Linkuri accesibilitate

Datele statistice privind evoluția finanțelor publice în 2015, făcute publice relativ recent, arată de fapt propoția crizei acestui sector, dar și face posibilă aprecierea evoluției viitoare, cel puțin pe termen mediu.

Prăbușirea finanțelor publice s-a produs în contextul „furtului miliardului” care au contribuit la deprecierea valutei naționale și creșeterea ratei inflației la un nivel de 2 cifre. Factorul principal după mine este însă înrăutățirea conjuncturii regionale, în special in zona de Est care a dus la o scădere cu circa 35 % a sursei noastre de „avuție” - remitențele migraților.

Ca rezultat al involuției economiei, s-au micșorat încasările ceea ce a dus la apariția unei „găuri bugetare” , altfel spus incapacitate de onorare a obligațiilor bugetare minime, repet minime de 6 mlrd. lei, care ar fi de circa 3 mlrd. lei „gaura” propriu zisa si circa 3 mlrd. lei deficitul bugetar din anul 2015. Formarea acestei "găuri bugetare" este doar parțial cauzată de scăderea încasărilor bugetare, principala cauză, și sursa de formare este refuzul partenerilor de dezvoltare de a acorda circa 2 mrld. lei suport bugetar direct, in special din partea Băncii Mondiale și tergiversarea din raționamente politice a creditului tehnic oferit de România.

Sursele de acoperire a acestei "găurii" nu sunt specificate, poate fi dedus indirect însă că Ministerul Finanțelor s-a împrumutat prin emisia de titluri și obligațiuni de stat. În ce măsură s-a recurs la împrumuturi de la băncile comerciale și dacă s-a recurs la această sursă pentru finanțarea bugetară curentă în 2015, rămâne o enigmă. Cert este că s-a reușit atragerea doar a circa 6 mlrd. lei și o bună parte a cheltuielilor publice a rămas doar neexecutată.

În ce mărime, convertirea creditului de urgență acordat de Banca Națională (BNM) către Banca de Economii (BEM) a fost capabilă să ducă la colapsul finanțelor publice? Într-o măsură nesemnificativă, și iată de ce. Creditul în mărime de 13,6 mlrd. lei a fost eșalonat pe o perioadă de 25 ani, ceea ce ar însemna o presiune bugetară anuală de circa 544 mln. lei, o sumă incapabilă să genereze criza finanțelor publice.

Cu toate că datoria de stat a crescut cu circa 6 mlrd. lei, acest lucru s-a produs exclusiv datorita creșterii datoriei interne. Faptul că partenerii de dezvoltare au sistat programele de creditare, altfel spus nu au dat cu imprumut bani în 2015 a dus l-a îmbunătățirea indicatorului datoriei externe care a scăzut de la 27% în 2015 la 21% în 2016 față de Produsul Intern Brut.

XS
SM
MD
LG