Linkuri accesibilitate

Candu: „Avem o estimare că până la cinci miliarde de lei se vor recupera din tot ceea ce înseamnă dosare penale”.

Spicherul Andrian Candu a promis că Parlamentul va adopta în noua sa sesiune începută luna aceasta legea care va transforma în datorie publică cele 13,6 miliarde de lei oferite de Banca Națională băncilor devalizate. Guvernarea spune că a amânat până acum votul asupra acestei legi de care depinde relația Moldovei cu donatorii pentru a explica mai bine cetățenilor cum se va plăti datoria. „A existat o lipsă de comunicare din partea noastră”, a declarat Candu înaintea vacanței parlamentare din august. „Cetățenii nici nu vor simți ceea ce înseamnă această sumă”, a mai spus spicherul. Dar testul cu Politigraful arată ca această afirmație este eronată.

Declarația spicherului Andrian Candu ridică mai multe întrebări de ordin matematic, economic și juridic.

Guvernarea este nevoită să recunoască drept datorie bugetară și să înceapă să restituie Băncii Naționale (BNM) din buget aproximativ 13,6 miliarde de lei. Sunt bani pe care BNM i-a oferit ca împrumuturi salvatoare băncilor devalizate, ca acestea să-și poată plăti clienții și deponenții și să nu cauzeze pagube în întregul sistem bancar. Împrumuturile din 2014 și 2015 au fost acordate sub garanția guvernelor Leancă și Gaburici.

Dacă nu transformă suma în datorie bugetară, guvernarea riscă să eșueze în refacerea relației cu Fondul Monetar Internațional (FMI), de care are mare nevoie pentru că se află în dificultate financiară. Un acord cu FMI, care va lua decizia în octombrie, ar debloca și alte ajutoare externe pentru Moldova, inclusiv ajutoare ale Uniuni Europene.

Guvernul Filip a adoptat încă în luna iunie o hotărâre care prevede că datoria de 13,6 miliarde de lei va fi întoarsă BNM din buget, prin emisie de obligații de stat pe o perioadă de 25 de ani, cu o dobândă de 5% anual. În Parlament, aceste planuri au fost criticate aspru de opoziție mai ales din cauza procentului ridicat pe care guvernul i l-a promis BNM pe lângă datoria de bază

Dar spicherul Candu a respins afirmația opoziției care se regăsește și în moțiunea de cenzură împotriva guvernului Filip că „povara datoriei” este pusă pe umerii cetățenilor. La o conferință de presă pe 1 august, înainte de vacanța parlamentară, el a spus că o mare parte din suma de 13,6 miliarde de lei va veni din altă parte, nu din impozitele plătite de contribuabili. „Noi avem o estimare că până la cinci miliarde de lei se vor recupera din tot ceea ce înseamnă dosare penale”, a spus Candu.

În afară de aceasta, spune Candu, o parte din banii restituiți BNM se vor întoarce înapoi în buget așa încât se va reduce și mai mult povara de pe umerii contribuabililor. „Tot ce va plăti statul Băncii Naționale, Banca Națională urmează să restituie statului prin plata dividendelor, deoarece singurul acționar al Băncii Naționale este statul”, a mai spus Candu.

Economistul Natan Garștea, de la centrul analistic Expert Grup, spune că, în afirmațiile despre dividendele plătite statului de BNM, spicherul Candu a recurs la un șiretlic. Dacă are suficient profit, BNM plătește dividende oricum, iar guvernul le putea utiliza mai cu folos în alte scopuri decât să le dea înapoi tot BNM în contul datoriei.

Un alt expert, Viorel Gârbu, de la Institutul Economiei de Piaţă, spune că „schema” spicherului Candu este „speculativă și confuză”. BNM poate obține profit din obligațiile primite de la guvern în contul datoriei numai dacă le vinde la rândul ei mai departe. Dar nu există vreo garanție că tranzacțiile vor fi suficient de profitabile. „E o construcţie foarte ilogică şi confuză. Mesajul domnului Candu nu are o logică economică”, spune Gârbu.

Cealaltă afirmație a spicherului Candu despre recuperarea a cinci miliarde de lei din „dosare penale” ridică o altă serie de probleme.

Deocamdată, nu există nici o decizie de judecată definitivă pentru confiscarea averilor presupușilor criminali care au fraudat Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. De fapt, există o singură decizie de condamnare - cea a fostului premier Vlad Filat, dar este o decizie luată numai în prima instanță, într-un proces conex, care nu vizează direct frauda bancară.

Nu este limpede cum a estimat guvernarea că poate recupera anume cinci miliarde de lei din dosare penale.

Decizia Judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016 prevede că lui Filat i se vor confisca bunuri în valoare totală de 726 de milioane de lei, constând din patru mașini, capitalul social al unor firme, mai multe terenuri și imobile dintre care cele mai valoroase fac parte din complexul IPTEH din centrul Chișinăului. Toate acestea, dacă i se confiscă lui Filat cu adevărat, mai trebuie vândute și nu este limpede câți bani va obține statul.

Alte dosare îi privesc pe fostul șef al Băncii de Economii, Grigore Gacikevici și pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Dar nici prejudiciile care li se impută acestora adăugate sumelor pretinse de la Filat nu acoperă suma de cinci miliarde.

Această sumă avansată de Candu coincide însă cu cea din dosarul lui Ilan Shor, despre care procurorii spun că ar fi spălat cinci miliarde de lei obținute prin escrocherie de la Banca de Economii în 2014, pe când conducea banca.

Chiar dacă estimările guvernării sunt corecte iar sumele vehiculate în dosarele penale sunt într-adevăr recuperabile, afirmațiile spicherului Candu anticipează rezultatul proceselor în justiție.

Avocatul Vladislav Gribincea spune că, în condițiile respectării statului de drept, spicherul nu poate ști dinainte ce decizii o să ia justiția.

În acest sens, așteptările guvernprii pot să nu se materializeze niciodată. Chiar și dacă se materializează, procesele în justiție durează iar până la deciziile definitive pot trece mulți ani.

Între timp, restituirea datoriei BNM din bugetul public trebuie să înceapă, iar dobânda de 5% anual propusă de Guvernul Filip va trebuie achitată de două ori pe an indiferent când se încheie procesele în justiție.

Testul cu Politigraful arată că Andrian Candu nu face decât să vîndă pielea ursului din pădure atunci când afirmă că se vor recupera cinci miliarde de lei din „dosarele penale”. Iar afirmația sa că „cetățenii nici nu vor simți ceea ce înseamnă această sumă” este eronată. La urma urmei, după cum spune economistul Institutului de Reforme şi Politici Europene, Eugen Ghileţchi, cetăţenii deja au resimți povara când, în urma fraudei bancare, s-a devalorizat masiv leul (de la 13 lei dolarul la începutul lui 2014 pana la 19.7 la sfârșitul lui 2015) și li s-a micșorat puterea de cumpărare.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG