Linkuri accesibilitate

Octavian Armașu: „Da, noi acum ne majorăm datoria bugetului, cu perspective de a recupera o parte de bani din alte surse decât plata impozitelor”


Ministrul Finanțelor explică de ce s-a grăbit Guvernul să-și asume răspunderea pentru pachetul celor șapte legi, inclusiv cea prin care datoria față de BNM va deveni datorie publică

Liliana Barbăroșie a încercat să afle de la ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, într-un interviu, care sunt beneficiile așteptate de guvernare, în urma adoptării legilor convenite cu FMI, și de ce aceste beneficii sunt mai importante decât tăierea cheltuielilor sociale sau punerea pe umerii bugetului a banilor înghițiți de băncile falimentate.

Octavian Armașu: „Noi ne-am propus ca scop să îndeplinim toate acțiunile preliminare pe care le-a solicitat Fondul Monetar Internațional, până la sfârșitul lunii septembrie, astfel ca în luna octombrie să putem să ajungem la bordul Fonului Monetar Internațional. Lucrul acesta este extrem de important, deoarece aprobarea programului de către Fondul Monetar Internațional ne deschide accesul către finanțările de la alți donatori și, în cazul de față, vorbim de Uniunea Europeană și Banca Mondială. Noi avem nevoie ca aceste finanțări să devină disponibile în anul bugetar curent, ca să putem să finanțăm cadrul de cheltuieli preconizat pentru anul 2016. Și aici vorbesc de toate cheltuielile: și salarii, și pensii, și școli, instituțiile statului, tot-tot. Noi, la ultima ședință de guvern, am adoptat pachetele de legi. Am primit mai multe întrebări de ce nu s-a trecut prin Parlament. Pentru că, în primul rând, elaborarea pachetelor de legi pe sectorul bancar în sine a fost un proces foarte laborios, care a luat foarte mult timp, ultimele consultări cu experții de la Fondul Monetar Internațional le-am avut chiar duminică seara și luni deja am ieșit în ședință de guvern. Practic, noi până acum am lucrat asupra acestui pachet de legi. Dacă mergeam prin Parlament, lucrul acesta avea să dureze până la sfârșitul lunii octombrie, poate, chiar în noiembrie ajungeam. Și atunci este clar că noi întârziam foarte mult cu aprobarea programului la bordul Fondului Monetar. Și avea să fim lipsiți de acele finanțări de care țara are nevoie în anul curent.”

Europa Liberă: Despre ce cifre vorbim? Cât sperați să obțineți, dacă FMI aprobă o decizie favorabilă Moldovei?

Octavian Armașu: „Ceea ce ține de bugetul de stat, este un suport bugetar de la Fondul Monetar Internațional nemijlocit la bugetul de stat de peste 23-24 milioane de dolari. Vorbim de împrumutul de 45 milioane de dolari de la Banca Mondială și, nu în ultimul rând, de circa 50 milioane de euro suport sub formă de granturi de la Uniunea Europeană pentru programele de reforme implementate anterior.”

Europa Liberă: Fără acești bani?

Octavian Armașu: „Fără acești bani noi vom intra în mari dificultăți în ceea ce ține de onorarea obligațiilor pe care ni le-am asumat. Vă dați seama, noi acum am ajuns că împrumutăm de pe piața internă la o rată de sub 9%, când la începutul anului am avut 26%. Deci, dacă dispar perspectivele de finanțare, ratele, iarăși, va crește neîncrederea în piață și ne vom pomeni într-o situație destul de dificilă în ceea ce ține de piața financiară. Astfel, eu cred că ceea ce s-a făcut este un lucru foarte bun și perspectivele sunt bune, toate problemele vor fi rezolvate la timpul lor. Și, în felul acesta, vom reuși să ieșim din anul acesta cu cinste, deja cu toată finanțarea externă deblocată, astfel ca anul viitor deja să putem să mergem cu un buget bine finanțat, cu un buget bine pus la punct care să aibă și susținere de la partenerii străini.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, costul politic al acestor două, cel puțin, decizii, tăierile bugetare și convertirea miliardului în datorie de stat ar putea să fie destul de mare. V-ați gândit la asta?

Octavian Armașu: „Sunt niște riscuri politice asumate. Cineva trebuie să își asume răspunderea și să facă și niște măsuri nu tocmai populare, cum ar fi reducerea cheltuielilor bugetare. Noi le-am redus cu circa 2,1 miliarde de lei la bugetul public național. Da, este o măsură dureroasă, dar, totodată, noi ne-am străduit să protejăm componenta socială, chiar au fost și majorări la ceea ce ține de programele sociale. Noi ne-am străduit să protejăm sistemul de învățământ. Noi nu am atins bugetele şcolilor, am mers pe reducerea cheltuielilor la autorităţile centrale, la unele instituţii publice, la unele programe finanţate din bugetul de stat. Da, este dureros, dar trebuia să ne asumăm această răspundere.”

Europa Liberă: Întrebarea pe care o formulează mulţi în aceste zile e de ce pentru nişte bancheri neoneşti, sprijiniţi, poate, de nişte politicieni neoneşti, trebuie să plătească cetăţeanul timp de 25 de ani? La această întrebare cum răspundeţi dumneavoastră, în calitate de ministru al Finanţelor?

Octavian Armașu: „Eu înţeleg frustrarea cetăţenilor. Cred că şi eu am aceleaşi frustrări şi supărări că s-a ajuns la această situaţie. Este o situaţie neplăcută, care a fost generată de nişte fărădelegi comise în trecut. Îmi pare rău că noi suntem puşi în faţa situaţiei de a face nişte paşi foarte dureroşi, însă necesari. Altă soluţie la moment nu avem. Şi toţi acei politicieni, care acum speculează pe acest subiect şi încearcă să isterizeze societatea, oricare dintre ei să fi fost în locul nostru aveau să facă acelaşi lucru, pentru că altă alternativă nu există la moment. Şi ce am făcut noi? Noi, de fapt, am executat o obligaţie care a fost asumată anterior. Noi doar acum am legalizat-o, într-un fel, am contabilizat-o sub formă de datorie pe 25 de ani.”

Europa Liberă: Spuneţi că altă alternativă nu există. Dar nu ar fi o alternativă să recuperăm banii de la cei care i-au furat, să-i aducem înapoi în buget şi abia după aceasta să vedem ce ne mai asumăm?

Octavian Armașu: „Ceea ce ţine de povara care se pune pe cetăţeni, iarăşi, se isterizează puţin subiectul. Într-adevăr, acum datoria de stat va creşte cu aceste 13 miliarde de lei, dar deja se preconizează nişte surse de rambursare a acestui împrumut, astfel că el nu va fi în întregime ca o povară pe contribuabili.”

Europa Liberă: De exemplu, ce alte surse?

Octavian Armașu: „Câteva surse. La băncile în proces de lichidare mai sunt active de un miliard şi ceva. Persoanele, care sunt puse sub acuzaţie, eventual, de la ele s-ar putea recupera câteva miliarde de lei.”

Europa Liberă: Când? Pentru că nu am văzut nicio decizie de confiscare a averii…

Octavian Armașu: „Procesele durează. Vă daţi seama, sunt procese complicate, justiţia funcţionează, ea nu poate să ia decizii de acestea complicate peste noapte. La momentul potrivit, persoanele care se va dovedi că sunt vinovate eu cred că instanţa va dispune şi lucrul acesta şi am putea să recuperăm o parte din bani de la persoanele care au fost declarate vinovate. Totodată, şi compania Kroll continuă investigaţiile, astăzi chiar a fost anunţat că au dat de urmele unor bani. Aceasta nu înseamnă că sunt recuperaţi, dar au apărut indici că am putea ajunge la anumite sume care ar putea fi recuperate.”

Europa Liberă: Şi în total cam care sumă vă gândiţi dumneavoastră că ar putea fi recuperată? Pentru că am auzit mai multe estimări, politicieni din arcul de guvernare, mai întâi, au zis de 5 miliarde, după aceasta de 3,5 miliarde, după aceasta am auzit o estimare de 2 miliarde.

Octavian Armașu: „V-am spus, sunt mai multe componente. Doar de la activele rămase noi 1,5 miliarde putem recupera. De la persoanele bănuite, am auzit şi eu cifre, între 3 şi 6 miliarde. Eu nu am văzut dosarele, dar operez cu cifrele pe care le-am auzit. Pe lângă aceasta, compania Kroll. Dar să nu uităm şi de alt aspect, că imediat ce noi facem această emisie de valori mobiliare de stat, Banca Naţională devine eligibilă să ne transfere profituri. Profiturile Băncii Naţionale vor fi direcţionate, iarăşi, spre achitarea acestui împrumut.”

Europa Liberă: Cetăţeanul nu va simţi, chiar aşa cum zice domnul Candu?

Octavian Armașu: „Cetăţeanul nu va simţi. Iarăşi, puţin sunt trase de sfori lucrurile acestea, se manipulează foarte mult. Să ne gândim care sunt costurile şi beneficiile de la decizia aceasta. Da, noi acum ne majorăm datoria bugetului, apropos, cu perspective de a recupera o parte de bani din alte surse decât din plata impozitelor. În acelaşi timp, noi obţinem acces la finanţarea externă. Dacă noi, pentru deservirea acestei datorii, va trebui să plătim în jur de 700 de milioane pe an, doar suportul anual de la Uniunea Europeană depăşeşte de câteva ori această sumă. În cazul în care noi nu executăm garanţia, ceea ce este neverosimil, statul nu poate să nu execute o garanţie, noi vom fi lipsiţi de toate aceste venituri. Şi atunci, da, noi nu vom avea această obligaţie, dar, totodată, totul va rămâne pe linia de aşteptare: donatorii externi nu vor mai veni, vom sta şi vom aştepta donatori externi, vom sta cu toţii şi vom aştepta pensii, salarii. Scenariul este foarte sumbru, alternativele sunt foarte urâte. Toţi acei politicieni care acum speculează pe acest subiect, să fi fost în locul nostru, ei aveau să procedeze exact la fel.”

Europa Liberă: S-ar putea, domnule ministru, dar nu sunt acum în locul dumneavoastră, să vedem ce va urma. Acum cu rectificarea bugetară, aceste două miliarde aţi putea să ne spuneţi de unde vor fi tăiate şi cum?

Octavian Armașu: „De la toate autorităţile publice. Practic, a fost un proces foarte dureros, dar toţi şi-au strâns centurile şi pentru ultimele trei luni s-au redus drastic cheltuielile la autorităţile centrale, la unele instituţii publice, au fost reduse chiar şi o parte din cheltuielile din fondul rutier. Dar să înţelegem că toate reducerile acestea de cheltuieli sunt pentru ultimul trimestru al anului curent. Respectiv, noi vom putea să recuperăm deja ritmul de finanţare pe toate dimensiunile deja începând cu 1 ianuarie, practic, peste trei luni.”

Europa Liberă: Dar nu e prea mică suma? Nu trebuia vreo cinci miliarde să tăiaţi?

Octavian Armașu: „Nu. Cinci miliarde erau, iarăşi, nişte speculaţii din presă. Scopul nostru este să atingem ţinta de deficit. Ţinta de deficit la bugetul public naţional este de 4,27 miliarde lei. Şi aceasta este ţinta de deficit pe care am agreat-o cu FMI, pentru care noi avem surse de finanţare. Cum s-a ajuns anume la două miliarde tăieri? Din cauză că s-au diminuat veniturile cu două miliarde. Veniturile s-a diminuat din câteva considerente. În primul rând, noi avem o scădere a consumului anul curent, urmare a situaţiei care a fost şi anul trecut, şi la începutul anului curent. Respectiv, scăderea consumului duce la scăderea veniturilor la buget şi, totodată, avem granturile pe care ni le-a promis Uniunea Europeană încă în 2015. Nu vom mai reuşi să le materializăm, în virtutea faptului că a rămas foarte puţin, au rămas doar trei luni. Deficitul este diferenţa între veniturile anuale şi cheltuielile anuale, este de 4,27 miliarde.”

Europa Liberă: Domnule ministru, aceste precondiţii înţeleg că au fost îndeplinite. Deci, un acord favorabil Chişinăului la FMI e ca şi înţeles sau nu?

Octavian Armașu: „Da. Sperăm bordul FMI să aibă loc în luna octombrie. Noi vom mai avea împreună cu guvernatorul o vizită acum, la şedinţele anuale ale Fondului Monetar Internaţional, unde sper să avem discuţii şi cu factorii de decizie de la Fond, să le explicăm cum am mers noi cu implementarea acţiunilor preliminare. Şi eu sper că bordul va lua o decizie favorabilă pentru Moldova.”

Europa Liberă: Ce ne-aţi putea spune despre înţelegerile care ar putea intra în acordul cu Fondul Monetar Internaţional? Ce va însemna această finanţare a Fondului Monetar Internaţional în următorii trei ani, în mod practic, pentru Republica Moldova?

Octavian Armașu: „Propriu zis, finanţarea de la Fondul Monetar Internaţional nu este atât de semnificativă. Dar Fondul Monetar Internaţional vine cu anumite politici şi rigori în ceea ce ţine de cadrul macrofinanciar.”

Europa Liberă: Dureroase?

Octavian Armașu: „Nu aş zice că sunt dureroase. De exemplu, ceea ce ţine de partea fiscală, Fondul Monetar Internaţional insistă la menţinerea nivelului de deficit la 3%, ceea ce nu este deloc rău, este un deficit normal pentru economia noastră, care încearcă să-şi revină după criză. Având acest deficit, noi vom avea posibilitatea să ne asumăm nişte programe de investiţii, de dezvoltare, ca să relansăm economia naţională.”

Europa Liberă: Ziceaţi că la începutul anului ne-am împrumutat de la bănci cu o rată a dobânzii foarte mare. Aţi estimat paguba?

Octavian Armașu: „Nu am estimat costurile, nu ştiu dacă se numesc pagubă. Au fost costuri majorate pentru dobânzi. Dar eu de ce mă bucur, că am reuşit în trei luni să oprim această creştere şi ratele au început să scadă, astfel, acum am ajuns sub 9%. Ceea ce în condiţiile actuale eu consider că este o rată foarte bună, este chiar mai joasă decât rata de bază a Băncii Naţionale.”

Europa Liberă: Şi câte împrumuturi am luat, în ce sume?

Octavian Armașu: „În total, adăugător, pe parcursul anului 2016, noi am împrumutat circa 1,4 miliarde şi acum suma aceasta este în scădere. Noi, odată ce am primit prima tranşă a creditului românesc, am început să reducem datoria faţă de bănci. O reducem gradual, ca să nu creăm şoc pe piaţă, să nu creăm un şoc la băncile comerciale. Şi încetişor la bănci apar mai multe lichidităţi, pe care ei mai înainte le plasau în valori mobiliare de stat. Acum aceste lichidităţi băncile, la o rată mai mică, pot să le plaseze în economia naţională. Şi acesta, iarăşi, este un fel de trigher pentru creşterea economică.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG