Kiev.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) precizează că ancheta epidemiologică la centrul pentru refugiați continuă, iar persoanele care au intrat în contact cu bolnavii se află sub supraveghere medicală.

De asemenea, ANSP anunță că au fost diagnosticați cu rujeolă patru copii dintr-o familie care au fost în contact cu un copil de 4 ani din Chișinău, la care s-a confirmat anterior infecția. Astfel, acest al doilea focar numără cinci cazuri.

Infecția a mai fost depistată la un copil din Chișinău care s-a întors recent din România și la un adolescent de 14 ani din orașul Ialoveni. Aceste cazuri nu au legătură între ele.

În total, de la începutul anului 2024, în R. Moldova au fost înregistrate 29 de cazuri de rujeolă.

Specialiștii atenționează că rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă, care poate duce la complicații grave, cum ar fi pneumonia sau meningita, și îndeamnă părinții să își vaccineze copiii.

Maladia se manifestă prin febră înaltă, ochi inflamați, frică de lumină, lăcrimare, eliminări nazale, tuse uscată. În a treia sau a patra zi de boală, apar pete roșii pe piele, inițial, în regiunea feței și a gâtului, iar apoi se extind pe tot corpul.

ANSP amintește că nu există un tratament specific contra rujeolei, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare. Aceasta se face gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani.

• Te-ar putea interesa și: Cum vor autoritățile să crească rata de imunizare

Ultima dată, R. Moldova s-a confruntat cu o epidemie de rujeolă în anul 2018.

În Ucraina, epidemiile de rujeolă sunt ciclice și izbucnesc o dată la 4 – 5 ani, ultima a durat din 2017 până în 2019. Medicii se așteaptă la un nou val în 2024. Din cauza războiului, mulți copii nu sunt vaccinați la timp, iar rata vaccinării a scăzut sub 70%.

România se confruntă deja cu o epidemie de rujeolă. De la 1 ianuarie 2023, au fost confirmate peste 9.600 de cazuri de rujeolă și au fost înregistrate 11 decese.

„În total, sunt circa 28 mii MWh, ceea ce constituie echivalentul a 2,6 milioane metri cubi de gaze. Sunt gaze necesare consumului curent, iar prețul este unul competitiv. Dacă vom agrea o formulă de continuare a acestei colaborări, vom anunța cetățenii în termeni proximi”, spune Victor Bânzari, directorul interimar Energocom.

Bânzari a precizat că diversificarea surselor de gaze va fortifica securitatea energetică a țării, pregătind operatorii de pe piață de orice evoluții, mai ales că la sfârșitul anului 2024 expiră contractul de tranzit a gazelor rusești prin Ucraina, iar țara vecină a anunțat că nu va negocia o prelungire.

Gazele naturale lichefiate (LNG), o alternativă a celor rusești, sunt lichefiate la temperaturi joase, transportate pe mare și apoi regazificate.

Energocom a început colaborarea cu compania grecească DEPA în luna aprilie 2023. Pe 30 noiembrie, cele două companii au semnat un memorandum de înțelegere, prin care și-au exprimat angajamentul „de a intensifica cooperarea în ceea ce privește furnizarea de gaze naturale, inclusiv a gazelor naturale lichefiate”. Anul trecut, compania grecească a câștigat mai multe licitații publice pentru livrarea de gaze în Republica Moldova, atât pentru consumul curent, cât și pentru stocare în depozite.

R. Moldova, Ucraina și Slovacia au aderat la coridorul vertical de transport al gazelor naturale, alăturându-se Greciei, Bulgariei, României și Ungariei. Operatorul sistemului de transport al gazelor naturale din R. Moldova, Vestmoldtransgaz, a semnat un memorandum în acest sens, pe 19 ianuarie, la ședința ministerială privind Conectivitatea Energetică în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC) de la Atena.

Anunțat pentru prima dată în 2016, coridorul vertical va fi integrat acum în gazoductul transbalcanic și va permite transportul gazelor naturale din Grecia către R. Moldova și către depozitele subterane din Ucraina. Gazoductul poate transporta acum atât gazele naturale din Azerbaidjan, cât și gaze lichefiate de la terminalele Revitus și Alexandroupolis din Grecia.

Istoric, gazoductul transbalcanic transporta gaze rusești către Balcani prin Ucraina, R. Moldova și România. În 2020, însă, Rusia a direcționat livrările spre țările din Balcani prin gazoductul Turkish Stream.

### Vezi și... ###

Ce înseamnă pentru R. Moldova aderarea la coridorul vertical de transport al gazelor naturale

După numărarea a peste 90% din buletinele de vot, primarul în exercițiu al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, din Partidul Popular Republican (CHP), conducea cu o marjă de peste 10%, potrivit agenției oficiale de știri, Anadolu, citată de Reuters.

Imamoglu avea 50,6% din voturi, în timp ce candidatul Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), Murat Kurum, fost ministru al urbanizării și mediului, a obținut 40,5%, potrivit Anadolu.

În capitala Ankara, Mansur Yavas, primarul din partea CHP, și-a păstrat mandatul cu o diferență netă de 25 de procente în fața contracandidatului său, naționalistul Turgut Altinok, după numărarea majorității voturilor exprimate în alegerile de duminică.

În plus, CHP a câștigat alte 15 fotolii de primar în orașe mari, inclusiv în unele fiefuri ale AKP din provincia Anatolia, rezultat ce marchează o înfrângere usturătoare a președintelui Recep Tayyip Erdogan și a partidului său, aflat de peste două decenii la putere.

În sud-estul majoritar kurd, Partidul Democrat al Poporului (DEM) și-a reconfirmat influența, câștigând în 10 provincii. Nu este clar cum va guverna, întrucât la alegerile anterioare, statul a înlocuit primarii aleși pro-kurzi cu „administratori” numiți de guvern din cauza presupuselor legături cu militanții kurzi.

Observatorii spun chiar că rezultatul alegerilor locale ar putea semnala o schimbare majoră în peisajul politic turc, la doar nouă luni de la victoria obținută de tabăra pro-prezidențială în alegerile prezidențiale și parlamentare din 2023.

Rezultatele AKP au fost mai proaste decât au prezis sondajele

„Cei care nu înțeleg mesajul națiunii vor pierde în cele din urmă", a declarat Ekrem Imamoglu, câștigătorul alegerilor pentru funcția de primar al Istanbulului, transmite Reuters.

„În această seară, 16 milioane de cetățeni ai Istanbulului au trimis un mesaj atât rivalilor noștri, cât și președintelui”, a spus duminică fostul om de afaceri, care a intrat în politică în 2008 și este acum perceput ca un posibil candidat la președinție, împotriva lui Recep Tayyip Erdogan.

La rândul lui, adresându-se mulțimii adunate la sediul AKP din Ankara, Erdogan a declarat că alianța sa a „pierdut altitudine” în întreaga țară și va lua măsuri pentru a răspunde mesajului alegătorilor.

„Dacă am făcut o greșeală, o vom repara” în anii următori, a spus Erdogan.

În altă parte a Ankarei, mii de susținători s-au adunat cu steaguri ale Turciei și de partid la un discurs al primarului reales din partea CHP, Mansur Yavas,

Potrivit rezultatelor parțiale după numărarea a peste 90% din voturi, CHP conduce la nivel național, într-o premieră în ultimii 35 de ani. Astfel, CHP a luat 37,32% din voturi la nivel național, comparativ cu 35,78% pentru partidul președintelui Erdogan.

Alegătorii au decis să stabilească o nouă ordine politică în Turcia, a declarat liderul CHP, Ozgur Ozel, unei mulțimi de susținători care jubilau la aflarea rezultatelor preliminare.

„Astăzi, alegătorii au decis să schimbe imaginea veche de 22 de ani din Turcia și să deschidă ușa unui nou climat politic în țara noastră”, a spus liderul CHP, potrivit AP.

Analiști politici citați de Reuters spun că rezultatul alegerilor locale din Turcia reprezintă „cea mai severă înfrângere electorală” a lui Erdogan de când a venit la putere, ca prim-ministru, în 2002.

Ascensiunea politică a lui Imamoglu

În urmă cu patru ani, Ekrem Imamoglu i-a aplicat lui Erdogan o lovitură electorală puternică atunci când a câștigat pentru prima dată funcția de primar la Istanbul. El punea astfel capăt celor 25 de ani de guvernare în oraș ai AKP și a predecesorilor săi islamiști, printre care și Erdogan însuși, care a fost primar în Istanbul în anii 1990.

În 2019, CHP a câștigat și primăria orașului Ankara.

Președintele Erdogan a dat o replică la alegerile generale și prezidențiale din 2023, când a câștigat un nou mandat iar partidul lui, AKP, a format o coaliție majoritară cu forțe naționaliste, aplicând o lovitură opoziției unite, sub conducerea lui Kemal Kilicidaroglu.

Analiștii spun că rezultatele alegerilor locale sunt un rezultat al situației economice din țară, unde inflația a ajuns la aproape 70% iar creșterea economică a încetinit semnificativ.

Ei mai spun că, acum, Ekrem Imamoglu devine inamicul politic cel mai important al lui Recep Tayyip Erdogan. În fața clădirii primăriei din Istanbul, după alegerile locale, susținătorii opozantului au spus că vor să-l vadă pe Imamoglu intrând în luptă cu Erdogan pentru președinție, în viitor.

Analiștii mai susțin că o performanță puternică pentru partidul lui Erdogan l-ar fi întărit pe acesta în hotărârea de a introduce o nouă constituție, una care să reflecte valorile sale conservatoare și să-i permită să conducă dincolo de 2028, când se încheie actualul său mandat de președinte.

Articol preluat de la Europa Liberă România, în adaptarea lui Cristian Bolotnicov

Zelenski a vorbit televiziunii CBS News în timpul unei vizite în apropiere de granița cu Rusia, într-un efort de a convinge Congresul Statelor Unite să aprobe un mare ajutor militar pentru țara sa. Ajutorul este blocat de toamna trecută, din cauza unor dispute de politică internă între democrații președintelui Joe Biden și opoziția republicană.

Președintele ucrainean și-a reiterat convingerea că, în cazul unei victorii în Ucraina, liderul rus Vladimir Putin va ataca și alte țări, ridicând și costurile pentru Statele Unite.

„Această agresiune şi armata lui Putin pot ajunge în Europa, iar atunci cetăţenii Statelor Unite, soldaţii Statelor Unite, vor trebui să protejeze Europa, pentru că ei sunt membri NATO”, a spus Zelenski. Tratatul Alianței Nord Atlantice obligă aliații să se ajute, în cazul unui atac.

În interviu, Zelenski a reiterat un avertisment mai vechi, lansat tot la CBS News înainte ca Rusia să-i invadeze țara pe 24 februarie 2022, spunând că Putin este decis să readucă Rusia la granițele fostei Uniuni Sovietice.

Întrebat dacă războiul ar putea fi câştigat cu Putin încă la putere, liderul ucrainean a răspuns că Putin va fi slăbit, dacă Ucraina învinge.

Ofensiva de iarnă a Rusiei, respinsă, dar perspectivele sunt sumbre

Forţele ucrainene au reuşit să facă față ofensivei ruseşti în cele mai grele luni de iarnă, chiar dacă ajutoarele americane noi au rămas blocate. „Nu am văzut vreo contraofensivă amplă, uriaşă, din partea Rusiei. Nu au avut succes", a spus Zelenski în interviu.

Pe de altă parte, el a atras atenția că Ucraina are nevoie urgentă de muniție pentru a face față următoarei ofensive rusești, așteptată să aibă loc la sfârşitul lunii mai sau în iunie, avertizând: „Ca să ne pregătim, să stabilizăm situaţia (...), avem nevoie de ajutor acum."

În ceea ce a devenit un război de artilerie de uzură, Rusia are un avantaj numeric de cinci la unu față de Ucraina și o putere de foc direct proporțională.

„În Bahmut, Avdiivka, Lîsîceansk, Soledar şi aşa mai departe, a fost foarte greu să ținem piept adversarului, ale cărui obuze bat la peste 20 de kilometri, în timp ce ale noastre la mai puțin de 20”, a recunoscut Zelenski.

Conversație Zelenski - Johnson pentru deblocarea ajutoarelor în Congresul american

Nu numai în interviu, dar și într-o conversație cu spicherul republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, președintele Ucrainei a făcut apel la deblocarea ajutoarelor americane „stringente”, care ar trebui să reducă decalajul de forțe.

Johnson refuză de mai multe luni să pună la vot un ajutor de 60 de miliarde de dolari propus de președintele Joe Biden, constând în principal din armament și echipamente militare pentru Ucraina. Ajutorul a obținut deja sprijinul din partea ambelor partide în Senatului dominat de aliații democrați ai președintelui.

În Camera Reprezentanților, majoritatea este deținută de republicani, iar un grup al republicanilor de extremă-dreapta spun că prioritară este întărirea securității la granița cu Mexicul, amenințând cu demiterea lui Johnson dacă pune la vot ajutoarele pentru Ucraina.

Președintele Zelenski spune că, în discuția cu Johnson, l-a informat despre situația de pe front și despre „creșterea dramatică a terorii aeriene rusești” după ce Rusia a întețit atacurile cu rachetă, inclusiv asupra Kievului.

### Vezi și... ###

Rusia a lansat un atac masiv asupra sistemului energetic din Ucraina. Hidrocentrala Dnipro, grav avariată

Articol scris cu ajutorul Europa Liberă România.

Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a declarat că măsura se va aplica și celor găsiți vinovați de ceea ce el a descris ca fiind „alte forme de trădare”, informează agenția de presă Reuters.

Printre acestea se numără „discreditarea” forțelor armate, solicitarea de sancțiuni împotriva Rusiei sau incitarea la activități extremiste.

„Toți cei care încearcă să distrugă Rusia, toți cei care o trădează, trebuie să primească pedeapsa meritată și să compenseze daunele provocate țării, cu prețul propriilor bunuri”, a scris Volodin pe Telegram.

El a mai scris că proiectul de lege va fi prezentat luni în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului.

### Vezi și... ###

Televiziune de război în Ucraina: Unitate sau un „maraton al propagandei”?

De când și-a trimis trupele în Ucraina în februarie 2022, Rusia a intensificat campania de reprimare a tuturor formelor de disidență politică.

În conformitate cu legile adoptate în luna martie 2022, la doar o lună după declanșarea războiului în Ucraina, discreditarea forțelor armate sau răspândirea de informații false despre acestea sunt pedepsite cu pedepse lungi cu închisoarea.

Anul trecut a fost arestată jurnalista Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) Alsu Kurmasheva și acuzată de „distribuirea de știri false” despre forțele armate ale Rusiei, o acuzație care poate atrage o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare.

De asemenea, autoritățile Federației Ruse i-au făcut dosar penal unuia din cei mai cunoscuți critici din presa internațională ai regimului lui Vladimir Putin, Masha Gessen, cu dublă cetățenie, rusă și americană, acuzat pentru „discreditarea” armatei ruse.

### Vezi și... ###

„Pregătire de luptă”: Școlile din Rusia continuă marșul spre militarizare

Acuzația de diseminare de știri false a fost considerată arma prin care Kremlinul nu doar că îi descurajează pe criticii războiului din Ucraina sau ai politicilor guvernamentale, ci și pregătește terenul pentru viitoarele alegeri prezidențiale care vor avea loc în martie, când, sunt de părere mulți dintre observatorii scenei politice rusești, Putin are cele mai mari șanse să câștige.

Premierul Belgiei, care deține președinția UE, Alexander De Croo, a declarat că „dacă 2024 ne aduce din nou America pe primul loc [sloganul lui Donald Trump, n. red] atunci, mai mult ca niciodată, Europa va fi pe cont propriu”, transmite Associated Press.

De Croo a mai spus că Europa nu ar trebui să se teamă de această perspectivă, ci să o folosească drept motivație. „Ar trebui să o acceptăm și să punem Europa pe o bază mai solidă - mai puternică, mai suverană, mai autonomă”, a spus el.

De Croo a făcut aceste declarații în fața legislativului UE, la doar câteva ore după victoria detașată a fostului președinte Donald Trump la votul intern republican din statul american Iowa, la care a obținut 51% din voturi, cu 30 de procente înaintea celui mai apropiat contracandidat.

Comentariile premierului belgian fac aluzie la președinția lui Donald Trump din perioada 2017-2021, când relațiile Statelor Unite cu Europa s-au tensionat din cauza certurilor transatlantice aproape permanente privind comerțul, securitatea și cooperarea militară, erodând astfel încrederea și cooperarea între aliați.

Referindu-se și la alegerile din iunie pentru Parlamentul European, premierul belgian a precizat că acesta este „un an în care democrațiile și libertățile noastre vor fi puse la încercare”.

### Vezi și... ###

Donald Trump a câștigat primele alegeri republicane pentru nominalizarea la președinție

Germania nu poate ignora evoluțiile din SUA

Nu doar Belgia, ci și alte țări europene privesc cu îngrijorare posibila revenire a fostului star de reality show ca președinte al SUA. Mulți cred că Trump ar putea anula sprijinul acordat Ucrainei sau că Statele Unite ar face un pas înapoi în cadrul alianței militare NATO.

După victoria lui Trump la alegerile primare din Iowa, politicienii germani au cerut guvernului să se pregătească pentru posibilitatea unui nou mandat al lui Trump, transmite agenția germană de știri DPA.

„Guvernul german nu mai poate ignora evoluțiile politice interne din Statele Unite. Statele Unite sunt un partener prea important pentru asta", a declarat marți pentru DPA Jürgen Hardt, un deputat de rang înalt din partea blocului conservator de opoziție CDU/CSU.

Expertul în politică externă al CDU, Norbert Röttgen, a declarat pentru ziarul Tagesspiegel că Germania și UE trebuie să se pregătească pentru revenirea lui Trump, accelerând producția de armament, „astfel încât Ucraina să se poată apăra împotriva unui atac rusesc chiar și fără ajutorul SUA". „Libertatea Europei depinde de acest lucru”, a spus Röttgen.

La rândul ei, Agnieszka Brugger, vicepreședinta Partidului Verzilor, a declarat că o politică americană mai radicală sub Trump ar avea consecințe negative pentru securitatea internațională, solidaritatea între țări și respectarea dreptului internațional.

Reprezentanții SUA și Marea Britanie spun că atacurile au diminuat capacitatea rebelilor houthi de a ataca nave. Din coaliție mai fac parte Australia, Bahrain, Canada și Țările de Jos. Cu toate acestea, Washingtonul transmite că nu intenționează să escaladeze tensiunile din Orientul Mijlociu.

Forţele SUA şi ale coaliţiei au lovit peste 60 de ţinte din 16 locaţii ale militanţilor houthi din Yemen a anunțat comandantul central al Forţelor Aeriene ale SUA, Alex Grynkewich, citat de CNN.

Rebelii houthi au atacat 27 de nave comerciale în Marea Roșie de la sfârșitul lunii decembrie, transmite Reuters.

Președintele SUA, Joe Biden, a avertizat că nu va ezita să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar.

„Aceste lovituri direcționate sunt un mesaj clar că Statele Unite și partenerii noștri nu vor tolera atacurile asupra personalului nostru și nu vor permite actorilor ostili să pună în pericol libertatea de navigație”, a declarat Joe Biden.

Ministerul britanic al Apărării a transmis că primele indicii arată că abilitățile houthi de a amenința transportul maritim comercial au primit o lovitură.

Rebelii houthi, susținuți de Iran, spun că atacurile lor asupra rutelor de transport maritim din Marea Roșie sunt o demonstrație de sprijin pentru palestinieni și Hamas, grupul islamist care controlează Gaza. Gruparea Hamas este considerată o organizație teroristă de SUA și Uniunea Europeană.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, care se află în spital din unor complicații medicale, a transmis că loviturile au vizat drone, rachete balistice și de croazieră, echipamente radar de coastă și de supraveghere aeriană ale organizației houthi.

Temeri de escaladare a conflictului

Autoritățile din Statele Unite au declarat că și țări precum Australia, Bahrain, Canada și Olanda au sprijinit operațiunea au prezentat loviturile din Yemen ca pe un efort internațional. Scopul ar fi de a asigura securitatea comerțului din Marea Roșie, o rută maritimă esențială între Europa și Asia, care reprezintă aproximativ 15% din traficul maritim mondial.

Cu toate că Washingtonul a declarat că nu există intenția de a escalada tensiunile, militanții houthi au promis să riposteze la orice atac.

Liderul rebelilor houthi, Mohammed al-Bukhaiti, a ameninţat că SUA şi Marea Britanie „îşi vor da seama în curând” că atacurile din Yemen „au fost cea mai mare prostie din istoria lor”.

Într-o declarație după lovituri, Arabia Saudită a cerut reținere și „evitarea escaladării”.

La ONU, Rusia a anunţat că a cerut o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite pentru a discuta despre loviturile militare ale Statelor Unite şi Marii Britanii asupra Yemenului, informează Reuters.

### Vezi și... ###

Exportatorii caută rute alternative după atacurile houthi din Marea Roșie

Rebelii houthi, care controlează cea mai mare parte a Yemenului, au sfidat apelurile ONU și ale altor organizații internaționale de a opri atacurile cu rachete și drone asupra rutelor de transport maritim din Marea Roșie.

În ultimele zile, avertismentele SUA și ale Marii Britanii privind „consecințele” atacurilor asupra navelor comerciale s-au intensificat.

Atacurile rebelilor houthi au perturbat comerțul internațional și au determinat companii maritime de top să abandoneze ruta maritimă prin Marea Roșie și Canalul Suez. Alternativa este una mai lungă și mai costisitoare, în jurul Africii de Sud.

Creșterea costurilor de livrare alimentează temerile că ar putea declanșa o nouă criză a inflației globale.

Cu câteva ore înainte de loviturile americane și britanice din Yemen, armata americană a declarat că rebelii houthi au lansat o rachetă balistică anti-navă pe rutele internaționale de transport maritim din Golful Aden, la două zile după cel mai mare atac al rebelilor Houthi de până acum.

Pe 9 ianuarie, forțele navale americane și britanice au doborât 21 de drone și rachete houthi.

Președintele Joe Biden a declarat că atacul houthi din 9 ianuarie a vizat direct navele americane.

Houthi e o organizaţie politică şi militară şiită susţinută de Iran care duce un război civil în Yemen împotriva unei coaliţii susţinute de Arabia Saudită.

Organizația a început să lanseze de câteva săptămâni drone şi rachete asupra navelor comerciale de transport maritim din Marea Roşie, multe dintre acestea fiind interceptate şi doborâte de navele marinei americane aflate în zonă.

Miercuri, Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie iniţiată de SUA şi Japonia care condamnă atacurile houthi asupra navelor comerciale şi de comerţ, începând din 19 noiembrie 2023 şi cere ca rebelii houthi să înceteze imediat toate aceste atacuri.

### Vezi și... ###

Război, atacuri, atentate: Europa și SUA își trimit șefii diplomațiilor în Orientul Mijlociu

Preşedintele Volodimir Zelenski ținut în seara de 9 ianuarie un discurs către națiune în care a prezentat acțiunile Ucrainei pentru a face faţă unei noi ierni de atacuri din partea Rusiei şi crizei privind susținerea internațională pentru Kiev.

Volodimir Zelenski a spus că Ucraina are în continuare soluții de apărare și că se vor deschide noi linii de producție de arme și muniții în Ucraina, cu sprijinul aliaților.

Președintele ucrainean a mai spus că în ciuda dificultăților privind ajutorul occidental pentru Ucraina situația din conflictul cu Rusia se poate gestiona.

„Abordarea noastră atentă şi precisă a fiecărei nevoi şi a fiecărei oportunităţi poate oferi Forţelor de Apărare tot ceea ce au nevoie”, a declarat liderul ucrainean.

Președintele ucrainean spune că sancţiunile internaționale impuâse Rusiei funcţionează și că „există dovezi clare ale unei încetiniri a industriei ruseşti de apărare”. Volodimir Zelenski a adăugat însă că e nevoie în continuarea ca schemele de evitare a sancțiunilor să fie blocate total.

Volodimir Zelenski afirmă că e nevoie de măsuri internaționale împotriva celor care continuă să ajute Rusia: „Toată lumea cunoaşte această mică listă de complici ai terorismului. Vom discuta acest lucru, în continuare, cu partenerii noştri”.

### Vezi și... ###

Șeful NATO va convoca o nouă reuniune cu Ucraina săptămâna viitoare

Discuții cu lideri europeni

Președintele Zelenski a mai spus că a vorbit cu trei lideri europeni, printre care și președintele României, Klaus Iohannis.

„Am mulţumit României pentru nivelul de cooperare care a fost deja atins. Avem rezultate extrem de bune în regiunea Dunării, în cooperarea la Marea Neagră (...). Apreciem sprijinul României pentru procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană.

Avem, cu siguranţă, potenţialul de a creşte cooperarea transfrontalieră, în special în triunghiul Ucraina-România-Moldova”, a spus președintele ucrainean, care a adăugat că discuțiile cu președintele român au abordat și moduri de consolidare în comun a apărării.

La rândul său, președintele României, Klaus Iohannis, spune că a discutat cu omologul său ucrainean despre starea securității regionale, despre ajutorul multilateral acordat de România și despre modalitățile de a dezvolta un parteneriat strategic între cele două țări.

Președintele ucrainean a mai spus în intervenția sa video de seara trecută și că a discutat și cu președintele preşedintele Poloniei, Andrzej Duda căruia i-a transmis de asemenea mulțumiri pentru sprijin.

„L-am informat pe preşedintele Duda cu privire la situaţia de pe linia frontului, precum şi cu privire la atacurile ruseşti în curs de desfăşurare şi la apărarea noastră, la nevoile noastre. În special, nevoia de sprijin”, a relatat Volodimir Zelenski.

Volodimir Zelenski spune că a vorbit și cu alți lideri europeni cu care a discutat formula de pace ucraineană, în pregătirea reuniunii de la Davos.

Președintele Ucrainei va participa în persoană la Forumul Economic Mondial de la Davos care va avea lor între 15 și 19 ianuarie, a anunțat Borge Brende, președintele forului. Reuniunea va aborda în detaliu formula de pace promovată de Kiev,

Aceasta prevede retragerea tuturor forţelor ruse din teritoriile ocupate din Ucraina, inclusiv din peninsula Crimeea, alături de garanţii privind viitoarea securitate a Ucrainei.

Planul preconizează și tragerea la răspundere a liderilor ruși pentru rolul lor în invadarea Ucrainei.

• Europa Liberă

Resturile unei rachete despre care Ucraina sugerează că a fost furnizată Rusiei de către Coreea de Nord au fost arătate jurnaliștilor după recentele lovituri asupra Harkovului.

Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.

Guvernul centrist al lui Élisabeth Borne a demisionat cu o zi înainte.

Președintele Emmanuel Macron încearcă astfel să dea un nou impuls celui de-al doilea mandat al său înaintea alegerilor pentru Parlamentul European și a Jocurilor Olimpice de la Paris din această vară.

Președintele francez și guvernul se străduiesc să facă față unui parlament turbulent și care a îngreunat adoptarea legilor sale, de când a pierdut majoritatea absolută, la scurt timp după ce Macron a fost reales anul trecut pentru al doilea mandat, transmite France 24.

Élisabeth Borne a demisionat după un an de crize politice provocate de reformele contestate ale sistemului de pensii, legilor imigrației și integrării.

### Vezi și... ###

Macron a promulgat legea care prevede ca vârsta de pensionare să fie 64 de ani în ciuda protestelor

Legislația adoptată luna trecută a stârnit controverse chiar și în partidul președintelui Emmanuel Macron, 20 de persoane votând împotrivă și 17 abținându-se. Ministrul Sănătății, Aurélien Rousseau, a demisionat în semn de protest, iar alți membri de stânga ai cabinetului au luat în considerare, de asemenea, posibilitatea de a părăsi guvernul.

Noul prim-ministrul, Gabriel Attal este un om politic de anvergură, cunoscut de francezi ca purtător de cuvânt al guvernului. Cel mai recent, el a condus Ministerul Educației. Acum, la vârsta de 34 de ani, este pe cale să devină cel mai tânăr prim-ministru din istoria recentă a Franței.

Attal este primul prim-ministru francez gay. Partenerul său este europarlamentar francez. El spune că s-a confruntat în viață și cu homofobia, și cu anisemitismul, tatăl lui fiind evreu. „După mamă, sunt ortodox rus” - a mai spus Attal, mai demult.

Attal este foarte popular și are reputația de a fi capabil să discute probleme cu reprezentanți din diferite tabere politice. Comentatorii politici citați de AFP spun că Macron ar putea, de asemenea, să se potrivească cu Attal mai bine decât cu Borne: dinamismul lui Attal și cariera sa fulgerătoare le amintesc observatorilor de președinte. Se așteaptă ca Attal să aducă o schimbare majoră de stil în funcția de prim-ministru după Borne.

„Știu că pot conta pe energia și angajamentul tău”, a scris Macron pe X, adăugând că noul premier va acționa în conformitate cu spiritul de „excelență și îndrăzneală” din 2017.

Anul 2017 este anul în care Macron însuși câștiga primul mandat de președinte. Schimbarea premierului nu duce neapărat la o schimbare a orientării politice, ci mai degrabă va semnala dorința de a depăși reforma pensiilor și a imigrației, pentru a se concentra pe noi priorități.

Expertul constituțional Benjamin Morel a declarat însă pentru AFP că numirea lui Attal semnalează o „strategie foarte ofensivă în vederea alegerilor europene” din iunie. Politologul Bruno Cautres este mai prudent afirmând că Attal „nu va rezolva nici problema majorității, nici principala problemă, care este încotro se îndreaptă mandatul (lui Macron)".

Sondajele de opinie arată că partidul lui Macron este în urma liderului de extremă dreaptă Marine Le Pen cu aproximativ opt până la zece puncte pentru alegerile UE din iunie.

La numai câteva ore după ce vehiculul a fost lansat din Florida spre Lună, compania Astrobotic a anunțat că misiunea este în pericol. Modulul lunar Peregrine nu a putut să se plaseze într-o poziție orientată spre soare, cel mai probabil din cauza unei probleme de propulsie, potrivit Astrobotic.

Din cauza orientării greșite, nava spațială nu a mai putut să își încarce bateriile.

Problema bateriei a fost ulterior rezolvată, dar Astrobotic nu a reușit să corecteze problema apărută la cu sistemul de propulsie al modulului de aselenizare robotic Peregrine.

Compania a exclus apoi posibilitatea ca aselenizarea programată pe data de 23 februarie să mai aibă loc.

La puțin timp după lansarea rachetei Vulcan și a modulului Peregrine, Astrobotics a publicat fotografii ale modulului aflat în spațiu.

Specialiștii de la Astrobotics au spus că materialul distorsionat care se vede în fotografii trădează, de asemenea, o anomalie a sistemului de propulsie.

Sonda lunară, numită Peregrine, după cea mai rapidă pasăre din lume, părea să aibă o primă etapă a călătoriei sale pe deplin reușită după ce a decolat pe o rachetă Vulcan Centaur dezvoltată de Lockheed Martin și Boeing United Launch Alliance.

Apoi, Astrobotic a transmis că Peregrine a început cu succes să comunice cu Deep Space Network al NASA.

„După activarea cu succes a sistemelor de propulsie, Peregrine a intrat într-o stare operațională sigură”, arată un comunicat al companiei.

După aceea, însă, modulul Peregrine a experimentat „anomalia” care a lăsat vehiculul îndreptat departe de soare și incapabil să-și încarce bateria.

Controlorii misiunii „au dezvoltat și executat apoi o manevră improvizată pentru a reorienta panourile solare spre Soare”, potrivit Astrobotic.

Manevra de reorientare a avut succes, însă echipa nu a reușit să își folosească optim sistemul de propulsie pentru a putea ajunge să aterizeze lin pe Lună.

Miza misiunii peregrine

Compania Astrobotic Technology din Pittsburgh a dezvoltat Peregrine în cadrul unui contract de 108 milioane de dolari cu NASA.

Vehiculul a fost proiectat de la început pentru a fi relativ ieftin, viziunea NASA fiind aceea de a reduce costul instalării unui modul robotizat pe Lună, prin implicarea sectorului privat în construirea acestor echipamente.

CEO-ul Astrobotic, John Thornton, a declarat pentru CNN pe 2 ianuarie că vede această primă lansare ca pe o misiune de testare.

Joel Kearns, administrator asociat adjunct pentru explorare la Direcția Misiunii Științifice a NASA, a emis o declarație luni, spunând: "Fiecare succes și eșec sunt oportunități de a învăța și de a crește. Vom folosi această lecție pentru a propulsa eforturile noastre de a avansa știința, explorarea și dezvoltarea comercială a Lunii.

Abandonarea încercării sale de aselenizare marchează o pierdere majoră nu numai pentru Astrobotic, ci și pentru NASA și alte țări și instituții cu sarcini utile la bordul modulului Peregrine.

Compania nu va putea testa o manevră de aselenizare lină, care s-a dovedit a fi un pas extrem de dificil în orice misiune pe Lună.

La bordul vehiculului Peregrine se află cinci instrumente științifice de la NASA și alte 15 încărcături de la mai multe organizații și țări.

### Vezi și... ###

Primul modul lunar american lansat în ultimii 50 de ani se îndreaptă spre Lună

Antony Blinken a criticat miniștrii israelieni de extremă dreapta care au cerut relocarea palestinienilor din Gaza. El a mai spus că Israelul trebuie să-și adapteze operațiunile militare pentru a reduce victimele civile și pentru a crește semnificativ ajutorul umanitar care ajunge în Gaza, transmite Associated Press.

Iordania și alte state arabe au criticat dur Israelului pentru atacurile din Gaza și afirmă că luptele trebuie să se încheie înainte ca discuții despre cum va arăta Gaza după război să poată începe.

### Vezi și... ###

Război, atacuri, atentate: Europa și SUA își trimit șefii diplomațiilor în Orientul Mijlociu

Oficialii din Qatar au cerut o încetare imediată a focului iar regele Abdullah al Iordaniei „a avertizat cu privire la repercusiunile catastrofale ale războiului din Gaza.

Misiunea secretarului de stat în Orientul Mijlociu îl va duce pe Antony Blinken în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Israel, Cisiordania și Egipt înainte de a se întoarce la Washington. Este a este al patrulea turneu diplomatic al secretarului de stat SUA de la începutul războiului.

Statele Unite au făcut presiuni asupra Israelului timp de săptămâni pentru a permite cantități mai mari de alimente, apă, combustibil, medicamente și alte provizii în Gaza, iar Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție pe 22 decembrie, solicitând o creștere imediată a livrărilor.

În urmă cu trei săptămâni, Israelul a deschis Kerem Shalom, adăugând un al doilea punct de intrare pentru ajutoare în Gaza, după Rafah.

Riscul extinderii conflictului este tot mai mare

Cu toate acestea, numărul camioanelor cu ajutoare care intră zilnic în Gaza nu a crescut semnificativ. În această săptămână, o medie de aproximativ 120 de camioane pe zi au intrat prin Rafah și Kerem Shalom, potrivit cifrelor ONU, mult sub cele 500 de camioane de mărfuri care intrau zilnic înainte de război și mult sub ceea ce grupurile de ajutor spun că este necesar.

Aproape întreaga populație de 2,3 milioane de persoane depinde de transporturile umanitare care trec granița.. Unul din patru palestinieni din Gaza suferă de foame, iar restul se confruntă cu niveluri de criză ale foametei, potrivit ONU.

### Vezi și... ###

Blinken în Iordania: Vrem să ne asigurăm că războiul din Gaza nu se va extinde

Mai mult de 85% dintre oamenii din Gaza au fost alungați din casele lor de bombardamentele israeliene și de ofensivele terestre. Cei mai mulți trăiesc în adăposturi ONU aglomerate mult peste capacitatea lor, în tabere de corturi sau pe străzi.

Vizita lui Antony Blinken vine în contextul în care evoluțiile din Liban, Marea Roșie și Irak au crescut riscul extinderii conflictului.

Cu câteva ore înainte de întâlnirile lui Blinken de sâmbătă, miliția Hezbollah din Liban, a tras zeci de rachete asupra nordului Israelului și a declarat că barajul a fost un răspuns inițial la uciderea țintită, probabil de către Israel, a unui lider de top din grupul aliat Hamas în capitala Libanului săptămâna trecută.

Mai mult, atacurile intensificate ale rebelilor Houthi din Yemen asupra transporturilor maritime comerciale din Marea Roșie au perturbat comerțul internațional și au dus la eforturi sporite ale SUA și aliaților de a patrula calea navigabilă comercială vitală și de a răspunde amenințărilor.

Coaliția de țări a emis miercuri, 3 ianuarie, un ultim avertisment pentru Houthi de a-și înceta atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roșie.

Începând cu 19 decembrie, militanții au efectuat cel puțin două duzini de atacuri ca răspuns la războiul dintre Israel și Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și Uniunea Europeană.

### Vezi și... ###

Întâlnire Blinken-Erdoğan | Pe agendă: războiul din Gaza, avioane F16 și extinderea NATO

În toată Ucraina s-au auzit alarmele aeriene în dimineața de 8 ianuarie.

„Inamicul atacă cu cruzime orașele pașnice”, a declarat Oleksandr Vilkul, primarul orașului Krivoi Rog din sudul Ucrainei, pe aplicația de mesagerie Telegram.

Anatoli Kurtiev, secretarul consiliului municipal din sud-estul orașului Zaporojie, a scris și el pe Telegram că atacul cu rachete asupra orașului s-a soldat cu răniți, dar nu a oferit detalii suplimentare, transmite Reuters.

### Vezi și... ###

Ucraina afirmă că Rusia a lansat rachete și drone asupra Hersonului omorând două persoane

Cinci explozii au fost auzite în orașul Zaporojie, a declarat guvernatorul regional Iuri Malașko, și cel puțin două persoane au fost rănite.

„Rachetele au lovit zone rezidențiale”, a declarat Malașko pe Telegram.

Cel puțin o femeie a fost rănită într-un atac asupra Harkovului, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a transmis primarul Igor Terekhov.

El a spus că au fost lovite și incendiate obiective industriale din oraș.

„Dimineața începe cu o explozie în oraș. Sunt posibile mai multe lovituri și îndemn pe toată lumea să fie atentă”, a spus oficialul din Harkov.

Oficialii militari ucraineni din alte orașe, inclusiv Dnipropetrovsk și Hmelnițki, au informat, de asemenea, că orașele lor se află sub un „atac masiv cu rachete” din partea Rusiei.

Anterior, în dimineața zilei de 8 ianuarie, în Ucraina a fost anunțată o alertă aeriană generală. Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei au informat că forțele ruse au lansat spre Ucraina rachete de croazieră.

### Vezi și... ###

Crăciun de război | O sărbătoare tristă pentru milioane de creștini ortodocși

Armata rusă bombardează în mod regulat teritoriile Ucrainei, inclusiv obiective civile.

La rândul său, Moscova anunță că a evacuat aproximativ 300 de locuitori din Belgorod, oraș supus frecvent atacurilor armatei ucrainene, transmite AFP.

„Aproximativ 300 de locuitori din Belgorod, care au decis să evacueze temporar, se află în prezent în centre temporare de adăpost ” mai departe de graniță, a anunțat pe Telegram guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov.

Evacuarea din Belgorod este cea mai mare a unui oraș important rusesc de când Moscova a început ceea ce numește operațiunea militară specială în Ucraina, în februarie 2022.

La 30 decembrie, loviturile ucrainene asupra orașului au ucis 25 de persoane, cel mai grav bilanț civil din Rusia de la începutul ostilităților.

Atacul ucrainean a urmat unui bombardament masiv al Moscovei în toată Ucraina, cel mai mare astfel de atac din primele săptămâni ale conflictului, care a ucis 30 de persoane.

Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.

Regele Abdullah al II-lea l-a avertizat pe oficialul american asupra repercusiunilor „catastrofale” pe care le are războiul din Gaza, făcând totodată apel la SUA să convingă Israelul să înceteze imediat focul, se arată într-un comunicat al Curții Regale.

Iordania și alte state arabe au criticat intens acțiunile Israelului și au evitat să discute proiecte pe termen lung, susținând că pentru început trebuie să se pună capăt luptelor și abia după aceea pot începe astfel de discuții. Țările arabe au cerut încetarea focului de la jumătatea lunii octombrie, când numărul victimelor civile a început să crească vertiginos. Israelul a refuzat, iar SUA a cerut, în schimb, „pauze umanitare” temporare în anumite zone și pe anumite perioade de timp, pentru a permite accesul ajutoarelor și pentru ca oamenii să se pună în siguranță.

Teama că luptele din Gaza s-ar putea extinde

Sâmbătă seara, înainte să plece din Grecia, de pe insula Creta, către Iordania, secretarul de stat american Antony Blinken a făcut o scurtă declarație, spunând că trebuie întreprinse toate eforturile pentru a evita extinderea conflictului. „Una dintre preocupările reale este graniţa dintre Israel şi Liban şi vrem să ne asigurăm că războiul nu se va extinde”, a declarat Blinken.

Mişcarea islamistă libaneză Hezbollah a lansat zeci de rachete în nordul Israelului, agresiune prezentată ca fiind o reacție la uciderea, atribuită Israelului, a numărului doi al Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și Uniunea Europeană. Acesta a fost ucis într-un atac cu drone, pe 2 ianuarie, în apropiere de Beirut.

„Vrem să ne asigurăm că ţările care gândesc la fel ca noi îşi folosesc legăturile, influenţa, relaţiile cu unii dintre cei care ar putea fi atrași în lupte, pentru a ţine lucrurile sub control, pentru a ne asigura că conflictul nu se extinde”, a adăugat oficialul american.

El a menționat în special „rolul vital” pe care Turcia îl poate juca în acest sens. De altfel, Blinken a vizitat și Turcia unde a discutat cu președintele Erdoğan și alți oficiali, la începutul acestui al patrulea turneu în regiune de la declanșarea conflictului.

Mai multe ajutoare pentru Gaza

În Iordania, Blinken a vizitat și depozitul regional al Programului Alimentar Mondial (PAM) din capitala iordaniană. De aici pleacă transporturile cu ajutoare care urmează să ajungă în Gaza atât prin punctul de trecere de la Rafah, cât și prin Kerem Shalom.

Secretarul american de stat a lăudat eforturile PAM și ale altor agenții ale ONU, precum și ale guvernului iordanian, de a se asigura că ajutoarele ajung în Gaza. „Eforturile pentru a colecta și a distribui alimente persoanelor aflate în nevoie sunt absolut esențiale", a declarat Blinken. „Statele Unite s-au străduit din prima zi de la declanșarea conflictului să obțină deschiderea traseelor de acces în Gaza,” a subliniat demnitarul american. „Ne străduim în fiecare zi nu doar deschidem puncte de trecere, ci și să creăm mai multe pentru a le face mai eficiente", a spus el. „Suntem hotărâți să facem tot ce putem pentru a îmbunătăți situația tuturor locuitorilor din Gaza: copii, femei sau bărbați,” a adăugat Blinken.

De săptămâni Statele Unite fac presiuni asupra Israelului să permită accesul unor cantități mai mari de alimente, apă, combustibil, medicamente și alte provizii în Gaza. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție pe 22 decembrie prin care se solicită o creștere imediată a livrărilor. În urmă cu trei săptămâni, Israelul a deschis Kerem Shalom, adăugând astfel un al doilea punct de intrare a ajutoarelor în Gaza, după Rafah.

Cu toate acestea, cantitatea de ajutoare care ajunge în Gaza nu a crescut semnificativ. Săptămâna aceasta, potrivit cifrelor ONU, au trecut de punctele de acces Rafah și Kerem Shalomo în medie aproximativ 120 de camioane pe zi, mult mai puține față de cele 500 de camioane de mărfuri care intrau zilnic înainte de război și mult sub necesarul populației, după cum spun organizațiile umanitare.

După Iordania, secretarul de stat al SUA se va deplasa în Qatar, care a jucat un rol de mediator în armistiţiul dintre Israel şi Hamas, la sfârşitul lunii noiembrie.

El îşi va încheia ziua la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, înainte de a se deplasa luni în Arabia Saudită şi apoi în Israel, unde a spus că se aşteaptă să aibă conversaţii care „nu vor fi uşoare”.

### Vezi și... ###

Întâlnire Blinken-Erdoğan | Pe agendă: războiul din Gaza, avioane F16 și extinderea NATO

Securitatea Israelului și crearea unui stat palestinian

Sâmbătă, Blinken a declarat că Turcia s-a angajat să joace un rol „pozitiv şi productiv” pentru Gaza postbelică şi că este pregătită să îşi folosească influenţa în regiune pentru a împiedica extinderea şi mai mult a conflictului dintre Israel şi Hamas.

Comentariile au fost făcute după întâlnirea lui Blinken cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, un critic vehement al acţiunilor militare ale Israelului în Gaza.

În timpul discuţiilor, care au durat mai mult de o oră, Blinken a subliniat necesitatea „de a coopera pentru o pace regională mai largă şi de durată, care să asigure securitatea Israelului şi să avanseze crearea unui stat palestinian”.

SUA susține Israelul, dar în același timp au cerut necesitatea intensificării ajutorului umanitar pentru populaţia palestiniană din Gaza, pentru „a reduce numărul victimelor civile.” De asemenea au susținut negocieri „pentru o pace regională durabilă şi pentru crearea unui stat palestinian”.

Ceea ce se va întâmpla în perioada postbelică în ceea ce priveşte reconstrucţia Gaza şi guvernarea acesteia se va afla, de asemenea, în centrul discuţiilor şefului diplomaţiei americane cu partenerii săi arabi, chiar dacă aceştia din urmă cer, în primul rând, o încetare de durată a focului.

Operaţiunile militare israeliene în Fâşia Gaza au ucis 22.600 de persoane, majoritatea civili, potrivit Ministerului Sănătăţii condus de Hamas.

Israelul a jurat să distrugă Hamas după atacul fără precedent de pe teritoriul israelian din 7 octombrie, care a ucis 1140 de persoane, majoritatea civili.

Articol scris cu ajutorul relatărilor AP și AFP.

Yoav Gallant a declarat că va exista un control palestinian limitat pe teritoriul actual, iar Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și Uniunea Europeană, nu va mai controla Gaza, relatează BBC.

Luptele din Gaza au continuat și după publicarea planului de guvernare a Gazei, cu zeci de oameni uciși în ultimele 24 de ore, a declarat Ministerul Sănătății condus de Hamas.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken va face a patra sa vizită în regiune săptămâna aceasta. El este așteptat să poarte discuții cu oficiali palestinieni din Cisiordania ocupată și cu lideri israelieni.

### Vezi și... ###

Adunarea Generală ONU cere încetarea imediată a focului în Gaza

Conform planului prezentat de ministrul Gallant, Israelul va păstra controlul general al securității Gaza. O forță multinațională ar urma să se ocupe de reconstruirea teritoriului după distrugerea pe scară largă cauzată de bombardamentele israeliene.

Egiptul ar avea, de asemenea, un rol nespecificat de jucat în cadrul planului. Însă, documentul adaugă că palestinienii ar fi responsabili pentru conducerea teritoriului, arată BBC.

„Locuitorii Gazei sunt palestinieni. Prin urmare, organismele palestiniene vor fi la conducere, cu condiția să nu existe acțiuni ostile sau amenințări împotriva statului Israel”, a spus Yoav Gallant.

Discuțiile despre ce se va întâmpla în Fâșia Gaza după război au dus la dezacorduri profunde între politicienii din Israel.

### Vezi și... ###

Israelul retrage mii de militari din Gaza

Unii membri de extremă dreaptă ai guvernului premierului Benjamin Netanyahu au spus că cetățenii palestinieni ar trebui încurajați să părăsească Gaza în exil, propuneri controversate care au fost respinse ca „extremiste” și „nefuncționabile” de către alte țări din regiune și de către unii dintre aliații Israelului.

În timp ce propunerile lui Yoav Gallant pot fi considerate ca fiind mai practice decât cele sugerate de unii dintre colegii săi de cabinet, este probabil să fie respinse de liderii palestinieni care spun că trebuie să li se permită să preia controlul deplin asupra conducerii teritoriului odată ce războiul se termină.

Până acum, ofensiva Israelului a ucis peste 22 000 de palestinieni, a forţat majoritatea populaţiei să îşi părăsească locuinţele şi a redus la dărâmături mare parte din Gaza.

Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.

Acordul în domeniul securității sociale prevede că cetățenii români care au muncit în SUA și cetățenii americani care au muncit în România își vor putea valorifica la pensie perioadele de lucru din cele două țări.

Calculul se va face potrivit principiului totalizării, cu acordarea proporțională a pensiei de fiecare stat, transmite Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Actul normativ cuprinde și dispoziții privitoare la încasarea pensiilor în statul ales de beneficiari, o facilitate care asigură o mai bună mobilitate a pensionarilor din cele două state pe teritoriul celuilalt stat și a menținerii accesului lor la drepturile de pensie aflate în plată.

### Vezi și... ###

Ambasadorul României la Washington crede că românii ar putea intra în SUA fără vize începând cu decembrie 2025

Acordul, semnat la Bucureşti pe 23 martie 2023, asigură evitarea dublei contribuții la asigurările sociale sau a riscului ca acesta să nu fie supus niciunei scheme de asigurări sociale din cele două state.

De asemenea, lucrătorii detașați sunt scutiți de plata contribuțiilor la asigurările sociale din statul în care sunt detașați.

Acordul în domeniul securităţii sociale vizează persoanele care sunt sau au fost supuse legilor unuia sau ambelor state, dar și pe cele ale căror drepturi derivă, conform legilor aplicabile, de la acestea.

Documentul se aplică, pentru România, legilor care reglementează pensiile şi ajutoarele pentru deces din sistemul public de pensii, precum și legilor care reglementează contribuțiile de asigurări sociale de sănătate.

Acordul în domeniul securității sociale dintre România și SUA a fost semnat pe 23 martie 2023 de ministrul român al Muncii de la acea vreme, Marius Budăi, și de ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec.

Acordul privește toate persoanele care sunt sau au fost supuse legilor unuia sau ambelor state, precum și persoanele ale căror drepturi derivă de la persoanele menționate anterior.

Acordul se aplică pentru România legilor care reglementează atât pensiile cât şi ajutoarele pentru deces din sistemul public de pensii.

De asemenea, acordul se aplică și legilor care reglementează contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, potrivit părții a II-a a Acordului.

Pentru Statele Unite ale Americii, Acordul se aplică legilor care reglementează programul federal de asigurare pentru bătrâneţe, urmaş şi dizabilitate.

### Vezi și... ###

UE nu trebuie să impună vize americanilor de dragul românilor sau bulgarilor (ECJ)

Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.

Intrând în 2024 fără un buget aprobat, primăria Chișinău nici măcar nu a organizat consultări publice pe subiectul taxelor locale. Acestea urmează să aibă loc până pe 19 ianuarie și abia după aceea va fi prezentat și proiectul bugetului municipal, a declarat primarul capitalei, Ion Ceban, reales în noiembrie pentru al doilea mandat de 4 ani.

Europa Liberă a analizat proiectul și a comparat taxele propuse pentru anul 2024 cu cele din 2023.

Taxa anuală de salubrizare, în valoare de 120 de lei, care a stârnit nemulțumirea unor locuitori ai capitalei anul trecut, a fost propusă și pentru acest an.

Taxele pentru posesorii de câini (120 de lei anual) și pentru parcare (35 de lei anual) ar putea rămâne neschimbate în 2024.

Iar taxa de amenajare a teritoriului pentru fondatorii întreprinderilor individuale și gospodăriilor țărănești ar putea crește de la 174 la 185 de lei anual.

Primăria a decis să majoreze taxele și pentru unitățile comerciale și întreprinderile care prestează servicii în capitală.

Spre exemplu, pentru centrele de asistență tehnică a automobilelor taxa anuală ar putea crește de la 15.800 de lei, în 2023, la 16.750 lei, în 2024. Taxa pentru agențiile imobiliare, la fel, ar putea crește în 2024, de la 11.000 la 11.700 lei.

Deținătorii de spălătorii auto vor plăti în acest an cu 300 de lei mai mult pentru o boxă – 5.600 de lei.

Taxele pentru stațiile de alimentare cu combustibil vor crește cu 5.000 de lei, de la 84.000 la 89.000 pentru o coloană.

Cafenelele și restaurantele cu până la 50 de locuri ar trebuie să achite cu 300 și, respectiv, 600 de lei mai mult în noul an.

Se vor mări taxele și pentru cazinouri, săli cu automate de jocuri de noroc și săli de pariuri. Un cazino care achita în 2023 o taxă de 630.000 de lei, ar urma să plătească în 2024 deja un milion de lei.

Cazinourile electronice vor plăti cu 30.000 de lei mai mult decât în 2013, iar sălile cu automate de jocuri de noroc vor achita 19.200 de lei în plus trecut.

Un cabinet de înfrumusețare va plăti în noul an 3.500 de lei, cu 200 de lei mai puțin decât în 2023. Frizeriile, în schimb, vor achita cu 30 de lei mai mult pentru fiecare loc de muncă – 580 în loc de 550 de lei.

### Vezi și... ###

„Revenim în ianuarie”. Chișinăul ar putea intra în noul an fără un buget aprobat  

Saleh al-Arouri a fost ucis împreună cu gărzile sale de corp în atacul care pare să fi fost efectuat cu o dronă şi care a ţintit biroul Hamas de la periferia sudică a Beirutului. Potrivit agenţiei libaneze de presă ANI, patru persoane au fost ucise.

Gruparea Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și Uniunea Europeană, a confirmat asasinarea lui Saleh al-Arouri şi a ameninţat Israelul că aceasta nu îi va slăbi „rezistenţa”.

„Asasinatele laşe comise de ocupantul sionist împotriva liderilor şi simbolurilor poporului palestinian în interiorul şi exteriorul Palestinei nu vor reuşi să zdrobească voinţa şi rezilienţa poporului nostru, nici să împiedice continuarea rezistenţei curajoase”, a declarat într-un comunicat un membru al biroului politic al Hamas, Ezzat al-Rishq.

### Vezi și... ###

Netanyahu: Nu va fi pace până nu vom distruge Hamas!

Şi premierul libanez Najib Mikati a emis un comunicat, în care a acuzat Israelul de comiterea unei „noi crime”, care în opinia sa urmăreşte să „antreneze Libanul într-o nouă fază de confruntare” cu Israelul.

Acuzat de Israel că este creierul a numeroase atentate, Saleh al-Arouri a fost ales în anul 2017 adjunct al şefului biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, devenind astfel oficial numărul doi al mişcării islamiste palestiniene.

După ce a stat în total aproape 20 de ani în închisorile israeliene, el a fost eliberat în anul 2010 cu condiţia să ia calea exilului, iar de atunci s-a stabilit în Liban.

În urma uciderii lui Saleh al-Arouri, liderul Hamas Ismail Haniyeh a declarat marţi că mişcarea sa „nu va fi învinsă niciodată”, după moartea adjunctului său, Saleh al-Arouri, într-un atac aerian în suburbiile sudice ale Beirutului, atribuit Israelului, notează AFP.

„O mişcare ai cărei lideri şi fondatori cad martiri pentru demnitatea poporului şi a naţiunii noastre nu va fi învinsă niciodată”, a declarat Haniyeh într-un discurs televizat.

### Vezi și... ###

Statele Unite și Israel văd diferit viitorul regiunii, post conflict

Guvernul israelian susține că nu e responsabil de asasinarea liderului Hamas, dar un consilier de rang înalt al premierului israelian Benjamin Netanyahu a lăudat acțiunea. Consilierul israelian pe probleme de securitate Mark Regev a declarat pentru rețeaua de televiziune americană MSNBC că el crede că presupusul atac a fost îndreptat doar împotriva Hamas și nu împotriva Hezbollah, organizație pe care SUA o consideră teroristă.

Armata israeliană a declarat că „este pregătită pentru orice scenariu” după atacul din Beirut, alimentând temerile că războiul din Fâșia Gaza ar putea să degenereze într-un conflict regional mai amplu.