Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu în dialog cu locuitori de la Filipeni, Leova, și cu Vasile Cantarji, manager de proiecte CBS-AXA.

Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău Peter Michalko a remarcat că în parcursul european al Republicii Moldova sunt vizibile lucruri care au fost realizate, dar că se vede și ceea ce mai rămâne de făcut. E important să continue reformele economice, să fie combătută corupția, să fie recâștigată încrederea în domeniul justiției, lucruri care sunt extrem de importante pentru fiecare cetățean. În ceea ce ține de relația Moldovei cu UE, Peter Michalko spune că a ajuns la un nivel înalt de calitate, important fiind însă ca oamenii să înțeleagă și ei cum se va schimba viața lor în rol de consumatori, angajați, antreprenori etc. Și tot diplomatul occidental sugerează că doar cu voință politică și eforturi intense se poate merge mai departe. Despre așteptările și dezamăgirile alegătorilor vorbim la acest sfârșit de săptămână. Recent, fostul premier Ion Sturza sugera că, chiar dacă se afirmă că proiectul de țară este integrarea europeană, în mica societate moldovenească, așa cum spune el, există și alte proiecte de țară, printre care reîntregirea cu România, integrarea în spațiul euroasiatic și consolidarea statalității. În opinia sa, este nevoie de ambiția de a moderniza țara după modelul european, pentru că și cetățenii își doresc o țară modernă, prosperă, cu un spațiu economic dezvoltat, în care să le fie respectate drepturile. Dacă guvernarea de la Chișinău nu-și va face tema pentru acasă și dacă nu va deveni țara un furnizor de stabilitate, nu va avea un parcurs european de succes. Dojană la adresa clasei politice și din partea unor locuitori de la Filipeni, Leova, cu care am discutat după slujba de la biserică.

- „Offf, în Moldova cam greu se trăiește.”

Europa Liberă: De ce?

- „Pentru că nu ai unde lucra. Tot tineretul îi dus din sat.”

Valentina Ursu
Valentina Ursu

Europa Liberă: Cine trebuie să rezolve problemele satului și statului?

- „Parlamentarii.”

Europa Liberă: Dvs. îi alegeți pe ei, îi trimiteți, o dată în patru ani, acolo, în Parlament…

- „Și când se văd pe scaunul moale, gata, au uitat de acesta care leapădă patru sau cinci copii și se duce prin străini și lucrează, dar Dumnezeu știe face banii aceștia sau nu-i face. Și când vine acasă, la ce vine? Tot la nimic vine.”

Europa Liberă: Și dacă ați fi Dvs. acolo, în Parlament la Chișinău, ați face mai mult decât fac deputații?

- „Da, parcă aș face, da, că mie nu-mi trebuie casteluri, nu-mi trebuie saci cu bani să am. Fă-ți acolo un ungher să ai, să nu te ploaie și să nu te ningă și să ai ce mânca, și să ai ce îmbrăca. Nu așa – să ai tu saci cu bani, iar altul n-are poate cu ce-și duce un copil la școală, că și eu am. Am fecior și eu, am nepoți și-s duși toți prin străini să lucreze.”

Europa Liberă: Unde au mers să muncească?

- „În Franța, în Germania îs duși.”

Europa Liberă: Acum tare mult se discută încotro, Moldova – mai aproape de Rusia, mai aproape de Uniunea Europeană? Dvs. vă este clar cine și unde vrea să ducă Moldova?

- „Eu îs bătrână, de-amu n-am…”

Europa Liberă: Dar oricum decideți și Dvs. prin vot. Unde credeți că i-ar fi mai bine?

- „Eu, vreți să mă credeți că nu știu, dacă n-am fost nicăieri, dar îmi pare că atunci când era odată cu Rusia, mai bine era, pentru că era și mai ieftin și aveam de toate celea, iaca de ce.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți nostalgică după timpurile celea? Erați Dvs. tânără…

- „Da, eram.”

Europa Liberă: Acum nu se mai poate reveni la ceea ce a fost cândva.

- „Cândva nu se poate, dar tot mai bine era atunci, că o pâine era 16 copeici. Dar acum, patru lei? Cu ce să te ții? Dar atunci, cu o rublă îți luai șase pâinele și mâncai…”

Europa Liberă: Dar Dvs. acum trăiți cu nostalgia după pâinea cea de 16 copeici sau după faptul că erați tânără și puteați să munciți?

La Filipeni
La Filipeni

- „Puteam să muncesc și muncesc și acum și-mi iau sacul cu făină, eu nu cumpăr pâinea.”

Europa Liberă: Cu ce vă mândriți în Republica Moldova?

- „Acum?”

Europa Liberă: Da.

- „Cu nimic nu ne mândrim acum. Acum numai cu scârbă și cu… că nu-i acela acasă, nu-i celălalt acasă, copiii nu-s și n-ai nicio speranță ca să spui că iaca trăiesc și eu și mă mândresc. Nu…”

Europa Liberă: Cine poate să vă readucă această speranță? Clasa politică e cea care poate să vă redea încrederea în ziua de azi și de mâine?

- „Numai Dumnezeu de sus.”

Europa Liberă: Politicienii s-au discreditat în fața Dvs.?

- „Toți, toți. Numai Dumnezeu dacă o să ne…”

Europa Liberă: Niciun partid nu aveți?

- „Nu, nu, cu partidele…”

Europa Liberă: Dar știți câte partide sunt?

- „44 sau câte-s? Aici trebuie bani să le dea, nu șagă. Dar de unde atâția? De pe spinarea oamenilor?”

„Ne-o furat ce dă Europa, n-ajunge la noi, la pensionari, tot la aiști care-s în Parlament.”
„Ne-o furat ce dă Europa, n-ajunge la noi, la pensionari, tot la aiști care-s în Parlament.”

Europa Liberă: Și câte partide ar trebui să fie?

- „Unul! Lasă unul să fie.”

Europa Liberă: Dar o să mergeți să mai alegeți?

- „Poate va fi vreo femeie, eu știu care o să fie, nu știu… O să vedem care și cum.”

- „Îi bun ce-o pornit, dar rău o rămas. Îs hoți mulți. Ne-o furat ce dă Europa, n-ajunge la noi, la pensionari, tot la aiști care-s în Parlament.”

Europa Liberă: Dvs. mergeți și alegeți deputații, îi trimiteți în Parlament. Atunci când vă dați votul, pentru ce îi alegeți?

- „Să ne facă bine, dreptate, dar ei nu se uită la noi, ei se uită în buzunarul lor și ei au niște saci mari, fără fund.”

Europa Liberă: Ei au să mai vină la anul, în 2018, ca să fie aleși.

- „Nu trebuie să mai vină, nu mai trebuie să vină aiștia.”

Europa Liberă: Dar Parlament trebuie să aibă Republica Moldova?

- „Trebuie să fie, dar nu aiștia.”

Europa Liberă: Dar cine merită să fie acolo, în Legislativ?

- „Aici este Dodon. El îi mai mare pe toți și nu-i dau voie lui Dodon să facă treabă. De ce s-au pus pe capul lui? Că ei îs mai voinici? Și pe Păvăluș (Pavel Filip) l-au pus la ora 2 de noapte și tot aceea face, și Candu tot aceea, și nănașu-i Plahotniuc și tot aceea… Și toți s-au pus cot la cot și vor să-l dea pe Dodon… Dar Dodon vrea să facă bine pentru oameni, da’ ei fac rău…”

Europa Liberă: Dar dl Dodon are un an de când a fost ales președinte de către Dvs. prin vot direct.

- „Da, da, da…”

Europa Liberă: Ce a făcut el în acest an?

- „Dacă are bețe în roate, ce poate să facă?

Europa Liberă: Dar ce ați vrut să facă?

„Ian să fie un Stalin, un Lenin ar face treabă, da’ aiștia…”
„Ian să fie un Stalin, un Lenin ar face treabă, da’ aiștia…”

- „El o spus că pentru norod vrea să facă toate celea ce o spus. O spus, o depus, și-o dat jurământul. Văd că la grădiniță se duce, încolo-încoace, face. El a fost și prin sate, se duce, vorbește. Dar aceștia cum se duc la Europa și „dă-ne, dă-ne…”? Aceștia fac mai bine? Și nu ajung banii la noi.”

Europa Liberă: Dar de ce e săracă Republica Moldova?

- „Că-s mulți hoți. Mulți saci fără fund sunt, că lege nu-i amu. Ian să fie un Stalin, un Lenin ar face treabă, da’ aiștia…”

Europa Liberă: Așa vreți? Un Stalin să fie?

- „D-apoi las’ să fie. Să fie într-o parte ceva, dar așa ce? Ei mănâncă și râd de noi, și noi tragem foame și sunt unii că n-au ce pune pe foc și n-au ce pune în ceaun. Unul de aista calic are 600 de lei. Ce face el? Cum, așa trebuie să fie?”

Europa Liberă: Dar Dvs. ce pensie aveți?

- „Eu am 1.026 de lei.”

Europa Liberă: Și cum o împărțiți ca să vă ajungă pentru toate?

- „Ei, așa ia până-n… ”

Europa Liberă: Iată, văd aici aveți…

- „Niște mere, niște cartofi am luat, așa... Și iaca așa mă hârâi… Ce să facem?”

Europa Liberă: Credeți în viitorul Moldovei? Cine o să facă acest viitor?

- „El o să fie, dar să nu fie banda asta. De dat afară toți, toți, toți!”

Europa Liberă: De ce vă este cel mai tare frică?

- „De Plahotniuc.”

Europa Liberă: Dar de ce vi-i frică de el?

- „Păi, dacă el a pus mâna pe Moldova. El joacă caii. Dar cât spune de la români că el e un bandit și i-a pus pe toți oamenii la pușcărie?! Las’ să se ducă și el acolo.”

Europa Liberă: Moldovei ce-i doriți?

- „Eu îi doresc fericire, dar să scăpăm de bandiții iștia.”

Europa Liberă: Cum e în Moldova?

- „Rău de tot. Te duci, peste tot locul bani. Dar de unde, dacă el n-are, țăranul? Gata.”

- „N-avem de lucru. Unde să lucrăm? Dar când ajungi undeva ca să-ți pună, să-ți dea un ajutor, îți zic: „Dar ce n-ai cu ce trăi”? Dar cu ce să trăim, dacă bani nu-s? Trebuie de plătit o lumină, trebuie de plătit un telefon, trebuie un pachet de sodă, trebuie una, trebuie alta…”

Europa Liberă: Și cum vă descurcați, dacă nu aveți bani?

- „Iaca, am adus o bătrânică la biserică și-mi dă o căldare de grăunțe și mă duc să-mi fac făină, să am de mămăligă, dintr-o căldare eu mănânc vreo câteva zile. Îi cam cu scutire, nu fac mămăliga mare, o fac așa, cât nu chiar să mor de foame, să mă târâi pe fața pământului ca râma.”

„Dar unde scăpăm de sărăcie, dacă-i tot numai sărăcie?”
„Dar unde scăpăm de sărăcie, dacă-i tot numai sărăcie?”

Europa Liberă: Când vin alegerile, promit politicienii că o să scăpați de sărăcie…

- „Apoi ei promit, dar…”

- „Dar unde scăpăm de sărăcie, dacă-i tot numai sărăcie? Ce a venit cineva la poartă să-mi spună: „Na-ți vreun ajutor ceva”? N-a venit nimeni.”

Europa Liberă: Vă trebuie undița sau peștele? Cum îi mai bine – politicianul să îi dea alegătorului undița ca să prindă pește sau să-i dea deodată pomana?

- „Undița trebuie, he-he-hee… Așa m-aș duce și eu cu năvodul și am tras peștele și l-am pus în căruță și am o căruță de pește. Dar așa, cu undița chinuiește-te și prinde-l, dar la noi până când nu se vede asta.”

Europa Liberă: Politicienii nu dau undița?

- „Nu… Ei o țin pentru dânșii și ne undesc pe noi, pe țărani. Ei fură miliardele și pe urmă tot noi muncim și plătim impozitele, TVA-urile astea, nu mă mai pricep eu cum că iacă-tă am și eu un căluț și eu plătesc impozit tare mult – 100 de lei, pentru care eu trebuie să muncesc, dacă să găsesc la cineva să muncesc. Dintr-o bătrânică c-am adus-o la biserică cu o căldare de grăunțe nu fac eu 100 de lei, nu-mi iese.”

Europa Liberă: Dar la alegeri o să participați?

- „O să iau parte, voi mai citi prin gazete, mă voi mai uita la televizor, voi asculta la radio și poate voi înțelege care va fi, că nu pot eu să-i numesc pe nume, pe familii, da-s hoți mulți…”

Europa Liberă: Dar cât îi trebuie unui om?

- „Cel care a avut milioane și miliarde mai vrea, dar eu dacă-s sărac, eu îs mulțumit, bogdaproste, dacă-mi dă o rublă, îi bun și atâta, dar acei care au avut cu sacii, vor cu vagoanele de-amu. Pe aceia nu-i satură niciodată, nici sfântul Dumnezeu nu-i satură, hotărât lucru.”

Europa Liberă: Dar cei bogați se gândesc la suferințele celor săraci?

- „Nu! Nicidecum!”

Europa Liberă: Chiar dacă vor veni să vă ceară votul?

- „Nu, nu, nu! Aceia știu așa, numai a lor să fie, a lor. La acel care n-are ce mânca sau n-are cu ce se încălța el nu se gândește, el se gândește numai pentru suflețelul lui.”

- „După 26 de ani de independență, nu se mișcă nimic. Iacă-tă acum, de când cu parcursul european, ceva-ceva se mai prevede. Dar până acum, totul se ruina.”

„De sus, guvernanții poartă răspunderea, ei au distrus tot ce am avut…”
„De sus, guvernanții poartă răspunderea, ei au distrus tot ce am avut…”

Europa Liberă: Dar de ce s-a ruinat totul, așa cum ziceți Dvs., în stat?

- „De ce s-a ruinat?”

Europa Liberă: Cine poartă vina?

- „De sus, guvernanții poartă răspunderea, ei au distrus tot ce am avut…”

Europa Liberă: Dar acești politicieni din vârful puterii îs trimiși acolo să gestioneze treburile statului tot de dvs., alegătorii?

- „Tot de noi, alegătorii, da, că să-i alegem pe dânșii, numai ne promit că o să facem și o să…”

Europa Liberă: Și dvs. de ce credeți în promisiuni, dacă nu se îndeplinesc?

- „Păi, cetățenii Moldovei au pierdut, majoritatea au pierdut încrederea.”

Europa Liberă: Și cum se recâștigă încrederea?

- „Prin fapte. Dacă au să facă fapte bune pentru norod, o să trăim mai bine, o să aibă încredere poporul, dar așa n-o să avem încredere.”

Europa Liberă: Dar fapt concret, ce lucruri trebuie făcute, ca să redea încrederea omului în ziua de mâine?

- „S-avem drumuri cumsecade, să avem pensii bune, să fie prețurile mai joase, nu așa mari, în euro.”

Europa Liberă: De ce în joc a intrat această geopolitică? Încotro, Moldova – cu Estul, cu Vestul – și care e calea cea bună pe care trebuie să meargă țara?

- „Calea cea bună – să mergem pe parcursul european, că s-a pierdut încrederea de la Est și la alte părți. Să fie o parcurgere europeană, să înțelegem și noi că, dacă o să mergem pe pasul acesta european, toți într-un pas înainte, toți o să ne unim, o să fie ceva bun.”

Europa Liberă: Dar unde-i unirea că întârzie unirea?

- „Păi, unde-i unirea? Dacă noi spunem că să fie grafia latină, limbă moldovenească/românească și noi tot în limba rusă pe parcursul acela mergem.”

Europa Liberă: Și atunci, cine face viitorul statului?

- „Noi, cetățenii, împreună cu guvernanții. Întâi guvernanții să-i alegem niște oameni capabili, conștienți ca să susțină norodul și atunci o să mergem pe o cale bună, pe o cale înspre Europa.”

Europa Liberă: Dar mai sunt oameni politici care se gândesc la interesul național?

- „Mai sunt, da-s puțini. Iacă-tă dl prim-ministru îi un om liniștit, conduce cumsecade Guvernul, capacități bune are omul și se vede ceva din urma lui, dar nu putem să înțelegem de când spune că o să aducem miliardul înapoi, o să se aducă, dar nu se mai aduce nimic. Tot pe loc, tot pe loc și tot aceeași poveste – băncile au fost furate, și miliardul n-a mai venit înapoi. Dar noi, oamenii de la țară, bătrânii, chiar și tineretul care au câte doi-trei copii, tare greu o ducem. Iacă-tă n-avem drumuri cumsecade, dacă dă Domnul niște ploi, aici, la Filipeni, e ceva strașnic, e ceva strașnic.”

Europa Liberă: Când vin alegerile, Dvs. pentru ce votați?

- „Ca să fie bine, să fie liniște.”

Europa Liberă: Trimiteți acolo, în Parlament, deputații ca să facă legi mai bune…

- „Da’ pe cine să-l trimit? Da’ pe cine? Eu n-am pe cine trimite pe nimeni…”

Europa Liberă: Dvs. când votați, pentru ce votați?

- „Păi, votăm și noi pe care este pus pe listă, care ne iese înainte.”

Europa Liberă: Dar ce votați – partidul, omul, liderul?

- „Nu votez nici pe unul.”

Europa Liberă: Dar ce viitor are Moldova? Cum ați vrea să arate viitorul?

- „Eu vreau să fie liniște și sănătate. Și să lucreze copiii, să nu se ducă atâta peste graniță. Eu am unul tocmai în Cecenia îi dus, mititelul, lucrează; am fată în Moscova, am fată în Italia. Șase băieți am și două fete și toți îs peste graniță...”

Europa Liberă: În funcție de unde vă sunt copiii, e și opțiunea Dvs. de cine să se apropie mai mult Moldova – de Europa sau de Rusia?

- „Da’ eu nu pot să spun de cine să se apropie. De cine-o fi, principalul – să fie liniște.”

„Să încerce guvernanții să trăiască cu așa pensie și o să vadă cum e, că-s nevoiți…”
„Să încerce guvernanții să trăiască cu așa pensie și o să vadă cum e, că-s nevoiți…”

Europa Liberă: De unde credeți că Moldova ar avea de câștigat, din urma apropierii de Est sau de Vest?

- „Din urma la… Dacă lucrezi – ai, dacă nu lucrezi – n-ai, iaca ce voi spune.”

Europa Liberă: Valentina Ursu sunt, de la Radio Europa Liberă. Cum se trăiește în Moldova și de ce lumea e disperată, descurajată?

- „Se trăiește foarte greu, fiindcă așa-i conducerea. Eu lucrez de 42 de ani profesoară și am ajuns cu pensie de 1.100 de lei. Asta-i rușinos. Să încerce guvernanții să trăiască cu așa pensie și o să vadă cum e, că-s nevoiți…”

Europa Liberă: Dar și pe acești guvernanți tot Dvs. îi trimiteți acolo, la putere, atunci când votați o dată la patru ani?

- „Așa Dvs. credeți, dar dacă ați ști cum umblă cu cerșitul acestor voturi și un bătrânel nu știe pentru cine să voteze, el nu-i informat și el îl votează tocmai pe acela care-i dă un kilogram de orez sau care îi dă un ceas, dar noi, intelectualii, cât de cât înțelegem, dar suntem în minoritate.”

Europa Liberă: Dar această reformă electorală, în baza votului mixt, o să ajute Republica Moldova și cetățenii acestui stat să facă un pas înainte?

- „Știți, nu pot să lămuresc concret, dar așa intuiția mea-i că nu, nu se va schimba absolut nimic până când n-au să fie oamenii alții; să se întoarcă cu fața la Dumnezeu și să înțeleagă un singur lucru: Ceea ce fac, li se va întoarce neapărat lor, dacă nu lor, apoi copiilor lor.”

Europa Liberă: Dar e în puterea Dvs. să aduceți o clasă politică demnă de votul Dvs.?

- „Prea departe a ajuns corupția, prea îngenuncheată e Moldova, ca să poată un simplu profesor de la sat să schimbe. Mergem așa, după valuri.”

Europa Liberă: Dar cine a îngenuncheat Moldova – cei care sunt pe interior sau dușmanul unde trebuie căutat, înăuntru sau în afară?

- „E înăuntrul țării dușmanul și o știe lumea întreagă cine-i, de unde pornește. Cuiva nu-i convenabil ca oamenilor să li se deschidă ochii, să înțeleagă în ce țară trăiesc și cum am putea trăi. Când povestesc copiii cum e peste hotare – omul e principalul, iar la noi omul nu-i nimic. Te duci la un medic, acolo trebuie să te duci cu gențile pline și nu-i vinovat medicul, îi vinovat sistemul, sistemul e vinovat.”

Europa Liberă: Așa se zice că guvernarea reflectă oglinda societății?

- „Păi, noi îi alegem, dar pe care să-l alegi, dacă ei îs toți totuna? Oricare va fi, tot așa o să facă!”

Europa Liberă: Acum v-au schimbat sistemul electoral. Credeți că o să aduceți schimbarea?

- „Nu, nu mai am încredere în nimeni; în nimeni nu mai am încredere. Îs toți totuna!”

- „Eu am 34 de ani lucrați la fermă. Am ajuns să merg în cârjă. Fudulia a dat peste om. Toți vor bine, dar să nu muncească, să nu învețe, nu-l pune la treabă, n-are nevoie, „nu-mi dai, nu-ți fac nimic”, gata. Iaca așa, cu gândul la Dumnezeu, mergem înainte, n-avem ce face.”

Europa Liberă: O să mergeți să votați. Cât de mult contează votul Dvs.?

- „O să votăm, dar nu știm pentru cine și pentru ce.”

Europa Liberă: Cine merită votul Dvs.? Cum să fie omul acela care să câștige încrederea Dvs.?

- „Omenos și cu credință, care-i dat de la Dumnezeu.”

Europa Liberă: Ei toți zic că-s dați de la Dumnezeu.

- „Toți, dar toți au coarne…”

„Cum mă descurc?... Foarte greu. La toate celea am renunțat.”
„Cum mă descurc?... Foarte greu. La toate celea am renunțat.”

Europa Liberă: Dar mergeți la alegeri, votați?

- „Să-i votăm, dar să ridice pensia și la colhoznici. Am lucrat o viață întreagă în colhoz și am ieșit cu 1.000 de lei la pensie. Își bat joc de oameni.”

Europa Liberă: Și cum vă descurcați cu 1.000 de lei? La ce ați renunțat?

- „Cum mă descurc?... Foarte greu. La toate celea am renunțat. Eu boilerul nu-l pun la încălzit, că se cheltuiesc bani la lumină; plătesc lumina, telefonul și internetul și s-au terminat banii.”

Europa Liberă: De ce nu se intersectează interesele guvernanților cu interesele cetățenilor?

- „D-apoi ei își rezolvă singuri problemele lor. Ce-i doare capul pe dânșii de noi?”

Europa Liberă: Dar dvs. când îi trimiteți acolo, sus, în vârful puterii?

- „Depinde de noi? Ei se aleg unul pe altul acolo, ei se aleg unul pe altul acolo... Ce noi îi alegem?”

Europa Liberă: Păi, dar dvs. mergeți să votați, aveți buletinul în mână?

- „Mergem, d-apoi cum, mergem, dar…”

Europa Liberă: Aveți buletinul și decideți soarta dvs. pe cine să trimiteți.

- „Păi, decidem, dar ei se aleg ei, singuri ei se aleg acolo.”

Europa Liberă: Cum pot să se aleagă ei, fără votul dvs.?

- „Pe listă se pun acei care vor la guvernare, la putere și fiecare partid…”

Europa Liberă: Dvs. mergeți și vă uitați în lista ceea.

- „Și ce? Noi ne ducem mai mult la votare, că, dacă nu ne ducem, apoi te duci după o spravcă și nu ți-o dau. Sau cum îi zice?”

Europa Liberă: Un certificat.

- „Un certificat, că n-ai votat. De ce pun ștampilele astea în pașapoarte? Pentru asta.”

- „Ca să-și bată joc de oameni.”

Europa Liberă: Dar în viitorul Moldovei credeți? Cine face viitorul acestui stat?

- „Nu-l face nimeni, pentru că tineretul a plecat, au rămas numai babele după 60 de ani și acestea nu rezolvă nimic.”

Europa Liberă: Și deseori vă gândiți la ziua de mâine a satului, a statului?

- „Ne gândim pentru noi, că la noi e greu, dar ei acolo trăiesc bine.”

Europa Liberă: Și atunci, ei v-au divizat și v-au împărțit. Unii spun că duc Moldova către Est, alții – către Vest. Dvs. vă este clar?

- „Totuna, unde or să vrea ei, acolo au să se ducă.”

- „40 de ani am lucrat și m-au egalat cu cel care n-a lucrat. Asta-i pensie? Cum să trăiești cu 1.000 de lei? A fost și Buliga la noi în sat când cu alegerile. La toți ridicam întrebarea, mă trimiteau în raion, dar în raion era o noră de-a mea și zic: „Acolo nu mă trimiteți, că eu știu de-acum ce-i, dar faceți-mi dreptate de la Parlament, socotiți din nou, faceți o recalculare. Cum așa”? Dar eu nu mă mai duc la votare; să nu iasă lumea la votare.”

Europa Liberă: Și oricum cineva o să aleagă?

- „Ei au să aleagă, dar dacă n-au să aibă voturile?...”

Europa Liberă: Deznădejdea se zice că-i tot un păcat?

- „O fi păcat. Ne ducem la Domnul și ne rugăm, iaca, ieșim de la biserică, intrăm înapoi și, gata. Asta-i nădejdea noastră, la Domnul, dar restul, la dânșii nu mai avem nădejde.”

Europa Liberă: Dar la viitorul statului Republica Moldova vă gândiți?

- „Nu mă gândesc deloc.”

Europa Liberă: Când politicianul își amintește de cetățean?

- „Eiii, greu, greu își amintește de noi.”

Europa Liberă: De ce? Dvs. le dați votul, îi trimiteți în Parlament să aducă bunăstare în casa Dvs., în statul Republica Moldova. De ce nu cereți de la politicieni să rezolve problemele?

- „Așa întâlniri n-avem. Numai ne întâlnim înainte de alegeri și timp de patru ani de zile ei nu se întâlnesc cu lumea.”

Europa Liberă: De ce atât de greu ajung ei iată aici, la Filipeni, să discute cu dvs., să afle problemele? Ei cunosc realitățile de aici din Moldova profundă?

- „Nu cunosc ei tot cum trăiește țăranul, mai ales la Filipeni. Greu. Este o parte de oameni care foarte, foarte greu trăiesc.”

Europa Liberă: Și o să vină iar la anul să vă ceară votul.

- „O să vedem de-acum, că acum dacă trecem la votul uninominal…”

Europa Liberă: La votul mixt. Jumătate din deputați vor fi aleși pe listă de partid și jumătate pe circumscripții. E bună această reformă?

- „Posibil că o să fie bună.”

Europa Liberă: Ce ar putea să îmbunătățească această lege electorală?

- „Dacă o să fie înaintați de-acum deputați de aici, să zicem, din trei-patru raioane, cred că o să fie înaintat un deputat din raioanele astea și o să avem întâlniri cu dânsul și cred că o să votăm. S-a vedea…”

Europa Liberă: Ce așteptați de la următoarele alegeri din 2018? Care e miza lor?

- „Offf! Bandiții îs la putere. Mă iertați că eu vorbesc așa, dar e realitatea.”

Europa Liberă: Vă referiți la cei de la putere…

- „Da, da, da.”

Europa Liberă: Dar ei sunt trimiși acolo cu votul Dvs., votul alegătorului.

- „Doamnă, nu-s trimiși cu votul meu. Ei încă prelungesc azi să-l aducă pe cumătrul, pe finul, pe vărul, pe fratele, pe nepotul, pe toți. Eu știu situația tare bine, urmăresc, mă cert și cu femeia…”

„Politica aparține bandiților. Și las’ să audă și la radio ce vorbește lumea…”
„Politica aparține bandiților. Și las’ să audă și la radio ce vorbește lumea…”

Europa Liberă: Aveți opțiuni diferite în familie?

- „Nu, nu. Eu urmăresc mult politica, restul nu-mi pasă mie de celelalte.”

Europa Liberă: Cum o descrieți în două cuvinte politica din Moldova?

- „Politica aparține bandiților. Și las’ să audă și la radio ce vorbește lumea…”

Europa Liberă: O dată la patru ani, dvs., alegătorii, sunteți stăpânii, suveranul acestei palme de pământ.

- „Așa, așa-i. Auziți, da, toți se tem de unul singur Plahotniuc. Toți se tem, absolut. De ce? Pentru că justiția îi în mâna lui, armata îi în mâna lui, toată puterea e în mâna lui. De atâta.”

Europa Liberă: Comandantul suprem, totuși, este șeful statului, Igor Dodon.

- „Și ce, și ce? Ați văzut ce a făcut și Dodon? Se supune lui Plahotniuc. Ei îs cam prieteni, știți? Nu-s dușmani. Asta-i o fățărnicie.”

Europa Liberă: Cine face viitorul Moldovei? Cine decide soarta acestei palme de pământ?

- „Noi trebuie s-o decidem. Da, dar nu putem.”

Europa Liberă: De ce sunteți neputincioși?

- „De ce suntem neputincioși? Pentru că nu suntem uniți.”

Europa Liberă: Cum descrieți situația din țară astăzi?

- „Cine muncește, acela are; cu furatul nu se duce departe. Dar n-avem stăpân.”

Europa Liberă: Stăpânul trebuie dvs. să-l alegeți.

- „Păi, îl alegem, dar dacă el… îi obraznic și nu ascultă pe norod. El face de capul lui.”

Europa Liberă: Ce soluție pentru problemele durute din societate ar trebui să vină de la politicieni, de la cetățeni?

- „Ar trebui fiecare să fie cum l-a dat Domnul de sus cu suflet omenesc, dar puțini oameni au rămas cu suflet omenesc. Nu ai cui da o întrebare, nu primești corect răspunsul. Te revolți oleacă, o primești la moacă.”

Europa Liberă: Dacă Dvs. ați fi deputat în Parlament, ați face mai mult decât fac deputații?

- „Asta cam greu de spus. Tot depinde de cine te înconjoară, cine te ajută. Eu merg numai înainte, cum m-au învățat părinții. Am șapte ani de acasă, numai înainte, înapoi nu, oricât de greu mi-ar fi. Am 75 de ani, când cineva te obijduiește pe nedrept, poți să turbi.”

Europa Liberă: Ce calități trebuie să aibă un politician, ca să fie credibil? Pentru Dvs. deputatul în Parlament ce calități trebuie să aibă?

- „Calități pentru dreptate, pentru pace și să fie cu suflet omenesc.”

Europa Liberă: Valentina Ursu sunt, de la Radio Europa Liberă.

- „Da, eu vă știu, v-am auzit.”

Europa Liberă: Când se intersectează interesele politicianului cu ale cetățeanului?

- „Politicienii noștri să fie oleacă mai serioși, să nu vină în fața populației și să amăgească că măresc pensiile. Ei când vin la poartă, noi îi votăm, avem încredere într-înșii, dar ei când ajung în Parlament își șterg fundul cu lumea. Eu spun adevărul. Poate să fie și Partidul Democrat, poate să fie și comuniștii, orișice partid, orișice partid, chiar și Dodon.”

Europa Liberă: Dar există diferențe între partide? Prin ce se deosebesc partidele?

- „Voronin când a fost la putere, el a mai făcut ceva, a mâncat și el, dar a dat și la lume. Dar mai ales Partidul Democrat, n-am cuvinte. Pentru că Partidul Democrat a furat miliardul din bancă și Păpușarul care se cătăie cu avionul prin Europa, lumea tot știe ce face Păpușarul, că Păpușarul îi la comandare și el pe toți îi închide…”

Europa Liberă: Cine-i Păpușarul?

- „Din Partidul Democrat. Păpușarul, noi îi spunem Păpușarul. El comandă tot. Las’ să vină și eu îi spun în față cine a furat miliardul și cum ducea el fete în Turcia…”

Europa Liberă: Ați ales președintele prin vot direct, pe Igor Dodon. Ce a făcut el într-un an de zile?

- „Igor Dodon n-a făcut nimic într-un an de zile, nici n-o să facă, pentru că Păpușarul îl are pe dânsul la papuc. Cum îi spune Păpușarul, face Dodon. El n-are deputați destui ca așa cum vrea Dodon să ne ducă cu Rusia.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult?

- „Noi dorim schimbarea guvernării, ca lumea să trăiască mai bine. Noi să facem o schimbare, să vină alții noi.”

Europa Liberă: Cine?

- „Tineri, Europa, n-are importanță, chiar și din alte țări, dar să fie pentru omul care trăiește în țară, să fie pensiile mărite, sunt oameni care mor de foame, sunt oameni care n-au ce îmbrăca.”

Europa Liberă: Și guvernanții știu că există asemenea cetățeni?

- „Da, știu, știu, știu! Când ei umblă cu agitația, nu-l văd pe omul acela că el umblă în galoși? Omul care-i vai de capul lui, care merge în cârjă și strigă „Dați o bucată de pâine!”, el nu-l aude? Îl aude.”

Europa Liberă: Cum vă explicați că lumea săracă își vinde votul?

- „Pentru bani.”

„Eu n-am votat niciodată pe bani.”
„Eu n-am votat niciodată pe bani.”

Europa Liberă: Banul îl iei într-o zi și după asta, patru ani plângi, îți plângi de milă?

- „D-apoi așa-i.”

Europa Liberă: Și critici politicienii?

- „Eu n-am votat niciodată pe bani. A venit unul și mi-a propus 500. I-am zis: „Auzi, mata îmi dai cele 500 de lei, dar eu o să votez pe cine o să vreau”. M-am întors și m-am dus, dar el a zis că „tu ești prea deștept…”, iar eu i-am spus: „Prost cum o să fiu, dar eu pe voi nu mă dau”.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți mai tânăr.

- „Da.”

Europa Liberă: Speranța Dvs. o legați de ceva, de cineva?

- „Noi credem că o să vină alții, care să fie oameni serioși și să nu amăgească populația.”

*

Așa cum spun sătenii de la Filipeni, Leova, printre principalele probleme de care sunt preocupați rămân sărăcia și situația economică a țării, prețurile care cresc galopant și lipsa locurilor de muncă. „Clasa politică este în continuare restanțieră la promovarea reformelor, dar și cetățenii trebuie să-și schimbe mentalitatea”, spune sociologul Vasile Cantarji, manager de proiecte la Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA.

Vasile Cantarji: „Ca și performanță, statul Republica Moldova nu a atins niște succese remarcabile. Noi până în ziua de astăzi nu avem instituții funcționale în sensul prezenței unei culturi instituționale, unei memorii instituționale. Apoi înseși evoluțiile politice nu dau semne de optimism. În 25 de ani, aceleași schimbări ale guvernărilor au prezentat cumva pentru toți cetățenii așteptări exagerate și apoi dezamăgiri pe măsură.”

Europa Liberă: Dar politicianul când merge și cerșește votul alegătorului, el se gândește și la responsabilitatea pe care și-o ia atunci când promite, de exemplu, că va îmbunătăți infrastructura, că va crea locuri de muncă, că va majora salariile și pensiile? El este responsabil pentru ceea ce promite în fața omului?

Vasile Cantarji
Vasile Cantarji

Vasile Cantarji: „Sigur că este responsabil, dar eu aș fi vrut să ridic și o altă întrebare despre calitatea clasei politice în general. Deci, noi nu avem elită în sensul clasic al cuvântului, o elită care și-a asumat, a inhalat anumite tradiții și valori caracteristice acestei elite. Un exemplu simplu – dacă să punem alături experiența și rădăcinile unui parlamentar din democrațiile avansate din Marea Britanie și unui parlamentar din Republica Moldova, din start vom constata că în Marea Britanie sunt politicieni de generații; cel mai probabil, și părinții, și buneii au făcut politică. Președintele Statelor Unite George W. Bush jr. este un fecior de președinte, este un nepot de senator, dacă nu greșesc. E o cultură, e o tradiție imensă. Dacă privim elitele științifice, elitele politice în Moldova, ne vom da seama fiecare, chiar și eu sunt fiu de țărani. Nu e neapărat ceva de ocară, ceva rău în ceea ce spun eu. Este doar o realitate. Nimeni nu neagă evident înțelepciunea țăranului, însă, știm noi că fiecare profesie își cere abilitățile ei specifice. Un politician trebuie să fie, de exemplu, un orator bun. Și în mare parte noi ca și stat eșuăm tocmai din cauză că noi avem nevoie de timp pentru ca poporul să-și nască elite.”

Europa Liberă: Republica Moldova e un stat mic ca suprafață și doar cu trei milioane de locuitori, dacă nu luăm în calcul și populația din stânga Nistrului. Chiar e atât de greu să gestionezi treburile unui asemenea stat?

Vasile Cantarji: „La domiciliu, că locuiesc într-un bloc destul de mare și tot încercăm în forma impusă de lege, prin asociație, să ne autoorganizăm cumva și vă spun că și ca popor noi nu ne știm a autoguverna. Cum spune un prieten de-al meu, când se întâlnesc trei englezi și trebuie de comun să decidă ceva, votul majorității va conta, iar dacă se întâlnesc trei moldoveni, cel puțin unul, dacă este împotrivă, cel mai probabil decizia nu va fi luată. De aceea nu e neapărat dimensiunea statului sau faptul că Republica Moldova este un stat mic înseamnă că poate fi guvernată mai ușor. Depinde de foarte multe lucruri, de tradiții iarăși spun, de instituții funcționale.”

Europa Liberă: Pe cine plasați Dvs. responsabilitatea cea mai mare – pe politicieni sau pe alegătorii care deleagă deputații în Parlament, Parlamentul care votează Guvernul și împreună își asumă mandatul de a aduce prosperitate și bunăstare în casa cetățeanului?

Vasile Cantarji: „Cred că și unii, și alții în egală măsură. Alegătorul pentru naivitatea sa și cumva și lipsa culturii de a-și cere dreptul, fiindcă noi întotdeauna judecăm așa că, dacă noi l-am votat, el trebuie să le facă pe toate și apriori deținând o funcție publică, trebuie să-i sărutăm mâna. Pe când nu este chiar așa. Ne lipsește percepția faptului că funcționarul este plătit din banii contribuabililor și contribuabilii cel puțin trebuie să aibă interes și să depună efort să-i contabilizeze rezultatele activității. Atâta timp cât la noi foarte

După ce ajunge la guvernare, un partid politic, un politician nu are alte opțiuni să-și finanțeze partidul, fiindcă nu există niciun partid astăzi care se finanțează strict pe contribuțiile membrilor săi. Ce fac liderii de partide? Acceptă donații de la businessul mare sau de peste hotare în schimbul că, ajungând la guvernare, fie face anumite avansuri celor de peste hotare care l-au finanțat, fie face anumite facilități pentru businessului mare, care la fel l-a finanțat.

anevoios se dezvoltă sectorul asociativ, cooperarea, la sigur și alegătorii sau cetățenii de rând se fac de vină, dar și politicienii pentru corupție, pentru lipsa de voință politică. Pot să afirm chiar că sistemul de partide în Republica Moldova în mare parte este un generator de corupție. Orice partid are nevoie de finanțare pentru a funcționa. Dacă privim atent toate partidele cât de cât active în Republica Moldova, ele au câteva modele de funcționare – imixtiune externă (eu nu voi numi partidele, dar cu siguranță există partide care sunt direct finanțate de forțele din exterior), finanțarea din partea businessului mare este al doilea model de finanțare, dacă vorbim despre finanțarea până a ajunge la guvernare. După ce ajunge la guvernare, un partid politic, un politician nu are alte opțiuni să-și finanțeze partidul, fiindcă nu există niciun partid astăzi care se finanțează strict pe contribuțiile membrilor săi. Ce fac liderii de partide? Acceptă donații de la businessul mare sau de peste hotare în schimbul că, ajungând la guvernare, fie face anumite avansuri celor de peste hotare care l-au finanțat, fie face anumite facilități pentru businessului mare, care la fel l-a finanțat. Despre ce facilități iarăși vorbim? Să-i ușureze businessul cel mai des prin anumite scheme corupționale sau chiar însuși partidul în continuare, deja fiind la guvernare, pentru ca să existe, trebuie să recurgă la scheme obscure, folosindu-se de poziția sa, pentru a genera finanțe. Noi într-un sondaj am decis să punem întrebarea să vedem câți cetățeni sunt gata să contribuie din propriul buzunar pentru partidele politice pe care le simpatizează. Procentul a fost unul foarte și foarte mic. Acum cum funcționează marile democrații? Alegerile președintelui Statelor Unite se încep de la o amplă campanie de colectare a fondurilor. Și un președinte al Statelor Unite ajunge a fi ales printr-o campanie pe care au finanțat-o milioane de cetățeni simpli prin contribuții foarte mici, nu zece businessmeni mari cu contribuții foarte mari, care ulterior îi pot cere socoteală și anumite avansuri.”

Europa Liberă: Și dacă cercul acesta rămâne a fi unul vicios, că politicianul are nevoie de bani; banii îi găsește fie în exterior, fie la reprezentanții mediului de afaceri, ca mai apoi costul să fie unul semnificativ, pentru că a fost ajutat într-o campanie electorală politicianul de către omul de afaceri, dacă cercul acesta rămâne vicios, cum scapă Moldova de corupție?

Vasile Cantarji: „Va scăpa foarte și foarte încet, va fi nevoie de foarte mult timp până ne deșteptăm. Și temerea mea este că statul nu va rezista.”

Europa Liberă: Societatea moldavă rămâne a fi polarizată. Această dezbinare, așa cum spun unii observatori ai scenei politice, dar și cetățeni, se datorează inclusiv votului geopolitic și ceea ce aud în ultimul timp cel mai des e că lumea așteaptă ajutor – fie din Est, fie din Vest. Unde se ajunge cu această mentalitate că cineva trebuie neapărat să ajute?

Vasile Cantarji: „Mentalitatea respectivă nu ține doar de geopolitică. E o rămășiță a perioadei sovietice. Un autoritarism, un totalitarism dintr-o anumită perspectivă nu este altceva decât o înțelegere nu neapărat de bunăvoie, dar cu cetățeanul că el cedează anumite drepturi statului în schimb la anumite garanții,

Această metamorfoză impusă prin negarea dreptului la avuție privată a schimonosit într-un anumit sens mentalitatea în felul în care cetățeanul de rând prea multe așteaptă de la stat, fără a-și pune întrebări ce trebuie să dea el statului.

în schimbul unei sărăcii instabile. În principiu, populația țării a ieșit din perioada sovietică obișnuită să trateze relația cetățean-stat cumva ca o relație între un membru al colhozului și colhoz. Va să zică nu neapărat există un mecanism care să-mi evolueze contribuția mea cât de bine am lucrat în ziua aceea, ba mai mult chiar, cum se spunea „vsio vocrug kolhoznoie, vsio vocrug moe”, „eu tot ce stă prost trebuie să-l pun în buzunar și să-l aduc acasă”. Această metamorfoză impusă prin negarea dreptului la avuție privată a schimonosit într-un anumit sens mentalitatea în felul în care cetățeanul de rând prea multe așteaptă de la stat, fără a-și pune întrebări ce trebuie să dea el statului. Chiar nu demult împreună cu partenerii din Kiev realizasem o cercetare și ajunsesem la concluzia că până și elementele de bază ale raportării între cetățean și stat nu sunt cunoscute de către populație. Doar 18%, mi se pare, din cetățeni cunoșteau cât de cât care sunt procentele pe care trebuie să le achite drept impozit pe venit.”

Europa Liberă: Să rămânem la promisiunile care se fac în campania electorală și la cultura politică din societatea moldavă. De exemplu, alegerile prezidențiale. Constituția stipulează foarte clar care sunt împuternicirile șefului statului. Candidatul la funcția de șef de stat în campania electorală promite locuri de muncă, investiții, pensii mari, deși e conștient că acest lucru nu depinde de el, pentru că e prerogativa Executivului. Guvernul trebuie să se ocupe de crearea locurilor de muncă, de mărirea salariilor, pensiilor. De ce politicianul, știind că nu îi este proprie lui soluționarea acestor probleme, merge să promită alegătorilor, iar cetățenii cred în aceste promisiuni despre care ar trebui să fie informați din timp că șeful statului, președintele nu poate să rezolve asemenea probleme?

Vasile Cantarji: „Tocmai din lipsa culturii politice. Orice luptă politică este un proiect cu o finalitate foarte clară – să iau puterea, să obțin un anumit post și într-un mod mai mult sau mai puțin simplist un proiect electoral, dacă îl privim ca o afacere, nu este altceva decât încercarea de a obține rezultatul cu un sine cost cât mai mic. În lipsa culturii politice atât la clasa politică, cât și la cetățeni se găsește metoda cea mai optimală.”

Europa Liberă: Și după asta, cetățenii spun că „ne-au mințit”.

„Cu alegerea președintelui nu este altceva decât un populism – să promiți ceea ce cunoști din start că nu-ți stă în puteri să faci.”
„Cu alegerea președintelui nu este altceva decât un populism – să promiți ceea ce cunoști din start că nu-ți stă în puteri să faci.”

Vasile Cantarji: „Corect. Și de fiecare dată reacționează la promisiuni deșarte din nou și din nou. La noi în dezbaterile politice și electorale de mult lipsesc, și nu știu dacă au și existat, nu-mi prea amintesc, idei, concepte, proiecte.”

Europa Liberă: În Republica Moldova mai degrabă se atacă persoana, și nu problema.

Vasile Cantarji: „Se atacă persoana, se invocă geopolitisme pe probleme chiar și pentru poziții care nu au nimic cu politica externă și nu o pot dicta; în cazul dat, îs populisme, cu alegerea președintelui nu este altceva decât un populism – să promiți ceea ce cunoști din start că nu-ți stă în puteri să faci.”

Europa Liberă: Același lucru îl promit și partidele politice, cei care aspiră la obținerea unui mandat de deputat.

Vasile Cantarji: „Exact. Atâta timp cât cetățeanul votează și caută să audă ceea ce el vrea să audă, nu ceea ce trebuie să audă, atâta timp va exista și acest fenomen.”

Europa Liberă: Care e deznodământul problemei? Cine aduce mai multă cultură politică în rândul cetățenilor?

Vasile Cantarji: „Timpul și experiența au dovedit că 25 de ani este mult prea puțin pentru acest lucru.”

Europa Liberă: 26.

Vasile Cantarji: „26. Nimic nu se schimbă. E nevoie de timp. Noi am fost foarte naivi, crezând că, obținând independența, în scurt timp vom construi un stat puternic și însorit, și înflorit, dar nu avem instituții. Bine, nu există standarde și estimări foarte clare, dar e vorba de zeci și zeci de ani, ca să construiești instituții eficiente.”

Europa Liberă: Și atunci, populația trebuie să se pregătească moral că încă perioada tranziției nu a luat sfârșit și chiar nici nu se vede la orizont și că lucrurile pot degrada și mai dramatic, și după asta o să vină și binele?

Vasile Cantarji: „Trebuie fiecare în fiecare zi câte un pic să clădim ceva. În primul rând, să ne gândim să nu dăm mită, să cerem respectul în instituțiile publice, noi să ne îndeplinim promisiunile, să nu evităm achitarea impozitelor, noi să ne respectăm unul pe altul, să avem cultura comportamentului în locurile publice, la volan. Cum spunea cineva că ce poate face cetățeanul simplu ca să-și îmbunătățească viața și să întărească statul, a numit mai multe lucruri, dar cel puțin, dimineața când se scoală să-și strângă patul. Și deja e un pas înainte.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG