A fost a doua înjunghiere în masă petrecută la Sydney în ultimele numai trei zile, după ce șase oameni au fost uciși într-un atac cu cuțitul la un mall din cartierul Bondi, informează Reuters.

După atacul de luni de la Wakeley, la 30 km de centrul metropolei, polițiștii au arestat un bărbat și l-au dus într-un loc necunoscut.

La scurt timp, o mare mulțime de oameni s-a adunat la biserică, iar unii au început să arunce cu pietre în polițiști ca să li-l „predea” pe agresor. Poliția a folosit spray cu piper și a împins mulțimea în străzile adiacente.

Atacul s-a produs în timpul unei predici transmise live pe internet. În înregistrare se poate vedea cum un bărbat sare la episcopul Mar Mari Emmanuel și îi străpunge pieptul cu cuțitul de mai multe ori.

Poliția a spus că a fost rănit și preotul Isaac Royel, ca și încă două persoane. Niciuna dintre victime nu este în pericol să-și piardă viața, potrivit medicilor.

Motivele atacului nu sunt cunoscute. Reuters scrie că episcopul înjunghiat „pare să fie o personalitate pe rețele”. El s-a făcut remarcat cu ocazia pandemiei de COVID, când a spus că interdicțiile de circulație reprezintă „sclavie în masă”.

Mai nou, într-o predică postată pe net, el a spus că Organizația Națiunilor Unite (ONU) a fost „înființată de Satana”.

Atacul a fost condamnat de lideri ai comunităților creștine, evreiești și musulmane din Sydney. Premierul statului australian New South Wales, Chris Minns, a făcut apel la calm după tulburările din preajma bisericii, cerând oamenilor să dea curs instrucțiunilor forțelor de ordine.

Marți, autoritățile australiene au declarat că incidentul va fi investigat ca „atac terorist”.

Într-un interviu pentru postul public de televiziune Moldova 1, oficialul de la Chișinău a spus că demilitarizarea implică mai mult decât retragerea prezenței militare rusești din Transnistria.

Retragerea ar putea însemna „plecarea câtorva ofițeri și a actelor arhivei Statului Major, dar marea majoritate a oamenilor s-ar putea să rămână pe loc”, a spus Serebrian, adăugând că efectivele rusești din regiunea separatistă sunt formate, de fapt, din localnici care dețin și cetățenia rusă.

De la începutul războiului din Ucraina în 2022, Moscova nu mai poate rota militarii săi din Transnistria, de aceea a recurs la recrutarea bărbaților din regiune, unde ar locui circa 200.000 de persoane cu pașapoarte rusești.

„Sunt foarte multe entități militare sau militarizate cu care trebuie să vedem ce facem, pentru că faptul că va pleca drapelul rus al unei unități militare din regiunea transnistreană nu va însemna soluționarea problemei. Momentul propice pentru soluționarea acestei probleme, fără de care nu ne putem mișca înainte în soluționarea politică a conflictului transnistrean, o să apară fără îndoială atunci când se va clarifica, așa cum ne dorim noi, situația în războiul din Ucraina”, a mai spus vicepremierul pentru reintegrare.

• Te-ar putea interesa și: Serebrian, după discuțiile de la Tiraspol: „Vrem să creștem cheltuielile pentru cetățeanul nostru din stânga Nistrului”

Rusia are în regiunea transnistreană aproximativ 1500 de militari – un contingent militar de menținere a păcii și forțe care păzesc depozitele uriașe de armament ale fostei armate ruse a 14-a.

Republica Moldova cere cu regularitate retragerea prezenței militare ruse de pe teritoriul său, în timp ce Moscova refuză să facă acest lucru până la soluționarea politică a conflictului transnistrean.

Vineri, 12 aprilie, vicepremierul Oleg Serebrian a reluat îndemnul la demilitarizarea Transnistriei și retragerea prezenței militare rusești, în timpul unei întrevederi cu preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), ministrul de externe al Maltei, Ian Borg, aflat într-o vizită la Chișinău.

• Discuțiile privind reglementarea transnistreană rămân blocate din cauza invaziei ruse în Ucraina, Moscova și Kievul având statut de mediator în cadrul formatului de negocieri „5+2”, alături de OSCE, în timp ce UE și SUA au statut de observatori. Guvernele de la Chișinău și Kiev consideră că formatul „5+2” este nefuncțional din cauza agresiunii ruse, în timp ce Moscova cere reluarea discuțiilor.
• Totodată, Chișinăul consideră că obținerea statutului de candidat la admiterea în Uniunea Europeană ar putea să încurajeze reintegrarea Republicii Moldova și procesul reglementării politice a conflictului.

Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor din România, Sorin Grindean, informează Digi24.ro. El a spus că deja se circulă pe jumătate din semi-inelul sudic al Centurii capitalei române (A0), unul din proiectele majore de autostrăzi din România.

Bucureștiul este unul din cele mai congestionate orașe din Europa, în ce privește circulația rutieră, iar autoritățile speră ca finalizarea autostrăzii de centură să schimbe situația în bine.

Anunțul vine la puțin timp după ce premierul român Marcel Ciolacu a promis la Suceava că anul acesta se va circula pe 147 km din Autostrada Moldovei, care va uni sudul țării cu Bucovina, până la punctul de trecere a frontierei Siret, la granița cu Ucraina.

Ciolacu a spus la sfârșitul săptămânii că fără autostradă „Moldova (românească, n. red.) nu are nicio șansă”.

• Te-ar putea interesa și: Câți kilometri de autostradă s-ar putea construi în România în 2024

România a trecut în toamna anului 2023 „borna” de 1000 de kilometri de autostradă, pe fondul unui ritm mult mai rapid de construcție a infrastructurii rutiere față de deceniile de la începutul tranziției post-comuniste și a absorbției mai bune a fondurilor UE.

Unul din proiectele de autostradă așteptate cu interes și în R. Moldova ar urma să unească Iașul (și implicit malul stâng al Prutului) cu orașul ardelean Târgu-Mureș, care deja este conectat prin autostradă de Europa Centrală și de Vest.

„Ajutorul a crescut, și încă vertiginos, în doar câteva zile”, a spus Kirby într-un interviu televizat, citat de Reuters. „Asta este important, dar tendința trebuie menținută”.

Oficialul american a mai spus în interviul cu MSNBC că în ultimele zile au intrat în Gaza 2000 de camioane cu ajutoare, dintre care 100 doar în ultimele 24 de ore.

Președintele SUA, Joe Biden, a avertizat luna aceasta că ar putea condiționa sprijinul pentru campania militară israeliană din Gaza de luarea unor măsuri concrete pentru protejarea lucrătorilor umanitari și a civililor.

Avertismentul, primul de asemenea fermitate legat de comportamentul armatei israeliene, venea după uciderea mai multor voluntari din organizația World Central Kitchen de către trupele israeliene.

În interviul difuzat luni, purtătorul de cuvânt Kirby a confirmat că „SUA și-ar putea modifica politica față în chestiunea Gaza dacă nu vedem schimbări semnificative la un moment-dat”.

La șase luni de la începerea ripostei israeliene la atacul terorist Hamas din 7 octombrie, mulți palestinieni din enclava de la Marea Mediterană se confruntă cu lipsuri majore, inclusiv foamete și epidemii, după ce practic toți locuitorii au fost nevoiți să-și părăsească locuințele.

• Te-ar putea interesa și: Gaza devine un „cimitir în aer liber” - șeful diplomației europene își înăsprește limbajul față de Israel

Săptămâna trecută, Israelul a confirmat că numărul camioanelor care intră cu ajutoare în Gaza este în creștere, dar ONU s-a arătat mai puțin entuziasmată decât Casa Albă de noile cifre.

Jamie McGoldrick, coordonatorul ajutorării palestinienilor din partea ONU, a spus că ajutoarele încă nu ajung la cei care au cea mai mare nevoie de ele. El a mai spus că „Israelul se vede presat să facă ceva”, dar tărăgănează să-și îndeplinească unele promisiuni, cum ar fi deschiderea punctelor de trecere a frontierei, redeschiderea brutăriilor din Gaza sau deschiderea de „coridoare coordonate” pentru voluntari.

„Apărarea anti-aeriană ucraineană protejează în prezent nu doar cerul Ucrainei de teroarea aeriană rusească, ea este de asemenea un scut pentru țările vecine, Moldova, România și Polonia, în fața amenințării directe a rachetelor și dronelor care le intră în spațiul aerian”, a spus Kuleba, adresându-se prin video unei conferințe de securitate în regiunea Mării Negre.

„Avem nevoie urgentă de sisteme Patriot suplimentare și alte sisteme moderne de apărare antiaeriană, de arme și muniții”, a mai spus Kuleba, citat de Reuters.

Ucraina spune că are nevoie de 26 de sisteme Patriot pentru a-și putea apăra întregul teritoriu.

Kuleba a lăudat luni mobilizarea aliaților Israelului împotriva valului de rachete și drone lansate de Iran la sfârșitul săptămânii trecute, îndemnând acele țări să ajute la fel și Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Iranul atacă Israelul, „marea majoritate” a sutelor de drone și rachete, interceptate

Țări NATO ca SUA sau Marea Britanie, care au ajutat zilele trecute Israelul interceptând rachete iraniene, evită să se implice într-o confruntare directă cu Rusia.

„Chiar dacă nu puteți face pentru noi ce ați făcut în Israel, dați-ne ce avem nevoie (sisteme antiaeriene, n. red.), iar noi vom face restul”, a asigurat Kuleba.

În cei peste doi ani de la invazia rusească pe scară largă din Ucraina, au fost mai multe incidente în care rachete sau fragmente de rachete și drone au căzut pe teritoriul Moldovei, Poloniei sau României.

În vreme ce Polonia și România sunt membre în NATO, fiind teoretic mai ferite de eventuale atacuri rusești, Moldova recunoaște mereu, prin vocea liderilor ei pro-occidentali, că își datorează liniștea și securitatea rezistenței Ucrainei în fața agresiunii ruse.

Trecerea frontierei va fi autorizată în baza acelorași documente ca și până în prezent, precizează MAI, într-un comunicat difuzat pe 15 aprilie.

Pe 31 martie, România și Bulgaria au intrat în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă. Românii care călătoresc în și din țările Schengen nu vor mai fi controlați la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră). Pentru copii însă rămân necesare actele de călătorie valabile și acordul părintelui/părinților.

Ministerul moldovean de Interne a publicat câteva informații utile, în contextul aderării României la spațiul Schengen.

MAI amintește că, în cazul în care cetățenii moldoveni călătoresc în România (destinația finală), aceștia vor fi supuși controlului de frontieră pentru intrarea în România, ca și până la 31 martie 2024.

• Te-ar putea interesa și: România intră în Schengen cu aeroporturile și porturile. Rămân necesare actele pentru copii

În cazul în care destinația finală va fi un alt stat membru Schengen, cu tranzitare prin aeroportul din București, „controlul de frontieră pentru intrarea în spațiul Schengen va fi efectuat în aeroportul din București, nu în aeroportul final de destinație, lucru care se întâmpla până la 31 martie 2024”. În acest caz, zborul din București spre un aeroport din stat membru Schengen, este considerat ca zbor intern”, precizează comunicatul.

Începând cu 31 martie 2024, timpul petrecut de resortisanții țărilor terțe în România este considerat parte a celor 90 de zile (în orice perioadă de 180 de zile) autorizate pentru ședere în orice stat membru al spațiului Schengen. Cu alte cuvinte, perioadele de ședere pe teritoriul României vor fi cumulate cu cele petrecute pe teritoriul celorlalte state membre Schengen.

Această schimbare poate afecta cetățenii Republicii Moldova care nu au și cetățenia română sau a altui stat membru al UE, dar călătoresc frecvent în România și alte țări ale spațiului Schengen. De la 31 martie, cu cât mai mult stau aceștia în România, cu atât mai puțin au voie să stea în alte țări ale spațiului Schengen și invers, precizează comunicatul MAI.

• Apropierea spațiului Schengen de Republica Moldova a fost salutată de conducerea de la Chișinău ca un succes al partenerilor români și bulgari, dar a stârnit o anumită temere în rândul transportatorilor că eventualele controale înăsprite la graniță vor lungi și mai mult timpul de așteptare.
• România este principala țară de destinație a exporturilor moldovene (peste 30%), fiind pe primul loc și la importuri.
• Nu există date actualizate privind numărul cetățenilor moldoveni care dețin și pașapoarte românești. În 2021, ministerul Justiției de la București estima numărul acestora la peste 640 de mii.

### Vezi și... ###

UE: Intrarea României în Schengen nu va aduce schimbări la granița cu R. Moldova

Într-un comunicat de presă difuzat pe 15 aprilie, Procuratura Anticorupție a precizat că pe numele Olesei Vîrlan a fost pornită o cauză contravențională, întrucât fapta nu poate fi calificată drept o infracțiune.

După o lună și jumate de verificări, Procuratura Anticorupție a anunțat că nu va iniția un dosar penal în legătură cu anularea concursului la funcția de procuror general. Totuși, în cadrul verificărilor s-a stabilit că Olesea Vîrlan ar fi acționat cu rea-credință „în interesul” fostului membru CSP, Andrei Roșca, care îi este „persoană apropiată”.

„El avea un interes de răzbunare împotriva lui Ion Munteanu, din motiv că nu i-a oferit acestuia funcția vacantă de adjunct al Procurorului General”, se arată în comunicatul Procuraturii Anticorupție.

Mai mult, Procuratura Anticorupție susține că, în toamna anului 2022, Andrei Roșca, fiind membru CSP, „a folosit situația de serviciu” și a promovat-o pe Vîrlan în funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Ialoveni.

• Te-ar putea interesa și: „Neîncredere absolută”. Un adjunct al procurorului general interimar a fost demis

Astfel, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a început împotriva Olesei Vîrlan o cauză contravențională pentru abuz de serviciu - faptă ce poate fi sancționată cu amendă de la 1500 la 4500 de lei, cu privarea dreptului de a deține o anumită funcție pe un termen de la 3 luni la un an. Ea a explicat că urmările prejudiciabile a acțiunilor Olesei Vîrlan au fost reparate prin anularea concursului.

În paralel, șefa Procuraturii Anticorupție a solicitat comisiei pre-vetting să o evalueze pe Olesea Vîrlan repetat. „Acțiunile Olesei Vîrlan au prejudiciat grav imaginea comisiei pre-vetting (...) deoarece procedura a dat eroare, or unul din membrii CSP evaluați ca fiind integru nu a dat dovadă de integritate și a încălcat anumite norme de etică”, se menționează în comunicatul Procuraturii Anticorupție.

De asemenea, instituția a comunicat că Vîrlan nu mai lucrează în procuratură din 19 martie.

• Pe 28 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anulat rezultatele concursului pentru funcția de procuror general, după ce s-a aflat că Olesea Vîrlan i-a acordat candidatului Ion Munteanu 3,5 puncte, pe când ceilalți membri i-au pus note de la 7,33 până la 9,16.
• Olesea Vîrlan a declarat atunci că a pus nota din greșeală, iar ulterior a renunțat la funcția de membru al CSP.
  ### Vezi și... ###

  Podcastul „În esență...” | Un concurs „ca o farsă”. Ce efecte provoacă desemnarea eșuată a procurorului general?

Câteva cartiere din orașul Petropavlovsk, în nordul Kazahstanului, erau luni acoperite complet de ape, a spus un jurnalist Reuters.

Orașul se află pe malurile râului Ișim, afluent al râului Irtîș. Acesta este, la rândul lui, principalul afluent al fluviului Obi – axa celui de-al șaptelea cel mai lung sistem de râuri din lume.

Autoritățile kazahe au spus că în regiunea Petropavlovskului au fost inundate 1000 de case, iar peste 5000 de oameni au fost evacuați.

La câteva sute de kilometri peste graniță, în orașul rusesc Kurgan, apa râului Tobol a crescut cu 6,31 metri, iar guvernatorul regiunii, Vadim Șumkov, a spus că se apropie „o mare de apă”. În regiunea Kurgan fuseseră evacuați până luni dimineață 13.000 de oameni, iar operațiunea continua.

Aproape 140 de case au fost inundate în orașul Tomsk, din regiunea sud-vest siberiană cu același nume, unde au fost evacuați 84 de oameni.

În Rusia inundațiile au afectat mai întâi orașul Orsk, apoi Orenburgul, ambele din zona Uralilor, iar acum au lovit regiunile vecine din vestul Siberiei.

Televiziunea Current Time, afiliată Europei Libere, a informat că în regiunea rusă Kemerovo, grav afectată de inundații, sătenii care și-au văzut luate de ape aproape toate animalele din gospodării s-au plâns că nu au fost ajutați de nimeni, deși Ministerul Situațiilor Excepționale a declarat că situația se află „sub control”.

Platforma DA (PDA), Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Partidul Schimbării (PS) și Liga Orașelor și Comunelor (LOC) au anunțat formarea blocului pe 14 aprilie, la ședința comună a birourilor politice ale celor patru formațiuni.

Liderii noului bloc politic au semnat un așa-numit „Pact pentru Europa”, care confirmă angajamentul acestora de a urma calea integrării Republicii Moldova în UE.

Este un document politic similar „acordului de la Snagov”, semnat de forțele politice din România înainte de aderarea țării la UE, a precizat președintele CUB, Igor Munteanu, citat de IPN. „Este un angajament solid pe termen lung, până când aderarea la UE va fi singura regulă care contează, moștenire următoarelor generații”, a mai spus Munteanu.

La rândul său, copreședintele LOC, Alexandru Bujoreanu, a declarat că „Pactul pentru Europa” este deschis către toate forțele proeuropene care doresc să-și asume public obligația de a contribui la integrarea europeană ca obiectiv strategic al Republicii Moldova. „Viitorul european nu poate fi monopolizat de guvernare, acest deziderat poate deveni o realitate doar dacă este susținut de întreaga societate”, a spus Bujoreanu. El a îndemnat partidele politice, societatea civilă, mediul academic și cultural să participe la definitivarea textului final al Pactului pentru Europa.

Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, a spus că, într-o societate „extrem de divizată”, denumirea blocului „Împreună” trasează „o cale nouă” pentru politica din Republica Moldova. „Pe acest drum, vrem să valorificăm la maximum potențialul uman pe care îl are Republica Moldova”, a spus liderul PDA.

• Te-ar putea interesa și: Liderul Platformei DA sprijină un referendum de aderare la UE, dacă nu este instrument electoral pentru președinta Maia Sandu

Liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a subliniat și el necesitatea unui „acord la nivel național” cu privire la asumarea integrării europene. Denumirea blocului „Împreună” „onorează voința cetățenilor noștri de unificare a forțelor politice proeuropene”, a spus Gligor.

• La începutul anului, Platforma Demnitate și Adevăr, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării au anunțat formarea unui bloc politic, căruia i s-a alăturat, recent, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare.
• Noua entitate politică formată de cele patru partide pro-europene și-a anunțat acum numele – Blocul Împreună”, și sigla – un dreptunghi albastru cu stele, care simbolizează „statele membre și cele aflate în procesul integrării europene, aranjate în creștere în formă de cerc”, potrivit liderului PS, Ștefan Gligor.
• Cele patru formațiuni sprijină aderarea Republicii Moldova la UE, dar au criticat în repetate rânduri actuala guvernare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru ceea ce numesc „monopolizarea” parcursului european al țării. În timpul alegerilor locale din noiembrie 2023, liderii unor formațiuni pro-europene au acuzat PAS de utilizarea abuzivă a resurselor administrative și de „presiuni” asupra unor candidați ai opoziției, acuzații respinse de reprezentanții partidului de guvernare.

MAE a emis luni, 15 aprilie, o atenționare de călătorie, în legătură cu „escaladarea situației de securitate din Orientul Mijlociu”.

„Securitatea și stabilitatea în zonă pot fi afectate pe un termen nedeterminat”, se spune într-o notă informativă a MAE.

Ministerul recomandă persoanelor care se află sau planifică o călătorie în regiune să urmărească sursele oficiale de știri pentru „actualizări referitoare la situația din zonă și eventualele măsuri de siguranță adiționale”.

Autoritățile moldovene încurajează cetățenii să fie responsabili, precauți, să își prioritizeze siguranța personală, să respecte instrucțiunile și regulile impuse de autorități și să evite expunerea în mod voluntar la riscuri nejustificate. De asemenea, se recomandă menținerea contactului cu ambasada din Israel.

• Te-ar putea interesa și: Iranul atacă Israelul, „marea majoritate” a sutelor de drone și rachete, interceptate

În Israel, guvernul va continua discuțiile, luni, cu privire la răspunsul pe care îl va da atacului iranian cu rachete și drone de sâmbătă seară.

Iranul a lansat sute de drone, rachete de croazieră și balistice asupra Israelului în noaptea de 13-14 aprilie, „marea majoritate” a cărora au fost interceptate. Iranul spune că acesta a fost un răspuns la un atac asupra consulatului său din Siria, despre care se crede că a fost efectuat de Israel.

Atacul iranian a fost condamnat imediat de multe guverne din întreaga lume, acestora alăturându-se și oficialități din Republica Moldova care și-au exprimat susținerea pentru Israel.

„Republica Moldova sprijină pe deplin eforturile comunității internaționale de a preveni escaladarea”, a scris președinta Maia Sandu pe rețeaua de socializare X. „Rămânem solidari cu Israelul și cu poporul său”, a declarat și ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi.

La o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, pe 15 aprilie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel la „reținere maximă”, pe fondul temerilor că atacul fără precedent al Iranului asupra Israelului s-ar putea transforma într-un război regional mai amplu, în timp ce Statele Unite și-au reiterat „angajamentul de fier” față de securitatea Israelului, însă ar fi informat autoritățile israeliene că nu va lua parte la nicio acțiune de represalii.

După ce reuniunea s-a încheiat fără nicio rezoluție, ambasadorul adjunct al SUA, Robert Wood, a declarat: „Trebuie să existe un răspuns al Consiliului de Securitate la ceea ce s-a întâmplat noaptea trecută”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis victoria, în timp ce un membru influent al cabinetului său de război a declarat că țara va riposta în „modul și în momentul” pe care îl va alege.

### Vezi și... ###

Explainer: Ce sunt dronele kamikaze folosite de Iran pentru a ataca Israelul

„Vrem să facem demersuri pentru un armistițiu olimpic și cred că este un prilej să mă angajez în discuții cu mulți dintre partenerii noștri”, a spus liderul francez, la televiziunea BFMTV.

El s-a declarat, de asemenea, optimist că Franța va face față provocărilor de securitate derivând din conflictele aflate în plină desfășurare în unele părți ale lumii, în primul rând în Orientul Mijlociu.

El a admis, totuși, că ar fi posibil ca ceremonia de deschidere, plănuită de-a lungul Senei, să fie mutată pe stadion din rațiuni de securitate.

Remarcile lui Macron vin într-o perioadă când Ucraina avertizează, pe fondul întârzierii ajutoarelor occidentale pentru armata sa, că Rusia pregătește o ofensivă tocmai la vară.

Pe de altă parte, în Orientul Mijlociu a apărut pericolul unui nou conflict, după ce Iranul a atacat Israelul cu drone și rachete la sfârșitul săptămânii, ca represalii la uciderea unui lider iranian la ambasada acelei țări din Siria.

În noiembrie 2023, Adunarea Generală ONU a lansat un apel oficial la armistițiu pe durata Jocurilor Olimpice de Vară de la Paris, în baza tradiției din Grecia antică de a renunța la lupte pe durata competiției.

Armistițiul olimpic grecesc, numit ekecheiria, s-a născut în secolul al optulea înaintea erei noastre, fiind reînnoit de Comitetul Internațional Olimpic în 1992.

Apelul ONU la armistițiu a devenit și el o tradiție, făcându-se o dată la doi ani, înaintea Jocurilor Olimpice de Vară și de Iarnă.

În mod notoriu, Rusia, membră permanentă a Consiliului de Securitate ONU, și-a lansat două invazii în preajma Jocurilor Olimpice: cea pe scară largă din Ucraina, 2022, a avut loc la patru zile după încheierea Jocurilor de Iarnă de la Beijing. În august 2008, Rusia a trimis trupe în Georgia chiar în timpul olimpiadei de vară, ținută tot la Beijing.

Rusia s-a opus, de altfel, rezoluției ONU din toamna anului 2023 privind armistițiul olimpic cu ocazia Jocurilor de la Paris, votată de 118 de state, protestând împotriva regulii ca sportivii ruși să poată participa la competiții numai ca „neutri”, fără steag național.

### Vezi și... ###

Macron spune că nu are nicio îndoială că Rusia va lua în vizor Jocurile Olimpice de la Paris

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că proiectul de document care a fost discutat la Istanbul în martie 2022 ar putea fi „baza pentru începerea negocierilor”, scrie The Guardian.

În același timp, el a spus că posibilele discuții viitoare ar trebui să țină cont de „noile realități”.

„Au fost multe schimbări de atunci, noi entități au fost incluse în constituția noastră”, a spus Peskov într-o conferință telefonică cu reporterii.

În septembrie 2022, Rusia a anexat patru regiuni ucrainene într-o mișcare pe care Kievul și aliații săi occidentali au declarat-o ilegală.

Declarația lui Peskov a urmat comentariilor făcute joi de președintele rus Vladimir Putin, în care acesta a persiflat însăși ideea unor discuții de pace cu Ucraina, pe care Elveția urmează să le găzduiască în iunie, avertizând că Moscova nu va accepta niciun plan de pace impus.

Un proiect de tratat de pace elaborat de negociatorii ruși și ucraineni în aprilie 2022, la aproximativ șase săptămâni de la începutul războiului, scoate la iveală tipul de înțelegere pe care Putin îl urmărea la acea vreme.

Oficialii și analiștii occidentali spun că Kremlinul se agață de obiectivele sale inițiale după doi ani de lupte: să transforme Ucraina într-un stat steril, permanent vulnerabil la agresiunea militară rusă.

Termenii pe care Rusia îi caută acum vor fi probabil și mai severi.

Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat atacuri terestre și aeriene asupra Ucrainei pe patru fronturi.

Pe 28 februarie 2022, oficialii ruși și ucraineni s-au reunit la Gomel, Belarus, pentru a începe negocierile de pace.

Discuțiile de pace au continuat și întrerupt timp de o lună înainte de a fi anulate.

Pe 17 iunie 2023, președintele rus Vladimir Putin a fluturat un „acord de pace” în fața camerelor de televiziune ruse, despre care a spus că Ucraina l-ar fi „aruncat la gunoi”.

A fost un „Tratat privind neutralitatea permanentă și garanțiile de securitate ale Ucrainei” cu 18 articole și un apendice care tratează „forțele armate și alte lucruri”, a spus Putin.

În ianuarie 2024, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „Marea Britanie a redus șansele unui acord de pace în 2022, făcând presiuni asupra Kievului pentru a refuza un proiect de acord” la scurt timp după ce Rusia a trimis trupe în Ucraina.

### Vezi și... ###

Rusia continuă atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene

Pentru prima dată în R. Moldova, la acest recensământ sunt folosite tabletele. În primele zile de chestionare, unii recenzori au întâmpinat dificultăți în folosirea gadgeturilor, ceea ce a îngreunat procesul de colectare a datelor.

„Primele zile de recenzare au decurs mai greu, dar recenzorii s-au obișnuit deja și lucrul va decurge mai repede. Sunt cazuri când unii recenzori, confruntându-se cu dificultăți, având probleme familiale sau de alt gen, abandonează și sunt înlocuite cu persoane din rezervă sau sunt angajate alte persoane, care sunt instruite”, a spus, la o conferință de presă, directorul general al BNS, Oleg Cara.

Chestionarele digitale sunt accesibile în șase limbi, iar pentru recenzarea locuințelor, este utilizat un sistem geografic informațional. „În acest caz, suntem dependenți de calitatea hărților prin satelit și de conexiunea la internet”, a precizat Cara.

Cel mai dificil le este recenzorilor care lucrează în satele mici, unde deseori semnalul la internet dispare. Adriana Onoi, recenzoarea din satele Tricolici, Plop, Florica și Baccealia, din raionul Căușeni, spune că uneori face cale întoarsă din această cauză.

• Te-ar putea interesa și: Recensământ într-un sat cu trei oameni și zeci de case pustii

În medie, recenzorul chestionează o persoană în 20-40 de minute, dar sunt cazuri când timpul atribuit unui locuitor ajunge și la o oră jumătate sau chiar două.

„M-a sunat un recenzor dintr-un sat și mi-a zis că o bătrână refuză să spună IDNP-ul. A scris zero în locul IDNP-ului și deja la final datele vor fi completate cu ajutorul Agenției Servicii Publice”, spune responsabilul pe recensământ în raionul Căușeni, Vadim Velichii.

Directorul BNS a răspuns și la o serie de critici cu privire la formularea și scopul întrebărilor din chestionare care au apărut pe rețelele de socializare. El a explicat, de exemplu, că există întrebări atât despre etnie, cât și naționalitate pentru că „acestea sunt noțiuni diferite” și că acestea au fost incluse după multiple adresări din partea minorităților naționale și a organizațiilor obștești.

### Vezi și... ###

„Unde erați la miezul nopții?” | Cum au fost formulate întrebările pentru recensământ și de ce sunt importante

Propunerile se conțin în proiectul de hotărâre de Parlament, transmis de PAS spre avizare la Curtea Constituțională, odată cu proiectul de lege privind modificarea Constituției. Astfel, Parlamentul a demarat procedura de organizare a referendumului, care, cel mai probabil, va avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

Dacă judecătorii Curții vor spune că proiectul de modificare a Constituției corespunde rigorilor, Parlamentul va adopta hotărârea privind inițierea referendumului republican. După aceasta, cetățenii vor avea la dispoziție șase luni pentru a lua cunoștință de prevederile proiectului și a decide dacă îl susțin sau sunt împotrivă.

• Te-ar putea interesa și: Curtea Constituțională: referendumul poate fi organizat în aceeași zi cu alegerile

Potrivit proiectului, în preambulul Constituției ar urma să fie introduse două sintagme: „reconfirmând identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova” și „declarând integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

De asemenea, Constituția ar putea fi completată cu un titlu nou – „Integrarea în Uniunea Europeană”.

Modificarea Constituției va intra în vigoare în ziua în care în Monitorul Oficial va fi publicată hotărârea Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului.

Ideea organizării unui referendum privind aderarea la UE a fost înaintată de președinta Maia Sandu, în decembrie 2023. Ea a anunțat atunci și că va candida pentru un nou mandat.

În scurt timp, majoritatea deputaților partidului de guvernământ PAS, pe care Sandu l-a condus până a deveni președintă, a modificat Codul Electoral astfel încât referendumul să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale și parlamentare.

• Te-ar putea interesa și: Referendum, în octombrie. Maia Sandu anunță site-ul și sloganul campaniei pentru aderarea la UE

Socialiștii și comuniștii din Parlament au contestat atunci modificarea legislativă, iar pe 22 martie 2024, Curtea Constituțională a răspuns că referendumul poate avea loc concomitent cu un scrutin. Între timp, opoziția pro-rusă a anunțat că își va îndemna susținătorii să boicoteze referendumul.

Specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) spun că, dacă în anii 2021-2022 s-au înregistrat numai câte cinci cazuri de tuse convulsivă, din august 2023 au început să fie depistate tot mai multe.

Tusea convulsivă este o boală respiratorie foarte contagioasă, cauzată de bacteria Bordetella pertussis și este una dintre primele 10 boli infecțioase care pot duce la deces. Se manifestă prin tuse îndelungată, pe care pediatrii o numesc „tuse de 100 de zile” sau „tuse măgărească”.

„Cei mai receptivi sunt sugarii, în primii ani de viață. Ei cel mai des dezvoltă complicații și decesul pentru ei este iminent”, a spus Europei Libere medicul epidemiolog al ANSP, Laura Țurcan.

În ultimii ani, în R. Moldova nu au fost decese cauzate de tuse convulsivă. Potrivit specialiștilor, boala se tratează simptomatic, iar cel mai important este adresarea la timp la medic și diagnosticarea corectă.

„Părinții se adresează tardiv la medic. Tusea la început nu este cu accese și mama crede că, pur și simplu, copilul a răcit. Primăvara, l-a bătut vântul sau curentul”, mai spune Laura Țurcan.

La adulți, tusea poate afecta sistemului gastro-intestinal, iar copiii sunt cei mai susceptibili de a face o formă gravă a bolii.

• Te-ar putea interesa și: Cum vor autoritățile să crească rata de imunizare

Cea mai bună metodă de prevenție este vaccinarea. În R. Moldova, rata de vaccinare contra tusei convulsive este de 87,4%, față de 95% cât recomandă Organizația Mondială a Sănătății.

„În R. Moldova s-au înregistrat și câte 600 de cazuri pe an, iar vârful durează un an, un an și jumătate, pentru că rata de imunizare este joasă, se întârzie cu vaccinarea, nu se administrează la două sau patru luni. Cu cât se amână vaccinarea, cu atât este timp de a face boala”, a precizat specialista.

Schema completă de vaccinare este la două, patru și șase luni și boosterul, 22-24 de luni ale copilului. În R. Moldova este disponibil vaccinul pentavalent cu componentul pertussis celular.

Și Europa se confruntă cu un val de tuse convulsivă. Cei mai mulți bolnavi au fost depistați în Croația, Cehia, Danemarca, Belgia, Spania și Marea Britanie.

Peter Pellegrini, fost premier și lider al formațiunii Hlas, membre a coaliției de guvernare sceptică în privința sprijinirii Ucrainei, a obținut aproximativ 53% din voturi.

Contracandidatul său, din partea opoziției pro-occidentale, Ivan Korčok, a obținut restul de doar 47%, după numărarea voturilor din turul al doilea al alegerilor prezidențiale, transmite Agenția France Presse (AFP).

Candidatul coaliției de stânga, care îl susține la putere pe premierul pro-rus, Roberto Fico, se clasase pe locul al doilea în primul tur al prezidențialelor, după Korčok, dar prezența mare la vot din turul doi s-a dovedit favorabilă lui.

Prezența la turul al doilea al alegerilor prezidențiale, organizate sâmbătă, a fost de aproximativ 60%.

„Este o mare satisfacție”, a declarat Peter Pellegrini la Bratislava, afirmând că „se va asigura că Slovacia rămâne de partea păcii și nu de partea războiului”, conform AFP.

Contracandidatul său, Ivan Korčok, s-a declarat dezamăgit de rezultatul alegerilor, dar a transmis că respectă deznodământul.

Înaintea turului al doilea al prezidențiale, Pellegrini a spus că pledează pentru discuții de pace cu Rusia, în timp ce Korčok a susținut că nu crede că Ucraina ar trebui să renunțe la teritorii pentru a obține pacea.

Invazia Rusiei în Ucraina a devenit un subiect de campanie, în condițiile în care actualul premier a câștigat alegerile parlamentare din septembrie 2023 cu un discurs sceptic la adresa Ucrainei, punând sub semnul întrebării suveranitatea țării vecine, și a cerut pacea cu Rusia.

Guvernul slovac include partidul populist de stânga Smer al premierului Robert Fico, formațiunea de stânga Hlas a lui Pellegrini, dar și formațiunea ultranaționalistă, de dreapta, SNS, și nu a mai continuat sprijinirea militară a Ucrainei în războiul declanșat de Rusia împotriva sa.

Între premierul Robert Fico și contracandidatul lui Pellegrini, Ivan Korčok, au existat de altfel „contre” pe parcursul campaniei, legate de tema războiului.

Korčok a spus, după ce înfrângerea sa a devenit evidentă, că speră că „Peter Pellegrini va fi independent și va acționa conform propriilor convingeri și fără ordine.”

În discursul de dinaintea aflării rezultatelor, Pellegrini a transmis că alegerile nu au fost despre politica externă viitoare a Slovaciei, menționând că „vom continua să fim un membru puternic al Uniunii Europene și al NATO”.

Peter Pellegrini a fost premier al Slovaciei între 2018-2020, după demisia forțată de la acea vreme a primului-ministru Robert Fico, revenit ulterior la putere, în urma unui scandal și proteste, după moartea jurnalistului de investigații, Jan Kuciak, și a logodnicei sale.

Jurnalistul investiga posibile legături între mafia italiană și partidul Smer.

Peter Pellegrini va depune jurământul pentru funcția de președinte în 15 iunie și îi va urma în funcție președintei pro-occidentale din prezent, Zuzana Čaputová.

• Te-ar putea interesa și: „Cumsecădenia obosită”: Čaputová nu mai are puteri să candideze la un nou mandat

Puterea președintelui în Slovacia este una relativ limitată, puterile executive aparținând premierului.

Președintele numește premierul, după alegerile parlamentare, are puterea de a ratifica tratate internaționale, își poate exprima dreptul de veto cu privire la legi ale Parlamentului - deși acest veto poate fi întors de Parlament prin majoritate simplă, remarcă The Guardian - numește judecătorii Curții Constituționale, for unde poate ataca legi.

Este totodată și președinte al forțelor armate și poate emite decrete de grațiere.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

Fragmentele au fost găsite la aproximativ 500 de metri de linia frontierei moldo-ucrainene.

Potrivit autorităților, resturile de dronă sunt analizate de specialiști care nu au constatat deocamdată riscuri. Accesul în zona unde s-au găsit resturile dronei a fost restricționat.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, au avut loc peste 15 incidente:

• căderi de fragmente de rachete și drone;
• violări ale spațiului aerian de către rachete rusești;
• atacuri asupra obiectelor de infrastructură sau militare în regiunea transnistreană;
• schimb de focuri pe segmentul transnistrean a frontierei moldo-ucrainene.

Anunțul a fost făcut de secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban, la o ședință cu șefii direcțiilor agricole raionale. Oficialul, citat de IPN, a spus că motorina va fi repartizată în raioane de Agenția Rezerve Materiale, conform unui program.

Pentru a primi motorină, agricultorii vor trebui să prezinte o serie de acte, lista cărora a fost publicată de Agenția Rezerve Materiale.

România a decis să ofere încă acum un an Republicii Moldova 4.000 de tone de motorină în calitate de ajutor umanitar, pentru a sprijini agricultorii moldoveni care au suferit pierderi din cauza secetei din 2022.

În timpul protestelor lor, fermierii au cerut explicații de ce motorina promisă de țara vecină nu a ajuns la destinație. Autoritățile au invocat că nu aveau unde s-o stocheze. Recent, premierul Dorin Recean a anunțat că Guvernul a reușit să convingă un agent economic să pună la dispoziție capacitatea de păstrare necesară.

„Din luna octombrie 2023 și până în prezent, nouă persoane, cu vârste între 18 și 75 de ani, din județele Vrancea, Galați și Vâlcea, ar fi creat mai multe pagini de internet prin care, sub pretextul că sunt măicuțe, ar fi oferit servicii ritualice, inducând în eroare mai multe persoane din țară cât și din străinătate, obținând astfel sume importante de bani”, arată un comunicat al Poliției Neamț.

În urma perchezițiilor, au fost descoperite și ridicate mai multe carduri bancare, documente de transfer bancar, telefoane mobile, computere personale, unități de stocare memorie, precum și diferite sume de bani printre care aproape 6.000 de euro și 24.000 de RON.

Prejudiciul estimat în prezent de procurori în acest dosar este de peste 250.000 de RON.

Nouă persoane au fost conduse la sediul unității de poliție, pentru audieri, mai precizează polițiștii din Neamț. Dintre acestea, trei persoane, cu vârste între 18 și 24 de ani, din județele Vrancea și Galați, au fost reținute pentru 24 de ore pentru presupuse fapte de înșelăciune și fals informatic.

Dosarul instrumentat de la Poliția Neamț apare în contextul în care, în ultimele luni, mai multe tipuri de fraude comise prin intermediul rețelelor sociale au fost dezvăluite de autorități sau jurnaliști.

Unul dintre cele mai răspândite tipuri de fraudă de acest gen este cunoscută cu numele generic „celebrity impersonating scam”.

• Te-ar putea interesa și: Departamentul de Energie al SUA a primit cereri de răscumpărare de la un grup de hackeri ruși

„Autorii, după discuții repetate, reușesc, de obicei, să convingă victimele să se înscrie pe diferite platforme de investiții online. Investițiile sunt destul de mici la început, de ordinul a câteva sute de euro. Investiția constă în achiziționarea de criptomonede și transferarea acestora către portofelele electronice indicate de către autori. Sumele respective apar apoi în contul victimei, deschis pe acele platforme de investiții”, transmite Poliția Română.

Ulterior, sub pretextul că vor să ajute victimele să își instaleze diferite aplicații prin care să își controleze banii, escrocii ajung să controleze dispozitivele păgubiților.

„Fără să conștientizeze efectul acțiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale și bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor”, a mai spus Poliția din România.

De asemenea, formațiunea îi cere repetat Victoriei Cazacu să-și depună mandatul de deputat. „PAS și-a asumat lupta împotriva corupției drept principiu de bază și nu va tolera asemenea cazuri în interiorul partidului”, se arată în anunț.

Victoria Cazacu a spus Europei Libere că excluderea ei din partid a venit ca reacție la refuzul de a-și depune mandatul de deputat la solicitarea președintelui Parlamentului și liderului PAS, Igor Grosu.

Ea susține că fiica sa nu a fost reținută și a amintit despre importanța prezumției nevinovăției. Cazacu spune că nu-și va depune mandatul și va rămâne deputat neafiliat „până la elucidarea tuturor circumstanțelor”.

„Nu voi da curs tentativelor de denigrare și intimidare”, a declarat deputata.

Pe 1 aprilie, Igor Grosu a spus că printre inspectorii vamali de la Aeroportul Internațional Chișinău cercetați într-un dosar de corupție ar fi și fiica deputatei Victoria Cazacu. El i-a cerut public deputatei să renunțe la mandat.

În urma unor percheziții, în acea zi, au fost reținuți trei inspectori vamali, bănuiți că primeau de la pasageri între 50 și 1.000 de dolari mită pentru a le permite să treacă vama fără a-și declara bunurile. Alți patru inspectori, inclusiv fiul deputatului socialist Radu Mudreac, sunt cercetați în stare de libertate în același dosar.

Profesoară de istorie, Cazacu a fost șefă a Serviciului de asistență psihopedagogică și a Direcției învățământ din raionul Ocnița. A obținut primul său mandat de deputat pe listele PAS la alegerile din iulie 2021. În aprilie 2022, a fost aleasă președintă a organizației teritoriale PAS Ocnița.

### Vezi și... ###

Fiica unei deputate PAS și fiul unui deputat socialist, cercetați într-un dosar de corupție

„Este exclus să schimbăm statutul de neutralitate. Aderarea la un bloc militar va distruge R. Moldova, noi suntem împotriva la a lichida Moldova ca stat sau moldovenii ca națiune”, a declarat Tarlev pe 2 aprilie, la o conferință de presă de prezentare a partidului.

Tarlev, care a fost prim-ministru mai bine de 7 ani pe timpul guvernării comuniștilor, conduce acum un partid creat în 2022, la Comrat, „Bugeacul Nostru”, care și-a schimbat recent denumirea în Partidul „Viitorul Moldovei”.

Fostul premier a explicat, anterior, că înregistrarea unui nou partid e o procedură mai complicată, iar juriștii i-au sugerat „un rebranding pentru un alt partid”.

Partidul „Viitorul Moldovei” a fost înregistrat oficial, iar Tarlev susține că acesta ar avea deja câteva mii de cereri de aderare.

Un partid nou cu fețe vechi

Tarlev a fost ales președinte de partid la congresul din 9 februarie, când „Bugeacul Nostru” și-a schimbat denumirea în „Viitorul Moldovei”.

Fostul bașcan interimar și prim-viceguvernator al autonomiei găgăuze, Valeri Ianioglo, i-a cedat șefia partidului lui Tarlev, spunând că „pentru a participa în procese politice în Moldova, are importanță încă un aspect - naționalitatea liderului”.

În vârstă de 65 de ani, Ianioglo este absolvent al Școlii speciale a KGB din URSS (de la Minsk) și al Institutul Politehnic din Chişinău, potrivit datelor biografice, prezentate în 2015. Politicianul găgăuz și-a început cariera în organele KGB din RSS Moldovenească și R. Moldova, ocupând ulterior funcții de conducere în Găgăuzia.

La rândul său, fostul premier Tarlev care anunțase în 2009 că se retrage din politică, și-a explicat revenirea prin faptul că nu poate rămâne indiferent „văzând cum economia națională se ruinează și mergem spre dispariția țării”.

În discursul său de la congres, Tarlev a spus că părinții l-au învățat că „limba e moldovenească, iar patria e Moldova” și că nu-și dorește să devină „sclavul cuiva”.

„Eu nu vreau să vină un burduhos de undeva să mă învețe cum să-mi iubesc soția, cum să-mi duc gospodăria și cum să-mi educ copiii. Noi trebuie să fim stăpâni la noi acasă”, a adăugat el.

Printre prioritățile partidului, Tarlev a enumerat dezvoltarea economiei naționale, grija față de toate grupurile de cetățeni și neutralitatea Republicii Moldova.

„Noi nu avem ce căuta într-un bloc militar sau altul, că avem destule probleme în țară... Nu ne vom arunca în geopolitică, noi vom fi prieteni și vom trăi bine cu toate țările lumii”, a spus fostul premier.

De la „Bucuria”, la Guvern și până la ordinul de la Putin

Tarlev a venit la Guvern în 2001 de la conducerea fabricii de bomboane „Bucuria”, dar nu a intrat în Partidul Comuniștilor. A fost prim-ministru până în 2008, conducând guvernul moldovean inclusiv atunci când Rusia a introdus primele embargouri ruse la importurile de vin din Moldova, în martie 2006, după ce puterea de la Chișinău, în frunte cu președintele comunist Vladimir Voronin, a declarat integrarea europeană drept prioritate.

Presa timpului a criticat activitatea lui Tarlev, numindu-l „premierul de buzunar al lui Voronin”. Într-un interviu din 2011, el nega că i-a fost dirijată activitatea, susținând că doar era „monitorizat de majoritatea parlamentară, care trebuia să aprobe politicile economice şi sociale ale guvernului”.

În 2008, anul în care părăsea fotoliul de premier, Tarlev indicase în declarația sa de avere că deține o casă de locuit, patru loturi de pământ, o vilă şi un automobil, precum și acțiuni la SA „Bucuria”.

Tot în 2008, după demisie, Tarlev a aderat la partidul Uniunea Centristă din Moldova, unde a rămas până în 2009, când a anunțat că se retrage din politică.

În 2012, însă, lansa alături de fostul deputat comunist Vadim Mișin partidul „Renaștere” (acum afiliat oligarhului fugar Ilan Șor), fiind numit co-președinte. Noul partid intenționa „să apere statalitatea R. Moldova” și să contribuie la „renaşterea culturii şi economiei ţării”.

În 2010, Tarlev a fost ales președinte al Congresului Naţional al Industriaşilor şi Antreprenorilor din Moldova, la ședința de constituire a acestuia. Congresul își propunea să contribuie la „stabilizarea economiei R. Moldova”.

În calitate de președinte al acestuia, Tarlev a fost decorat, în august 2016, de către președintele rus Vladimir Putin cu Ordinul Prieteniei pentru un „aport mare la dezvoltarea colaborării economice, umanitare și de afaceri cu Federația Rusă”.

De asemenea, ex-premierul și-a anunțat intenția de a candida independent la șefia statului în alegerile din octombrie 2016, dar cererea de înregistrare i-a fost respinsă de către Comisia Electorală Centrală, pe motiv că „nu au fost întrunite cerințele minime stabilite de lege”.

Dronele ucrainene au atacat la primele ore ale dimineții obiective din Tatarstan, o regiune rusească puternic industrializată, situată la sud-est de Moscova, iar unele persoane au fost rănite, a declarat liderul Tatarstanului, Rustam Minnihanov.

Sistemele rusești de apărare electronică au interceptat o dronă ucraineană în apropierea rafinăriei Taneco, ce aparține Tatneft, una din cele mai mari din Rusia, din Nijnekamsk, a relatat agenția rusă de stat RIA.

La rafinărie a izbucnit un incendiu care a fost stins în 20 de minute, iar producția nu a fost întreruptă, potrivit RIA.

Imaginile de la fața locului arată că drona a lovit unitatea primară de rafinare, CDU-7, de la rafinăria Taneco.

Acesta a fost unul din cele mai „profunde” atacuri cu drone ale Ucrainei asupra teritoriului rusesc, notează Reuters.

Rafinăria de petrol Taneco este una dintre cele mai mari și mai noi rafinării din Rusia. Capacitatea sa de producție se ridică la aproximativ 360.000 de barili pe zi.

Minnihanov a declarat că au fost atacate întreprinderi din Elabuga și Nijnekamsk.

Două drone au atacat un cămin de pe teritoriul zonei economice speciale Alabuga, unde s-ar fi produs drone de tip Shahed. Cel puțin șapte persoane au fost rănite, a anunțat presa rusă.

„Nu există pagube grave, procesul tehnologic al întreprinderilor nu este perturbat”, a declarat Minnihanov.

Imagini neverificate pe rețelele de socializare au arătat o explozie puternică și oameni care alergau să se adăpostească.

Pe teritoriul zonei economice speciale Alabuga se află o fabrică pentru producția de drone kamikaze Shahed, pe care armata rusă le folosește aproape zilnic pentru a ataca teritoriul Ucrainei.

Presa ucraineană a relatat, citând surse din cadrul serviciilor secrete de la Kiev, că atacurile asupra companiilor din Tatarstan ar fi fost efectuate de către Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării.

Interlocutorii agenției RBK-Ucraina au precizat că atacul a provocat „pagube semnificative la instalațiile de producție”. Oficial, Kievul nu a comentat atacurile din Tatarstan.

Luni, 1 aprilie, Natalia Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, a declarat că un nou transport militar a sosit din Iran în Rusia, care ar putea conține drone Shahed și componente pentru producerea lor. „Am observat recent un zbor cargo de la Teheran la Moscova, care indică sosirea atât a dronelor Shahed finalizate, cât și a componentelor pentru acestea, deoarece inamicul continuă să asambleze aceste UAV-uri pe teritoriul său”, a declarat Humeniuk.

Drone ce lovesc ținte la peste 1000 de kilometri

Ucraina a dezvoltat modele de drone care pot să zboare mai mult de o mie de kilometri, a declarat ministrul ucrainean al transformării digitale, Mihail Fedorov, cu puțin timp înaintea incidentului din Tatarstan.

„Majoritatea dronelor utilizate au o rază de acțiune de cel mult 700 - 1.000 de kilometri. Dar acum există modele care pot zbura mai mult de 1.000 de kilometri”, a declarat ministrul pentru ziarul german Die Welt.

Potrivit lui Fedorov, în 2024 Ucraina va crește de zece ori producția de drone cu rază lungă de acțiune față de anul trecut. În plus, a precizat el, până la sfârșitul anului 2024, primele prototipuri de drone cu inteligență artificială ar putea să apară pe linia frontului. Ucraina vrea să construiască peste un milion de drone în acest an, a mai spus oficialul de la Kiev.

Anterior, Fedorov declara că Ucraina va produce anul acesta mii de drone cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte în adâncimea teritoriului Rusiei, și că are deja până la 10 companii care produc drone ce pot ajunge la Moscova și Sankt Petersburg.

### Vezi și... ###

Rusia a lansat un atac masiv asupra sistemului energetic din Ucraina. Hidrocentrala Dnipro, grav avariată

Într-un interviu pentru Reuters, ministrul spunea, în februarie, că valul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruseşti reflectă progresele înregistrate de guvernul de la Kiev pentru liberalizarea rapidă a pieței dronelor şi pentru sporirea finanțării în această privință. „Categoria dronelor-kamikaze cu rază lungă de acțiune este în creștere, cu o rază de 300, 500, 700 şi 1.000 de kilometri. Acum doi ani, această categorie nu exista deloc”, a precizat oficialul.

În vârstă de 33 de ani, Mihailo Fedorov se află în centrul eforturilor Kievului de a încuraja startup-urile militare private să inoveze și să dezvolte industria dronelor, notează Reuters. În Ucraina, marea majoritate a producătorilor de drone sunt privați, spre deosebire de Rusia, unde producția de drone este dominată de stat.

CNN: Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești afectează economia Rusiei mai mult decât sancțiunile occidentale

Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor de petrol rusești au devenit posibile datorită utilizării dronelor cu rază lungă de acțiune, dotate cu capacități mai avansate, dintre care unele sunt bazate pe inteligența artificială, a relatat CNN, citând o sursă apropiată programului ucrainean de drone.

Potrivit sursei citate, Ucraina și aliații săi stabilesc în avans planul de zbor al dronelor, iar utilizarea inteligenței artificiale le permite să atingă țintele „cu o precizie de câțiva metri”.

CNN citează mai mulți experți care afirmă că atacurile cu drone ucrainene sunt efectuate cel mai adesea nu împotriva instalațiilor de depozitare a combustibilului, ci împotriva rafinăriilor unde țițeiul este rafinat și transformat în combustibil.

Experții consideră că aceste atacuri ar putea avea un impact mai mare asupra economiei rusești decât sancțiunile actuale.

### Vezi și... ###

O dronă ucraineană ar fi incendiat un depozit de petrol din Rusia, în timp ce Kievul raportează noi atacuri rusești

Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au dus deja la creșterea prețului petrolului la nivel mondial, prețul țițeiului Brent crescând cu aproape 13% în acest an.

Oficialii americani sunt îngrijorați de impactul acestor lovituri asupra economiei globale, dar „impasul de la Washington în privința finanțării Ucrainei și posibilitatea unor schimbări la Casa Albă anul viitor ar putea da Kievului o anumită marjă de manevră”, transmite CNN.

O dronă rusească doborâtă deasupra Mării Negre

Între timp, armata ucraineană a anunțat că a doborât una din cele mai scumpe drone de atac rusești deasupra Mării Negre. Este vorba despre drona „Forpost”, a declarat șeful serviciului de presă al Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Ilia Evlaș, în cadrul unui telemaraton național.

„Forțele Aeriene au reușit să lovească o țintă destul de bună astăzi, nu avem foarte des astfel de ținte, dar totuși am reușit să doborâm una dintre cele mai scumpe drone de atac de tip „Forpost”. Este vorba despre o dronă rusească, al cărei preț estimativ este de șapte milioane de dolari. A fost doborâtă de brigada de rachete antiaeriene din Odessa deasupra apelor Mării Negre”, a declarat Evlaș.

### Vezi și... ###

În plin război, la Kiev se construiește prima fabrică de drone Bayraktar

El a spus că drona este suficient de mare, „seamănă cu un model similar al Bayraktar”, poate efectua operațiuni de recunoaștere și poate transporta suplimentar două rachete sau alte arme pentru a ataca ținte terestre.

Potrivit oficialilor ucraineni, nivelul producţiei şi livrările de drone ucrainene au crescut de peste 120 de ori în 2023. Guvernul de la Kiev ar fi procurat peste 300.000 de drone de diferite tipuri, dintre care cel puţin 100.000 au fost trimise pe front. Dar aceste cifre nu reflectă „livrările voluntare”, care au o „contribuție semnificativă”, mai spun oficialii de la Kiev.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) precizează că ancheta epidemiologică la centrul pentru refugiați continuă, iar persoanele care au intrat în contact cu bolnavii se află sub supraveghere medicală.

De asemenea, ANSP anunță că au fost diagnosticați cu rujeolă patru copii dintr-o familie care au fost în contact cu un copil de 4 ani din Chișinău, la care s-a confirmat anterior infecția. Astfel, acest al doilea focar numără cinci cazuri.

Infecția a mai fost depistată la un copil din Chișinău care s-a întors recent din România și la un adolescent de 14 ani din orașul Ialoveni. Aceste cazuri nu au legătură între ele.

În total, de la începutul anului 2024, în R. Moldova au fost înregistrate 29 de cazuri de rujeolă.

Specialiștii atenționează că rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă, care poate duce la complicații grave, cum ar fi pneumonia sau meningita, și îndeamnă părinții să își vaccineze copiii.

Maladia se manifestă prin febră înaltă, ochi inflamați, frică de lumină, lăcrimare, eliminări nazale, tuse uscată. În a treia sau a patra zi de boală, apar pete roșii pe piele, inițial, în regiunea feței și a gâtului, iar apoi se extind pe tot corpul.

ANSP amintește că nu există un tratament specific contra rujeolei, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare. Aceasta se face gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani.

• Te-ar putea interesa și: Cum vor autoritățile să crească rata de imunizare

Ultima dată, R. Moldova s-a confruntat cu o epidemie de rujeolă în anul 2018.

În Ucraina, epidemiile de rujeolă sunt ciclice și izbucnesc o dată la 4 – 5 ani, ultima a durat din 2017 până în 2019. Medicii se așteaptă la un nou val în 2024. Din cauza războiului, mulți copii nu sunt vaccinați la timp, iar rata vaccinării a scăzut sub 70%.

România se confruntă deja cu o epidemie de rujeolă. De la 1 ianuarie 2023, au fost confirmate peste 9.600 de cazuri de rujeolă și au fost înregistrate 11 decese.

„În total, sunt circa 28 mii MWh, ceea ce constituie echivalentul a 2,6 milioane metri cubi de gaze. Sunt gaze necesare consumului curent, iar prețul este unul competitiv. Dacă vom agrea o formulă de continuare a acestei colaborări, vom anunța cetățenii în termeni proximi”, spune Victor Bânzari, directorul interimar Energocom.

Bânzari a precizat că diversificarea surselor de gaze va fortifica securitatea energetică a țării, pregătind operatorii de pe piață de orice evoluții, mai ales că la sfârșitul anului 2024 expiră contractul de tranzit a gazelor rusești prin Ucraina, iar țara vecină a anunțat că nu va negocia o prelungire.

Gazele naturale lichefiate (LNG), o alternativă a celor rusești, sunt lichefiate la temperaturi joase, transportate pe mare și apoi regazificate.

Energocom a început colaborarea cu compania grecească DEPA în luna aprilie 2023. Pe 30 noiembrie, cele două companii au semnat un memorandum de înțelegere, prin care și-au exprimat angajamentul „de a intensifica cooperarea în ceea ce privește furnizarea de gaze naturale, inclusiv a gazelor naturale lichefiate”. Anul trecut, compania grecească a câștigat mai multe licitații publice pentru livrarea de gaze în Republica Moldova, atât pentru consumul curent, cât și pentru stocare în depozite.

R. Moldova, Ucraina și Slovacia au aderat la coridorul vertical de transport al gazelor naturale, alăturându-se Greciei, Bulgariei, României și Ungariei. Operatorul sistemului de transport al gazelor naturale din R. Moldova, Vestmoldtransgaz, a semnat un memorandum în acest sens, pe 19 ianuarie, la ședința ministerială privind Conectivitatea Energetică în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC) de la Atena.

Anunțat pentru prima dată în 2016, coridorul vertical va fi integrat acum în gazoductul transbalcanic și va permite transportul gazelor naturale din Grecia către R. Moldova și către depozitele subterane din Ucraina. Gazoductul poate transporta acum atât gazele naturale din Azerbaidjan, cât și gaze lichefiate de la terminalele Revitus și Alexandroupolis din Grecia.

Istoric, gazoductul transbalcanic transporta gaze rusești către Balcani prin Ucraina, R. Moldova și România. În 2020, însă, Rusia a direcționat livrările spre țările din Balcani prin gazoductul Turkish Stream.

### Vezi și... ###

Ce înseamnă pentru R. Moldova aderarea la coridorul vertical de transport al gazelor naturale

După numărarea a peste 90% din buletinele de vot, primarul în exercițiu al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, din Partidul Popular Republican (CHP), conducea cu o marjă de peste 10%, potrivit agenției oficiale de știri, Anadolu, citată de Reuters.

Imamoglu avea 50,6% din voturi, în timp ce candidatul Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), Murat Kurum, fost ministru al urbanizării și mediului, a obținut 40,5%, potrivit Anadolu.

În capitala Ankara, Mansur Yavas, primarul din partea CHP, și-a păstrat mandatul cu o diferență netă de 25 de procente în fața contracandidatului său, naționalistul Turgut Altinok, după numărarea majorității voturilor exprimate în alegerile de duminică.

În plus, CHP a câștigat alte 15 fotolii de primar în orașe mari, inclusiv în unele fiefuri ale AKP din provincia Anatolia, rezultat ce marchează o înfrângere usturătoare a președintelui Recep Tayyip Erdogan și a partidului său, aflat de peste două decenii la putere.

În sud-estul majoritar kurd, Partidul Democrat al Poporului (DEM) și-a reconfirmat influența, câștigând în 10 provincii. Nu este clar cum va guverna, întrucât la alegerile anterioare, statul a înlocuit primarii aleși pro-kurzi cu „administratori” numiți de guvern din cauza presupuselor legături cu militanții kurzi.

Observatorii spun chiar că rezultatul alegerilor locale ar putea semnala o schimbare majoră în peisajul politic turc, la doar nouă luni de la victoria obținută de tabăra pro-prezidențială în alegerile prezidențiale și parlamentare din 2023.

Rezultatele AKP au fost mai proaste decât au prezis sondajele

„Cei care nu înțeleg mesajul națiunii vor pierde în cele din urmă", a declarat Ekrem Imamoglu, câștigătorul alegerilor pentru funcția de primar al Istanbulului, transmite Reuters.

„În această seară, 16 milioane de cetățeni ai Istanbulului au trimis un mesaj atât rivalilor noștri, cât și președintelui”, a spus duminică fostul om de afaceri, care a intrat în politică în 2008 și este acum perceput ca un posibil candidat la președinție, împotriva lui Recep Tayyip Erdogan.

La rândul lui, adresându-se mulțimii adunate la sediul AKP din Ankara, Erdogan a declarat că alianța sa a „pierdut altitudine” în întreaga țară și va lua măsuri pentru a răspunde mesajului alegătorilor.

„Dacă am făcut o greșeală, o vom repara” în anii următori, a spus Erdogan.

În altă parte a Ankarei, mii de susținători s-au adunat cu steaguri ale Turciei și de partid la un discurs al primarului reales din partea CHP, Mansur Yavas,

Potrivit rezultatelor parțiale după numărarea a peste 90% din voturi, CHP conduce la nivel național, într-o premieră în ultimii 35 de ani. Astfel, CHP a luat 37,32% din voturi la nivel național, comparativ cu 35,78% pentru partidul președintelui Erdogan.

Alegătorii au decis să stabilească o nouă ordine politică în Turcia, a declarat liderul CHP, Ozgur Ozel, unei mulțimi de susținători care jubilau la aflarea rezultatelor preliminare.

„Astăzi, alegătorii au decis să schimbe imaginea veche de 22 de ani din Turcia și să deschidă ușa unui nou climat politic în țara noastră”, a spus liderul CHP, potrivit AP.

Analiști politici citați de Reuters spun că rezultatul alegerilor locale din Turcia reprezintă „cea mai severă înfrângere electorală” a lui Erdogan de când a venit la putere, ca prim-ministru, în 2002.

Ascensiunea politică a lui Imamoglu

În urmă cu patru ani, Ekrem Imamoglu i-a aplicat lui Erdogan o lovitură electorală puternică atunci când a câștigat pentru prima dată funcția de primar la Istanbul. El punea astfel capăt celor 25 de ani de guvernare în oraș ai AKP și a predecesorilor săi islamiști, printre care și Erdogan însuși, care a fost primar în Istanbul în anii 1990.

În 2019, CHP a câștigat și primăria orașului Ankara.

Președintele Erdogan a dat o replică la alegerile generale și prezidențiale din 2023, când a câștigat un nou mandat iar partidul lui, AKP, a format o coaliție majoritară cu forțe naționaliste, aplicând o lovitură opoziției unite, sub conducerea lui Kemal Kilicidaroglu.

Analiștii spun că rezultatele alegerilor locale sunt un rezultat al situației economice din țară, unde inflația a ajuns la aproape 70% iar creșterea economică a încetinit semnificativ.

Ei mai spun că, acum, Ekrem Imamoglu devine inamicul politic cel mai important al lui Recep Tayyip Erdogan. În fața clădirii primăriei din Istanbul, după alegerile locale, susținătorii opozantului au spus că vor să-l vadă pe Imamoglu intrând în luptă cu Erdogan pentru președinție, în viitor.

Analiștii mai susțin că o performanță puternică pentru partidul lui Erdogan l-ar fi întărit pe acesta în hotărârea de a introduce o nouă constituție, una care să reflecte valorile sale conservatoare și să-i permită să conducă dincolo de 2028, când se încheie actualul său mandat de președinte.

Articol preluat de la Europa Liberă România, în adaptarea lui Cristian Bolotnicov