Linkuri accesibilitate

Avizul negativ al CNA și afacerea miliardului: o soluție făcută „să lovească în cetățeni”


Propunerea guvernului e ca suma scoasă din rezerva de stat pentru restituirea depunerilor din cele trei bănci lichidate să fie întoarsă în buget prin emiterea unor obligaţiuni de stat.

După criticile experţilor, şi o instituţie publică - Centrul Naţional Anticorupţie - a criticat ca fiind făcută „să lovească în cetăţeni” soluţia prin care se gândesc autorităţile să reîntoarcă în buget miliardul furat din cele trei bănci moldoveneşti. Criticile CNA apar într-un aviz la un proiect de lege trimis Parlamentului de guvern (cu solicitarea să fie examinat în regim de urgenţă) ce descrie procedura prin care cele 13,58 miliarde de lei scoase din rezerva BNM pentru rambursarea depunerilor din bancile lichidate ar urma să fie trecute la datorie publică. Câtă dreptate are CNA şi dacă va fi ascultat în relatarea zilei.

Propunerea guvernului e ca suma scoasă, sub garanţiile guvernelor Leancă şi Gaburici, din rezerva de stat pentru restituirea depunerilor din cele trei bănci lichidate să fie întoarsă în buget prin emiterea unor obligaţiuni de stat, pe care BNM să le plaseze pe piaţă şi care să fie rambursate doritorilor de a le procura timp de 25 de ani, începând cu anul viitor.

Un proiect de lege care prevede această procedură a fost trimis recent Parlamentului cu menţiunea că ar urma să fie examinat în regim prioritar. O posibilă explicaţie a urgenţei poate fi apropiata vizită la Chişinău a misiunii FMI, instituţie cu care guvernul speră să ajungă la un acord de finanţare şi care insistă, printre altele, şi pe găsirea unei soluţii „contabile” pentru gaura provocată de furtul bancar înainte să accepte să împrumute guvernul.

Avizul CNA este singurul negativ apărut pe site-ul Parlamentului în dreptul proiectului. El nu este nici obligatoriu, nici hotărâtor, doar că spune ceva la ce atrag atenţia de mai multă vreme experţiii şi anume: că nu ar fi corect în raport cu cetăţenii să li se pună pe umeri întreaga povară a miliardului dispărut din bănci. „În fond, proiectul afectează grav drepturile şi interesele fundamentale ale cetăţenilor, garantate prin lege”, se arată în concluziile CNA.

În particular, CNA critică dobânda de 5% pe care, aşa cum se prevede, statul, adică Ministerul Finanţelor, ar urma să o achite BNM pentru creditul primit, în condiţiile în care, atunci când s-au împrumutat cele trei bănci falimentare, dobânda era de doar 0,1%. La fel, CNA pare să pună la îndoială capacitatea bugetului de a face faţă, chiar şi timp de 25 de ani, sumei respective.

Criticile CNA coincid în mare măsură cu ceea ce au spun anterior experţii care, în general, cred că autorităţile ar trebui mai întâi să încerce cu mai multă râvnă, unu, să găsească unde au ajuns banii şi să-i întoarcă în buget, şi doi, să recupereze tot ce se poate din vânzarea activelor băncilor lichidate, şi abia apoi să apeleze la alte surse, când povara pusă pe umerii cetăţenilor ar fi mai mică.

Eugen Ghilețchi

Eugen Ghilețchi

Dacă nu este o soluţie bună, de ce ea pare să fie sprijinită de FMI? Eugen Ghileţchi, economist din cadrul Institutului de politici şi reforme europene, are următoarea explicaţie:

„FMI este interesată ca ţara să fie stabilă din perspectivă macro-economică. A fost creată o gaură şi această gaură trebuie acoperită de undeva. Şi e firesc ca FMI să ceară autorităţilor să găsească cum să acopere această gaură. Putem presupune că de asta legea a şi ajuns în parlament acum, când FMI a anunţat că vine să negocieze.”

„Cu părere de rău, soluţii bune nu sunt. În orice situaţie de furt, cineva are de suferit, deci nu există o soluţie magică care să poată rezolva problema. Cu siguranţă acum sunt două priorităţi: una e vînzarea activelor care au mai rămas, dar ele sunt puţine şi cu valoare de piaţă mică, doi e dacă eventual Kroll ne ajută să identificăm sursa banilor dispăruţi şi să recuperăm o parte din bani, în cazul în care va exista o cooperare bună cu Kroll. Deci, datoria care va fi pusă pe umerii cetăţenilor va fi suma datoriei, minus activelel vândute, minus banii recuperaţi din Kroll. Este, însă, o altă problemă: rata dobânzii. S-a ajuns la 5%, ceea ce anual e peste 700 de mii de lei. De ce s-a ales această rată? După mine, dat fiind faptul că această datorie este între două instituţii de stat, rata trebuie minimalizată la maxim, ca să acopere doar nişte costuri operaţionale, şi atunci povara asupra cetăţeanului va fi minim posibilă. Asta e întrebarea mea către autorităpţi: de ce nu diminuăm la maxim posibil rata de dobândă?”

O explicaţie a autorilor legii e că, la fixarea acestei rate, s-a luat în calcul eventuala devalorizarea, timp de 25 de ani, în urma inflaţiei, a sumei prevăzute a fi restituite bugetului. Oricum, lucrurile se vor limpezi la etapa de dezbatere a proiectului în plenul parlamentului, dezbatere care ar putea avea loc chiar în şedinţele de zilele viitoare.

XS
SM
MD
LG