Linkuri accesibilitate

Se pregătesc autorităţile de la Chișinău să transforme datoria faţă de BNM în datorie publică?


Prima ședință în plen de după vacanță a parlamentului Republicii Moldova.

Deputații de la Chișinu s-au reunit în prima lor ședință plenară după vacanța de vară. Majoritatea parlamentară spune că prioritară este executarea reformelor cerute de Fondul Monetar Internațional în schimbul unui program de asistență. Noua sesiune a Parlamentului este dominată însă și de pregătirea alegerilor prezidențiale din 30 octombrie, cum s-a văzut deja în ședința de vineri. Opoziția liberal-democrată și partidele aflate la putere nu s-au putut pune de acord asupra unei legi care prevede pedepse penale pentru coruperea alegătorilor. Relatează Liliana Barbăroșie.

Pedepse penale pentru coruperea alegătorilor există în legislaţia moldovenească încă din 2014, doar că, dat fiind faptul că preşedintele se alegea în acel moment în parlament, nu prin vot popular, legea nu prevede expres ca acestea să fie aplicate şi în cazul prezidenţialelor. Liberal-democraţii s-au gândit că ar fi cazul să completeze textul legii cu acest tip de scrutin, dar nu au reuşit să convingă şi majoritatea parlamentară de nevoia amendamentului. Cel puţin deocamdată. Iar motivul ar fi că propunerea nu ar fi trecut procedura completă necesară într-un asemenea caz. Dacă a fost asta o eschivare sau, dimpotrivă, o osteneală în vederea respectării ireproşabile a procedurilor, va deveni clar în următoarele săptămâni, când parlamentarii majorităţii promit să revină la subiect.

Dintre deciziile de care ar depinde dacă Republica Moldova va semna sau nu un acord de finanţare la următoarea şedinţă a Consiliului FMI de la început de octombrie,vineri a fost luată doar una: cea cu privire la completarea funcţiilor vacante din administraţia Băncii Centrale.

De când a fost numit guvernator în urmă cu şase luni, Sergiu Cioclea activează cu doar doi adjuncţi.

Propunerile sale pentru funcţiile devenite vacante în urma demiterii unuia şi demisiei altuia au aşteptat câteva luni agrementul parlamentului. Una din poziţii, cea de prim-vicepreşedinte BNM, va fi ocupată în continuare de Vladimir Munteanu, care şi-a început cariera la Banca Naţională, dar revine acum în ea după experienţe de muncă de consultanţă în Banca Mondială şi FMI, iar cea de-a doua – de Cristina Harea, care vine în această funcţie din fotoliul de preşedinte al Camerei de Comerţ Americane de la Chişinău.

Sergiu Cioclea spune că alegerea celor doi este aproape că cea mai importantă decizie pe care a reuşit să o ia timp de jumătate de an. El i-a caracterizat ca fiind cele mai bune opţiuni din punctul de vedere al integrităţii, profesionalismului şi independenţei politice.

În timpul dezbaterii parlamentare, Vladimir Munteanu s-a ferit să răspundă direct la întrebarea dacă frauda bancară din 2014 s-a comis sau nu cu complicitatea precedentei conduceri de la BNM, dar a făcut-o indirect, atunci când a fost întrebat de un deputat din opoziţie ce motivaţie are să schimbe o slujbă extrem de bine plătită în experior pe cea de viceguvernator la banca centrală moldovenească:

„Ştiţi, soţia şi copii nu o să mă ierte că am lăsat salariul pe care l-am avut. Dar, fiind acolo, departe de Republica Moldova, am simţit ecoul a ceea ce s-a întmplat cu sistemul bancar din Republica Moldova. Nu mi-a fost niciodată indiferent c e se întâmplă cu ţara mea, cu contribuţia, directă sau indirectă, a instituţiei în care m-am format ca specialist.”

Şi nou-numite viceguvernatoare a trebuit să răspundă unei întrebări incomode: va reuşi sau nu Republica Moldova să-şi recompenseze pierderea din sistemul bancar?

„Sincer, din informaţia pe care o posed astăzi, fără acces la informaţii din BNM, eu cred că prin metode de urmărire va putea fi restituită doar o mică parte din acei bani. Dacă judecăm despre calitatea creditelor, care nu erau asigurate şi nu aveau nimic în spate.”

Într-adevăr, ultima estimare facută de guvernatorul Cioclea în comisia pentru buget şi finanţe arată că până acum, autorităţile nu au reuşit să recompenseze nici unul din cele 14 miliarde de lei cu care a fost acoperită gaura din sistemul bancar.

În aceste condiţii, autorităţile se pregătesc, în ciuda unor critici furibunde, să convertească datoria faţă de BNM în datorie publică, dar se pare că nu s-au decis încă să dea undă verde procesului de adoptare legislativă a aceste iniţiative.

XS
SM
MD
LG