Linkuri accesibilitate

Traian Băsescu: „A trece Prutul, înseamnă a pleca de acasă și a veni acasă” (VIDEO)


Valentina Ursu și Traian Băsescu.

Un interviu cu fostul preşedinte al României realizat în studioul Europei Libere de la Chișinău

Președinte de onoare al Partidului Unității Naționale din R.Moldova crede că România este țara cu cel mai mare potențial din regiunea Mării Negre. Fostul lider de la Cotroceni a vorbit Europei Libere și despre interesele Rusiei în această regiune, despre perspectivele integrarii europene a R. Moldova, despre sansa solutionarii conflictului transnistrean și despre propriile sale obiective politice.

Europa Liberă: Ce înseamnă pentru Dvs. să treceți Prutul?

Traian Băsescu: „A trece Prutul, înseamnă a pleca de acasă și a veni acasă. Pentru mine asta înseamnă Republica Moldova, tot timpul am simțit poporul Republicii Moldova ca fiind parte a poporului român; așa am fost și educat, și așa am și simțit.”

Europa Liberă: Ați reușit să cutreierați Moldova în lung și în lat în ultimul timp…

Traian Băsescu: „Și-o s-o mai cutreier.”

Valentina Ursu
Valentina Ursu

Europa Liberă: V-ați convins că sunteți simpatizat, lumea vă venerează, mai ales cei care împărtășesc curentul unionist, și nu doar ei, iar majoritatea sondajelor de opinie arată că o altă parte a populației îl venerează pe liderul de la Kremlin, pe Vladimir Putin. Cum vă explicați această divizare a societății moldave?

Traian Băsescu: „Este normal să fie așa. Priviți la România și vedeți că în orice sondaje veți constata că în jur de 30-35 la sută din populație regretă perioada comunismului, când de fiecare din noi se ocupa statul. Capitalismul înseamnă că fiecare din noi este responsabil pentru el. Ei, dacă în România încă mai avem un 30-35 la sută, și România e stat membru NATO, stat-membru al Uniunii Europene; am împlinit 10 ani de când suntem în Uniunea Europeană, deci, dacă în România mai există un tronson de populație consistent, darămite în Republica Moldova, care a fost chiar parte a Uniunii Sovietice și a fost mult mai crâncen lovită populația de propaganda de la Kremlin decât România, care în ultimii ani își mai luase și libertatea să fie mai de capul ei în raport cu Kremlinul. Dacă vă aduceți aminte, în ultima perioadă a lui Ceaușescu, dar semnalul România l-a dat în 1968, când trupele Pactului de la Varșovia au invadat Cehoslovacia, iar România a refuzat să fie parte, să contribuie cu trupe la această invazie.”

Europa Liberă: Experții spun că această geopolitică în Republica Moldova slăbește statalitatea statului.

Traian Băsescu: „Țările în evoluție, în tranziție nu sunt cele mai puternice țări, dar nici nu poți unei întregi populații să fi absorbit aceste transformări prin care instituțiile, societatea din Republica Moldova trec în acest moment. Noi am fost în această etapă în anii ’90, când nu ne era clară direcția, când eram împărțiți – să stăm așa, să mai vedem cu intrarea în NATO –, dar niciodată, nici măcar în anii ’90, în România n-a existat un partid care să fie împotriva NATO, ci au fost dubii, vreun partid care să fie împotriva intrării în Uniunea Europeană…”

„N-aș spune „voce puternică”, aș vorbi mai mult de responsabilitate în regiune.”
„N-aș spune „voce puternică”, aș vorbi mai mult de responsabilitate în regiune.”

Europa Liberă: A fost un consens politic. Ne amintim, încă la Snagov, când s-a luat decizia…

Se prăbușise Uniunea Sovietică și nu s-a găsit vreun partid în România care să spună „vrem să rămânem prietenii pe vecie ai Federației Ruse”, pe când aici aveți o mare problemă

Traian Băsescu: „Acela era târziu, era consensul pentru evoluție, dar vorbesc de anii ’90, când nimeni n-a spus vreodată „vrem să rămânem sub sfera de influență a Federației Ruse”. Se prăbușise Uniunea Sovietică și nu s-a găsit vreun partid în România care să spună „vrem să rămânem prietenii pe vecie ai Federației Ruse”, pe când aici aveți o mare problemă. Dacă în România n-a existat niciun om politic suficient de ticălos, care să valorifice nemulțumirea populației generată de tranziție, pentru că e grea tranziția, în care Moldova e în plină acum, deci nu s-a găsit așa ceva.”

Europa Liberă: Aici se spune că este interminabilă tranziția asta.

Traian Băsescu: „Aici ați găsit lideri politici, partid, care să spună „nu, să nu mergem spre Uniunea Europeană, să nu mergem spre NATO, să mergem spre Uniunea Vamală, Uniunea Euroasiatică”. Or, ei valorifică exact aceste greutăți ale tranziției, dar spuneți-mi mie care dintre cetățenii moldoveni este cu ochii oblici de vrea Dodon să ducă în Uniunea Euroasiatică? Ce cultură euroasiatică sau slavă are în tradițiile lui poporul Republicii Moldova? Sunt români, sunt popor latin, ușor-ușor construcția occidentală a culturii cetățenilor Republicii Moldova va învinge.”

Europa Liberă: Vocea cărei țări e mai puternică în regiune, aici?

Traian Băsescu: „N-aș spune „voce puternică”, aș vorbi mai mult de responsabilitate în regiune.”

Europa Liberă: Și cine și-o asumă, cine o poartă mai mult?

Traian Băsescu: „Este clar că cea mai puternică țară din regiune este Federația Rusă, este clar că o a doua țară ca potențial ar fi Ucraina, este clar că România este cea mai mare țară din regiune integrată în NATO și în Uniunea Europeană, cu un potențial economic de departe mult mai mare decât al Ucrainei, cu transformări democratice mult mai profunde decât în Ucraina și, dacă vreți, cu potențial de dezvoltare și de evoluție incomparabil mai bun decât al oricărei țări din regiune, inclusiv decât al Federației Ruse.”

Europa Liberă: Și interesele în jurul Mării Negre cine și le promovează mai insistent?

România a declanșat un program foarte puternic de creștere a capabilităților ei de apărare, pentru a fi un partener solid în interiorul NATO și pentru a descuraja riscurile care sunt

Traian Băsescu: „Bine, militar, clar – Federația Rusă, politic – România încearcă să țină piept acestei promovări a intereselor Federației Ruse. De asta, dacă ați observat, România a declanșat un program foarte puternic de creștere a capabilităților ei de apărare, pentru a fi un partener solid în interiorul NATO și pentru a descuraja riscurile care sunt. După anexarea Crimeii, Crimeea a devenit un uriaș portavion al Federației Ruse, chiar dacă n-avem frontieră terestră cu Federația Rusă, avem frontieră în Marea Neagră. Zona economică a României interferează cu zona de exclusivitate economică a Federației Ruse.”

Europa Liberă: Și acum, Bucureștiul se focusează mai mult către o soluționare a problemei între Ucraina și Rusia sau e preocupat și de felul cum va fi rezolvată problema transnistreană?

Traian Băsescu: „Bucureștiul este extrem de interesat de securitatea din jurul frontierelor sale. Este clar că cea mai mare problemă de securitate o ridică Ucraina. În egală măsură însă ne interesează Moldova din multe alte motive, nu numai din cauza înghețatului conflict transnistrean. În Transnistria încă sunt 21 de mii de tone de armament al armatei Federației Ruse, la Tiraspol este un guvern nerecunoscut de nimeni și care poate deveni oricând extrem de agresiv, mai ales dacă va fi sprijinit de resurse militare ale Federației Ruse. Deci, ne îngrijorează ce este în jurul frontierelor.”

Europa Liberă: Dar puteți să vorbiți despre o șansă reală a soluționării acestei probleme?

Traian Băsescu: „Da, dar nu în formatul „5+2”.”

Europa Liberă: De ce nu mai este funcțional acest format?

Traian Băsescu: „Actualul format s-a dovedit neviabil. Deci, ce s-a întâmplat?”

Europa Liberă: Și ce poate să-l înlocuiască?

Traian Băsescu: „Poate să-l înlocuiască o discuție directă între cei interesați. Și cei interesați sunt: Federația Rusă, că are trupe acolo; Chișinăul, că-i parte a teritoriului național; Ucraina, că este vecină cu zona de conflict și, în același timp, Transnistria a fost cândva parte a teritoriului ucrainean; Bucureștiul, care-i foarte interesat de Moldova, dar și de securitatea pe frontiera de Est.”

Europa Liberă: Și SUA?

Traian Băsescu: „Pot veni ca arbitri, ca observatori – SUA, Bruxelles-ul și cine mai vrea –, dar până când problema transnistreană nu va fi discutată cu onestitate de toți cei interesați…”

Europa Liberă: De ce accentuați onestitatea? Până acum adică ar fi lipsit această onestitate?

Traian Băsescu: „Categoric nu este niciun fel de onestitate. Vă dau un exemplu care a fost văzut de toată lumea, ca să nu intru în detalii, în dedesubturi politice extrem de sensibile. Vă aduceți aminte care a fost prima justificare a Federației Ruse când au încetat să mai scoată armamentul Armatei a 14-a din Transnistria?”

Europa Liberă: Au condiționat evacuarea cu oferirea unui statut politic.

Traian Băsescu: „Nu asta a fost prima reacție. Aduceți-vă aminte că și-au pus doamne și domni pe șinele de cale ferată, a fost o imagine care a făcut înconjurul lumii că, iată, populația nu vrea…”

Europa Liberă: …se opune evacuării…

Traian Băsescu: „…să plece armata rusă de aici, că numai așa se simt ei siguri. Deci, mediatic a fost marea lovitură, dincolo de…”

Europa Liberă: Da, și Galina Andreeva a intrat în istorie?

Traian Băsescu: „Exact! Deci, a fost o mișcare de PR, care avea cu totul alte dedesubturi, pentru că fondul problemei este, în opinia mea, după experiența de 10 ani ca șef al statului român, fondul problemei este că Federația Rusă vrea un Kaliningrad în flancul sud-estic al Uniunii Europene și al NATO.”

Europa Liberă: Și mai rămâneți la această idee?

Traian Băsescu: „Da! Sunt convins că acesta este obiectivul.”

Europa Liberă: Am reținut ultima declarație pe care a făcut-o Igor Dodon pentru presa rusă, spunând că federalizarea ar fi o variantă pentru soluționarea problemei transnistrene, indiferent cum se va numi, federație sau confederație, și el zicea că la Tiraspol ar trebui să rămână președinte, parlament, guvern, drapel?

„Voronin a fost totuși un pro-moldovean, nu un pro-rus.”
„Voronin a fost totuși un pro-moldovean, nu un pro-rus.”

Traian Băsescu: „Adică, „planul Kozak”, da?... Păi, asta a vrut Putin în timpul lui Voronin, și Voronin l-a respins, pentru că Voronin a fost, totuși, un pro-moldovean, nu un pro-rus.”

Europa Liberă: L-ați cunoscut mai bine, că am înțeles că i-ați oferit sprijin în 2005 pentru a obține al doilea mandat?

Traian Băsescu: „Am făcut mai multe în relația cu președintele Voronin (râde), încercând să construiesc un parteneriat între Chișinău și București.”

Europa Liberă: Acum el nu recunoaște acel parteneriat?

Traian Băsescu: „Fiecare e liber să vorbească, după ce-și termină mandatul, ce crede și cât crede.”

Europa Liberă: Domnule Băsescu, Igor Dodon l-a invitat pe șeful statului român, Klaus Iohannis, să vină într-o vizită la Chișinău. Credeți că și-a schimbat tactica, strategia în relația pe care vrea s-o aibă cu Bucureștiul?

Având în vedere declarațiile lui Dodon legat de România, de opțiunile lui pentru Uniunea Euroasiatică, un șef al statului român poate veni în Republica Moldova, dar în vizită neoficială și fără să se întâlnească cu Igor Dodon

Traian Băsescu: „După ce a spus lucruri atât de urâte despre România, nu știu cum speră ca un șef al statului român să-l viziteze sau să viziteze Republica Moldova la invitația sa. Sunt convins că, în condițiile actuale, având în vedere declarațiile lui Dodon legat de România, de opțiunile lui pentru Uniunea Euroasiatică, un șef al statului român poate veni în Republica Moldova, dar în vizită neoficială și fără să se întâlnească cu Igor Dodon.”

Europa Liberă: Dar pe agenda Președinției de la București, relația cu Chișinăul a rămas prioritară?

Traian Băsescu: „Pe agenda Guvernului a rămas prioritară.”

Europa Liberă: Președinției?

Traian Băsescu: „Vorbim de cei care au atribuțiuni executive, pentru că, vedeți, programul acela pe care l-am inițiat eu, de 100 de milioane nerambursabili, continuă să meargă și mie îmi pare rău că s-au cheltuit doar 40 de milioane de euro din cei 100 de milioane, care-s bani gratis.”

Europa Liberă: Ce proiecte strategice ar trebui să implementeze România în Republica Moldova?

Traian Băsescu: „Să extindă gazoductul de la Ungheni până la Chișinău.”

Europa Liberă: De ce atât de greu se mișcă această problemă?

Traian Băsescu: „Să știți că nu-i numai din cauza părții române, pentru că bani sunt. Se vor face ușor, ușor. Principala frână vine din zona birocratică, dinspre Chișinău, pentru că România este interesată să extindă gazoductul pentru a diminua dependența energetică a Republicii Moldova. Trebuie să mărim numărul de interconexiuni pe rețelele electrice, să putem aproviziona…”

Europa Liberă: Dar se vorbește de atâția ani că trebuie, trebuie…

Traian Băsescu: „Proiectele sunt. „Transelectrica” are proiectele făcute, trebuie să ne cuplăm, n-aș vrea să critic că…”

Europa Liberă: Lăsați mingea în terenul autorităților de la Chișinău?

Traian Băsescu: „Categoric da, mai ales că, repet, bani se găsesc. Trebuie mai multă convingere că drumul îi spre România, și nu spre Est.”

Europa Liberă: Dar credeți că Moscova mai are vreo atribuție cu tot ceea ce se întâmplă pe această dimensiune energetică a Republicii Moldova?

Traian Băsescu: „Moscova nu s-ar putea opune în niciun caz în mod direct. Eventual să întârzie interconectările energetice prin influența pe care poate, poate o mai are. Acum am văzut ultimul sondaj, sunt 50, 50 la sută pro-ruși și pro-europeni.”

Europa Liberă: Pro-Vest, pro-Est?

Traian Băsescu: „Da, e pentru prima dată când, totuși, ca să mergem la acuratețe maximă, când pro-Vestul trece cu vreo două procente înaintea pro-Estului.”

Europa Liberă: Domnule Băsescu, pe timpul guvernării comuniste ajunsese și până la 70 la sută din cetățenii Republicii Moldova să simpatizeze parcursul european.

„S-a găsit acest partid, care să valorifice nemulțumirile tranziției.”
„S-a găsit acest partid, care să valorifice nemulțumirile tranziției.”

Traian Băsescu: „Da, pentru că atunci nu se găsise un partid care să spună „vrem în Uniunea Euroasiatică”. Este exact ce vorbeam mai înainte că s-a găsit un partid atât de imoral, care, sunt convins, își dă seama că un popor latin, cum e poporul Republicii Moldova, deci român, nu poate să aibă nimic comun cu Uniunea Euroasiatică, dar atunci, ne referim la perioada lui Voronin, nu se gândea nici măcar Partidul Comunist, nu spunea „vrem să ne alăturăm și să rămânem sub umbrela Moscovei”. Acum s-a găsit acest partid, care să valorifice nemulțumirile tranziției.”

Europa Liberă: Și cum să se descurce simplul cetățean în asemenea situații, când apele sunt atât de tulburi?

Traian Băsescu: „Ascultându-i, crezându-i pe cei care spun „pro-Vest”, dar și aici am un amendament. Știți, cea mai mare eroare este să vinzi poporului iluzii. Ele se pot vinde, politicienii au capacitatea s-o facă, numai că vine un recul la momentul la care cetățenii înțeleg că acea promisiune este o himeră, iar în Republica Moldova, așa-zișii „pro-europeni” pe fond promit o intrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, ceea ce este o minciună. Am fost…”

Europa Liberă: Ați mai spus lucrul acesta, dar Bruxelles-ul condiționează: „Faceți reforme, o să obțineți mai mult pentru mai mult”. Cum vedeți Dvs. felul cum se fac reformele în Republica Moldova?

Traian Băsescu: „Aici să vă spun că ați spus un cuvânt-cheie: „Bruxelles-ul condiționează”. Deci, Republica Moldova este într-o zonă gri, da? Dacă privim la spectrul politic și la sondajele care arată ce gândește populația, arată ca un om nehotărât – oare s-o iau la stânga, oare s-o iau la dreapta? Deci, Republica Moldova s-a așezat singură și prin opțiunile spectrului politic, prin opțiunile populației și prin propria-i Constituție într-o zonă gri. Când spun „propria-i Constituție”, mă refer la nefericitul articol, care spune că Moldova este o țară neutră. În această regiune nu poți să fii stat neutru.”

Europa Liberă: Chiar și dacă Rusia și-ar retrage armata, fosta Armată a 14-a?

Traian Băsescu: „Păi, asta-i dovada că nu e stat neutru Republica Moldova și că nu poate fi. Dar spuneți-mi un singur stat în lume, care a recunoscut neutralitatea Republicii Moldova, dacă există un singur stat, dar eu vă spun că nu există.”

Europa Liberă: Deși s-au făcut auzite cereri, inclusiv din partea unor politicieni de la Chișinău, care au cerut garanții pentru această neutralitate?

Traian Băsescu: „Și? A dat cineva?... (râde)”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați că nimeni nu vrea să răspundă?

Unii luptă cu amenințarea din Transnistria și alții folosesc ca armă resursa financiară. Bineînțeles că Bruxelles-ul nu-i dispus să dea bani Republicii Moldova, ca să facă ce? Să se ducă după miliardul care s-a dus deja din băncile Republicii Moldova? Nu!

Traian Băsescu: „Pentru că toată lumea privește harta, și un politician care înțelege o hartă, înțelege foarte bine că nici Ucraina, nici Republica Moldova, nici Belarusul nu pot rămâne state neutre. Iar aici, pentru că veni vorba de condiționează, aici este o luptă – Federația Rusă o dă cu tancurile și cu echipamentele pe care le are în Transnistria și cu amenințarea oricând posibilă, dacă ar fi nevoie, iar Bruxelles-ul, Uniunea Europeană luptă pentru Republica Moldova cu bani și programe. Deci, unii – cu tancuri, alții – cu bani. Unii spun „în schimbul acestor bani, vrem democrație”, iar alții spun (râde) „dacă nu sunteți cuminți, avem tancuri”. Deci, e o abordare simplistă, dar asta-i realitatea. Unii luptă cu amenințarea din Transnistria și alții folosesc ca armă resursa financiară. Bineînțeles că Bruxelles-ul nu-i dispus să dea bani Republicii Moldova, ca să facă ce? Să se ducă după miliardul care s-a dus deja din băncile Republicii Moldova? Nu! Dar dă bani și spune „vrem să vedem că… se face o lege care face justiția independentă”. Deci, e bătălia pentru democratizarea Republicii Moldova. Asta înseamnă banii de la Bruxelles, bani care nu pot fi aruncați…”

Europa Liberă: …în vânt…

Traian Băsescu: „…fără să fie vreun rezultat.”

Europa Liberă: Traian Băsescu are vreun politician la Chișinău pe care să-l crediteze cu încredere?

O scurta istorie a „unionismului” electoral

Traian Băsescu: „Da, doamnă, Traian Băsescu! (râde).”

Europa Liberă: Și lista haideți s-o continuăm…

Traian Băsescu: „N-aș vrea să fac aprecieri asupra politicienilor de la Chișinău. Sigur, am doi parteneri – doamna Guțu. Eu am decorat-o cu cea mai înaltă distincție a statului român, după ce, prin intervenția dânsei la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională a decis că limba oficială a Republicii Moldova este limba română. Sigur, cred în partenerul pe care îl am în Partidul Unității Naționale, în domnul Șalaru, care e un fost ministru al Apărării, despre care știu ce eforturi a făcut să împingă parteneriatul cu NATO al armatei Republicii Moldova. Deci, în ei doi cred.”

Europa Liberă: Dar știți că unii v-au reproșat că, chipurile, ați face și jocul domnului Plahotniuc, care astăzi este liderul Partidului Democrat, partid de guvernământ?

Eu nu l-am întâlnit niciodată pe Plahotniuc, n-am vorbit cu el și nu am intenția să vorbesc cu Plahotniuc vreodată

Traian Băsescu: „(râde) Doamnă, ca să ne liniștim. Sigur, îmi este cunoscut modul naiv cum se face uneori politică la Chișinău. Asta intră în malea a la Gâgă. Eu nu l-am întâlnit niciodată pe Plahotniuc, n-am vorbit cu el și nu am intenția să vorbesc cu Plahotniuc vreodată.”

Europa Liberă: Dar, dacă accedeți ambii în Parlamentul de la Chișinău, o să trebuiască poate eventual să faceți și o coaliție și l-am auzit…?

Traian Băsescu: „Doamnă, nu-i obiectivul meu să devin parlamentar la Chișinău. Uite, ca să înțelegeți foarte bine. Eu sunt un om care în România a obținut tot de la politic – am fost ministrul Transporturilor în cinci guverne, am fost de două ori ales primar general al Capitalei, am fost de două ori ales președinte al României, făcând un mandat de 10 ani. Constituția nu-mi mai permite să mai fiu ceva în România, să mai candidez la funcția de președinte.”

Europa Liberă: Dar Partidul Unității Naționale va fi unul dintre actorii pentru alegerile parlamentare din 2018?

Traian Băsescu: „Trebuie să fie un actor important! Eu sper să fie un actor important.”

Europa Liberă: Și atunci, dacă PD-ul accede, oricum Dvs. o să trebuiască să vă dați cu părerea?

Traian Băsescu: „Doamnă, până la PD mai sunt partide pro-europene, cele care…”

Europa Liberă: Pe care tot cam le-ați criticat?

Traian Băsescu: „Păi, le și critic, pentru că nu spun cinstit…”

Europa Liberă: Și Partidul Acțiune și Solidaritate, și partidul domnului Năstase…

Traian Băsescu: „Da, doamnă, le critic, pentru că nu spun cinstit cetățenilor Republicii Moldova că, deocamdată, nu au nicio perspectivă de intrare în Uniunea Europeană. Cel puțin în următorii 20 de ani, prioritatea Uniunii Europene este extinderea în Balcani.”

Europa Liberă: Dar în programul Partidului Unității Naționale nu figurează inclusiv o frază că „susținem parcursul european al Republicii Moldova”?

Traian Băsescu: „Da, doamnă, dar cel mai important punct din program al Partidului Unității Naționale și al Partidului Mișcarea Populară din România, primul și cel mai important punct din program este Unirea României cu Republica Moldova. Însă Republica Moldova este într-un parcurs european, în momentul de față este în Parteneriatul Estic, care este finanțat de Uniunea Europeană exact pentru democratizare. Deci, nu se exclud…”

Europa Liberă: Și iată suntem acum în preajma unui summit al Parteneriatului Estic.

Traian Băsescu: „Așa este.”

Europa Liberă: Ce așteptări ar trebui să aibă Republica Moldova de la acest eveniment?

Traian Băsescu: „Primul și cel mai important este ca acest Parteneriat să salute faptul că Republica Moldova reușește continuarea programului cu Fondul Monetar Internațional, ceea ce deschide accesul la finanțarea de 100 de milioane de euro de la Bruxelles. Este cel mai important lucru care s-a întâmplat în ultimele zile. Am văzut declarația Fondului Monetar Internațional. Ce să aștepte? Să aștepte creșterea finanțării și probabil știți că europarlamentarul Partidului…”

Europa Liberă: Siegfried Mureșan acum, la elaborarea bugetului…

Traian Băsescu: „Da, Partidului Mișcării Populare a reușit să crească finanțarea pentru Parteneriatul Estic și o bună parte din această creștere se va răsfrânge asupra Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar nu trebuie să fie regândit și acest aranjament?

Traian Băsescu: „Proiectele europene se maturizează greu. Dacă vă aduceți aminte, întâi a fost inițiativa României care viza sinergia Mării Negre și în care vizam Georgia, Armenia și Republica Moldova. Pe urmă a venit Polonia și a spus „dar nu putem lăsa Belarusul și Ucraina în afară” și atunci s-a transformat sinergia Mării Negre în Parteneriatul Estic. Este un proiect care acum e în curs de maturizare, dacă vor fi îmbunătățiri, vor fi legate de creșterea finanțării în funcție de resursele Uniunii Europene, pentru că acum și Uniunea Europeană are o problemă. Sigur, va fi un summit de bilanț, dar țineți cont că bugetul Uniunii Europene se reduce urmare a ieșirii Marii Britanii, a Regatului Unit. Vor trebui găsite formule de compensare a bugetului Uniunii Europene, pentru că Regatul Unit era un contribuitor net la buget. Deci, are și Uniunea Europeană destule probleme. Important este că avem europarlamentari care se bat pentru creșterea bugetului Parteneriatului Estic și asta ne ajută să facem interconectările fără să luăm bani din bugetul Republicii Moldova, să extindem gazoductul Ungheni-Chișinău, să facem mai multe poduri peste Prut. Poate facem în afară de poduri de flori, îmi spunea cineva la Cahul, zice „domnule președinte, dar nu putem face și un pod al Unirii, că de astea de flori am tot făcut?” (râde).”

Europa Liberă: Domnule Băsescu, Dvs. ați repetat de nenumărate ori că perspective se oferă doar țărilor din Balcani.

Traian Băsescu: „Așa este.”

Europa Liberă: Chiar nu se va găsi un demnitar occidental să spună că se oferă perspectivă și pentru țările din Parteneriatul Estic?

Traian Băsescu: „Doamnă, e insuficient dacă se găsește un demnitar, trebuie două decizii, una în Consiliul European...”

Europa Liberă: Exact.

Traian Băsescu: „Și a doua în Parlamentul European.”

Europa Liberă: Da, ca să se voteze.

Traian Băsescu: „Și eu n-aș vrea să duc sinceritatea ca un politic până dincolo de niște limite permise unui om politic care a avut funcția mea și, totuși, nu cred că oamenii care privesc mai atent harta, că tot vorbesc de harta asta, bat-o vina, nu înțeleg că Federația Rusă tradițional a avut un cordon de securitate, un așa-numit „cordon sanitar” în jurul frontierelor ei. De aceea este foarte greu de crezut că vreodată se va putea trece peste această exigență a Federației Ruse. Și vă dau probe. Când s-a semnat Parteneriatul Estic, eram la Bruxelles. N-o să uit niciodată că Leancă a vorbit în limba română, ceea ce m-a impresionat, mi-a plăcut și s-a semnat Parteneriatul Estic cu Republica Moldova și cu Ucraina. Pentru Federația Rusă, Republica Moldova nu era nicio problemă, pentru că parte din teritoriul Republicii Moldova era ocupat. Ucraina, însă, era o problemă. Și atunci, după Parteneriatul Estic, a apărut anexarea Crimeii, a apărut conflictul din estul Ucrainei și, uite așa, Federația Rusă…”

Europa Liberă: Deci, Rusia nu a văzut cu ochi buni apropierea țărilor ca Ucraina, Moldova de Uniunea Europeană?

Traian Băsescu: „Nu, și nici n-o poate vedea… Nu, apropierea aproape că nu o deranjează, intrarea în Uniunea Europeană, pentru că…”

Europa Liberă: Intrarea. Dar de ce Rusia nu are niciun reproș atunci când vine vorba despre cum se implementează Acordul de Liber Schimb, la care este parte și regiunea transnistreană?

Traian Băsescu: „Dar de ce să aibă, că Rusia…”

Europa Liberă: Dacă nu-i place acest parcurs european pe care îl îmbrățișează Moldova?

De ce credeți că nu se supără nimeni că sunt ruși din Transnistria care cer cetățenie română și le-o și dăm?

Traian Băsescu: „Dar de ce să-i deranjeze, pentru că finanțarea Transnistriei a slăbit în ultimii ani și Rusia nu are niciun interes ca Transnistria izolaționistă și separatistă să se prăbușească economic. Și atunci, foarte bine. De ce credeți că nu se supără nimeni că sunt ruși din Transnistria care cer cetățenie română și le-o și dăm?”

Europa Liberă: Și că sunt chiar și foarte multe afaceri, pe care le fac agenții economici din stânga Nistrului cu cei din România?

Traian Băsescu: „Bineînțeles. Așa este.”

Europa Liberă: Trebuie de văzut cu ochi buni acest lucru?

Traian Băsescu: „Da. Deci, nu trebuie văzut cu ochi răi, pentru că noi nu avem în vedere o abandonare a Transnistriei, dacă se va produce Unirea între România și Republica Moldova, iar după părerea mea, soluția pentru Republica Moldova, și soluție de securitate, și soluție de perspectivă de creștere economică și implicit a nivelului de trai al populației este Unirea cu România. Asta-i perspectiva onestă și sigură care se poate da Republicii Moldova și…”

Europa Liberă: Ați auzit declarația pe care a făcut-o fostul ambasador al Rusiei la Chișinău, actualmente, șeful misiunii diplomatice a Rusiei la București, spunând că ar fi nevoie de un referendum? Dvs. credeți că, în cadrul unui plebiscit, cum s-ar prezenta situația?

Traian Băsescu: „Domnul Kuzmin… Este o oarecare deschidere, dacă nu este un element de cinism, știți că Kuzmin, până a apărut sondajul făcut de săptămâna trecută…”

Europa Liberă: IRI?

Traian Băsescu: „Da, știa ce știa el de când era ambasador aici că, totuși, 60 la sută din populație e pro-rusă și 40 pro-europeană, pro-Vest.”

Europa Liberă: Pro-vestică.

Traian Băsescu: „Ei, s-au schimbat parametrii, deja încep să devină majoritari cei pro-Vest și el a lansat o abordare care este în deplin acord cu Actul Final de la Helsinki din 1975. Acest Act Final de la Helsinki stabilește condițiile în care se pot modifica frontierele în Europa.”

Europa Liberă: El a făcut o paralelă, făcând trimitere la referendumul din Crimeea.

Traian Băsescu: „Cu Crimeea. Doamnă, noi nu suntem atât de naivi să cădem în plasa lui Kuzmin. Pe tema cu Crimeea, și a dat și exemplul cu Kosovo că, uite, și România nu recunoaște Kosovo la fel ca și Federația Rusă. Numai că domnului ambasador Kuzmin putem să-i spunem așa, „fără să comparăm cu Crimeea, sigur, cele două state pot să analizeze dacă vor decide să facă reunificarea țării prin referendum sau prin decizii ale Parlamentului, care-s la fel de valide”, pentru că în Actul Final de la Helsinki din 1975, la articolul 1, scrie cum se pot modifica frontierele în Europa și spune „prin negocieri, prin decizii politice” și tot acolo spune cum nu se pot modifica, „prin forță sau prin amenințare cu forța”. Deci, perspectiva legală o avem și, ca dovadă, s-a reunificat Germania în baza Actului Final de la Helsinki, ca procedură.”

Europa Liberă: Dar știu că pe timpul Dvs., când erați președinte al României, s-a negociat Tratatul de frontieră. Care e soarta acestui document?

Traian Băsescu: „A fost oprit la Președinție, eu l-am oprit și am spus „niciodată cât voi fi președinte al României, nu voi trimite la ratificare acest tratat…”.”

Europa Liberă: Știu. Haideți să vorbim și despre…

Traian Băsescu: „Pentru că însemna să vin cu o confirmare a Pactului Ribbentrop-Molotov. Și eu cred că niciun președinte al României nu va trimite la ratificare Tratatul de frontieră dintre România și Republica Moldova.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG