Linkuri accesibilitate

Opoziția cere demisia guvernului pentru adoptarea peste noapte a pachetului de legi nepopulare convenit cu FMI


Pavel Filip în Parlament

Pavel Filip în Parlament

Cum justifică guvernul transformarea în datorie publică a banilor înghițiți de băncile devalizate?

Guvernarea a repetat astăzi că adoptarea peste noapte a legilor nepopulare convenite cu FMI, anume prin asumarea răspunderii de către Guvernul Filip, a fost singura cale pentru a îndeplini la timp condițiile necesare primirii unui nou ajutor salvator. Dar opoziția a numit „batjocură” această procedura rapidă de aprobare a legilor, care a început ieri după amiază cu o ședință surpriză de guvern și s-a încheiat azi dimineață cu o ședință de urgență a Parlamentului. Mai ales că legile adoptate vizează între altele măsuri de austeritate bugetară și transformarea miliardelor înghițite de băncile devalizate în datorie bugetară.

Opoziţia socialistă, care anunțase încă de ieri că va înainta o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Filip, a adunat astăzi rapid semnăturile necesare, înregistrând la amiază iniţiativa. Moţiunea a fost susţinută de deputați de opoziție liberal-democrați şi comuniști, nemulțumiți și ei de decizia guvernului de a adopta legi importante ocolind parlamentul.

Deputatul PLDM Tudor Deliu a sugerat că modul de a adopta decizia guvernamentală seamănă cu maniera în care a fost învestit cabinetul Filip:

„Aseară, spre seară, şi-a asumat răspunderea, tot cam pe întuneric ne-au anunţat pe noi că va avea loc şedinţa biroului permanent, ca pe la 8 dimineaţa să ne a nuanţe că peste două ore va avea loc şedinţa de plen cu o singură chestiune pe ordinea de zi – asumarea răspunderii guvernului asupra 7 proiecte de legi. Dumnealor deţin majoritatea în parlament. Ce era rău dacă veneau în parlament cu aceste proiecte de legi şi erau supuse dezbaterilor. Cu atât mai mult că trei din aceste legi au fost deja adoptate în prima lectură în parlament. Pentru mine e un semn mare de întrebare.”

Partidele din opoziţie au criticat, în mod special, una din legile vizate, cea care transformă în datorie publică sumele folosite pentru salvarea de la faliment a băncilor devalizate, între timp lichidate. Liderul PSRM, Igor Dodon:

„Acest Guvern a bătut toate recordurile a tuturor guvernelor din ultimii 25 de ani la capitolul ticăloşie, cinism şi ipocrizie faţă de cetăţeni. Vreau să fie foarte clar ce se întâmplă astăzi – 13 miliarde de lei, pe care le-au furat pe parcursul ultimilor ani, pe care noi odată le-am plătit prin preţuri şi tarife mai mari, astăzi se trec se spatele cetăţenilor. Şi nu doar 13 miliarde, dar plus dobânda de 5 procente anual. Sumar se primeşte, timp de 25 de ani, 21 de miliarde pe care noi trebuie să le întoarcem.”

Premierul Pavel Filip a repetat astăzi în plenul parlamentul că legile trebuiau adoptate în regim de urgenţă pentru că sunt cerute de FMI, iar fără aprobarea lor până în octombrie Moldova ar fi riscat să piardă finanțarea externă, inclusiv de la UE. Premierul a accentuat că recurgerea la procedura de ocolire a votului parlamentar este „justificată”, chiar dacă guvernul are sprijinul majorităţii parlamentare:

„Dacă ar fi fost să mergem pe procedura regulamentară ar fi însemnat că trimitem aceste legi în parlament, să fie examinate în comisii, să fie aprobate în prima lectură, după care în a doua lectură. Pur şi simplu fizic, din punct de vedere al timpului nu se reuşea să aprobăm aceste legi astfel încât în octombrie să putem avea un acord cu FMI.”

Spicherul democrat Andrian Candu a spus că decizia guvernamentală a fost asumată de majoritatea parlamentară şi că s-a procedat astfel din lipsă de timp:

„4-5 octombrie este data limită la care noi trebuie să îndeplinim tot ca să oferit timp de 2 sau maxim 3 săptămâni stafului tehnic al FMI să pregătească dosarul Republicii Moldova pentru şedinţa bordului FMI.”

Spicherul şi premierul au încercat să dezmintă criticile opoziției că statul pune povara recuperării „furtului miliardului” pe umerii cetățenilor. Premierul Filip a precizat că nu se știe deocamdată cât va constitui până la urmă datoria publică, că nu e vorba de un miliard şi că o parte din sumă numaidecât va fi recuperată.

Expertul economic Sergiu Gaibu e de părere că dorinţa autorităţilor moldovene de a avea un acord cu FMI şi de a primi un nou ajutor salvator poate fi privită şi în context electoral.

„Evident că are şi un rol electoral, este imposibil ca astfel de evenimente să nu fie corelate între dânsele. Dar în unele situaţii lucru acesta se întâmplă cu costuri prea mari. Însuţi faptul că a fost asumată responsabilitatea inclusiv pentru ca datoria BNM să fie atribuită guvernului şi să fie achitată de cetăţeni. Există şi alte soluţii. Ele trebuiau precăutate în timp util, să fie convins FMI despre soluţii alternative şi să nu fie admisă această inechitate socială.”

Restabilirea relaţiilor cu FMI ar fi un mare cadou în plină campanie electorală pentru actuala guvernare, observă analistul politic Ion Tăbârţă:

„Un eventual acord cu FMI va fi folosit pe larg în campania prezidenţială în favoarea candidatului puterii, Marian Lupu. La capitolul PR politic actuala guvernare stă foarte bine. Unele acţiuni care nu pot fi catalogate neapărat ca succese a actului guvernării ele sunt prezentate ca mari realizări.”

FMI ar urma să decidă la 20 octombrie să crediteze sau nu Republica Moldova. Mai mulţi experţi spun că semnarea unui nou memorandum cu FMI ar putea fi zădărnicită doar de o foarte puţin probabilă, cădere a guvernului. Moţiunea de cenzură înregistrată astăzi ar urma să fie dezbătută cel târziu săptămâna viitoare. Semnatarii ei, fracțiunile din opoziție, au adunat suficiente voturi pentru a o iniția, dar nu au destule pentru a o pune in aplicare aşa cum s-a întâmplat şi cu cea recentă din 27 iulie.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG