Linkuri accesibilitate

Nicolae Osmochescu: Sunt adeptul trecerii la forma prezidențială de guvernare, dar nu prin referendum


Nicolae Osmochescu

În dialog cu un expert în drept constituțional.

La Chișinău, socialiștii au anunțat marți că au reușit deja să adune peste 300.000 de semnături pentru trecerea la forma prezidențială de guvernare a țării și că până în februarie își propun să adune în total un milion de semnături în favoarea inițiativei lor. Despre oportunitatea unui asemenea plebiscit, Valentina Ursu a stat de vorbă cu fostul membru al Curții Constituționale, profesorul Nicolae Osmochescu.

Europa Liberă: Ce înseamnă un referendum legislativ, pentru că intenția socialiștilor este să adune cel puțin un milion de semnături, așa cum spun ei?

Nicolae Osmochescu: „Un milion, da. Modificarea formei de guvernare din parlamentară, cum este la noi, în prezidențială din nou, care n-a fost niciodată, n-a existat în istoria modernă a Republicii Moldova; noi am avut parlamentar-prezidențială, dar prezidențială niciodată n-am avut, necesită operarea unor revizuiri și modificări masive absolut în toate actele fundamentale ale statului, începând din Constituție, pentru că se schimbă raportul de forțe între cele trei puteri ale statului. Într-o republică prezidențială, președintele, totodată, este și șeful Cabinetului de miniștri, adică el face parte concret, expres…”

Europa Liberă: Din puterea executivă?

De propus la referendum așa o întrebare extraordinar de serioasă cum este forma de guvernare, nu numai că este inoportun, dar este și irațional

Nicolae Osmochescu: „…din Executiv și conduce cu Executivul, ceea ce la noi n-a fost niciodată. Asta este una. Doi – cu toate că eu sunt adept al organizării și petrecerii unor referendumuri, dar foarte concrete și cu scopuri concrete, și cu formulări concrete de propus la referendum așa o întrebare extraordinar de serioasă cum este forma de guvernare, nu numai că este inoportun, dar este și irațional. Cu toată încrederea mea în capacitatea electoratului, să răspunzi laconic la o așa întrebare complicată: sunteți „pentru” sau „contra” unei forme de guvernare – prezidențiale, republică prezidențială? – practic pentru o persoană care nu este familiarizată, să spunem, cu experiența altor țări, cu experiența funcționării instituțiilor statului nu poate da un răspuns corect. Orice răspuns practic la mulți va fi unul la ghici.”

Europa Liberă: În mediul rural, mai departe de Chișinău, mulți sunt cetățenii care spun că vor un președinte-tătucă, cel care să vorbească, cel care să decidă, cel care să-l pună la punct pe cel care nu este convenabil.

Nicolae Osmochescu: „Spun sau nu spun?”

Europa Liberă: Spun că vor un președinte-tătucă.

Nicolae Osmochescu: „Vor! Să vă spun sincer că și eu sunt adept al unei republici prezidențiale și întotdeauna am promovat această idee și acum sunt pentru o republică prezidențială, în special pentru țările care au făcut parte din așa-numitul sistem socialist și comunist.”

Europa Liberă: Deci, atunci le dați dreptate socialiștilor că cer un regim prezidențial?

Nicolae Osmochescu: „Eu sunt pentru forma de guvernare prezidențială, pentru o instituție a președintelui pe verticală foarte puternică, pentru o perioadă de 20-25 de ani, până la formarea și cristalizarea unui sistem politic stabil din două, trei, patru partide. În asta nu văd nimic negativ, nimic rău, că socialiștii vor să propună o așa formă de guvernare, însă eu sunt foarte mare pesimist în ceea ce privește că așa o problemă poate fi decisă prin referendum. Așa o problemă se decide în două variante posibile. Prima – se examinează în Parlament atunci când se aprobă Constituția sau se modifică Constituția sau, dacă se revizuiește Constituția masiv, atunci la o adunare constituantă posibilă. Politicul trebuie să decidă forma de guvernare și numai politicul, reieșind din realitățile politice existente. În realitatea noastră de astăzi, să propui la referendum soluționarea unei așa probleme, indiferent cum îl numești referendumul, fie că ei îi consultativ, fie că el îi legislativ, cel mai cunoscut exemplu și mi se pare că v-am spus cândva odată chiar aici la dvs., un singur exemplu în istoria după cel de-al Doilea Război Mondial, atunci când De Gaulle, în anii ’50 a organizat un referendum consultativ…”

Politicul trebuie să decidă forma de guvernare și numai politicul

Europa Liberă: Președintele Franței?

Nicolae Osmochescu: „Da, și a cerut împuterniciri suplimentare. A fost unul consultativ, nu legislativ, dar De Gaulle, fiind o figură puternică, care avea o autoritate enormă în Franța, pentru că el a condus practic Franța ceea care era ocupată de germani, atunci a demonstrat că încrederea politică demonstrată prin referendumul consultativ de populație îi permite lui să dizolve Parlamentul, să dizolve Guvernul și să numească alegeri anticipate, făcând și modificări în Constituție, ceea ce numim Republica Franceză în ziua de astăzi.”

Europa Liberă: Socialiștii au anunțat că deja au adunat peste 300 de mii de semnături.

Nicolae Osmochescu: „Chiar azi doamna Greceanîi a spus. Și au de gând să facă un milion și să introducă în congresul lor extraordinar, care va fi organizat înainte de alegeri, astăzi a spus doamna Greceanîi, să introducă asta în programul lor politic, că ei promovează și luptă pentru introducerea unei forme de guvernare - republica prezidențială. Dar, oricum, poate să strângă și un milion, nu schimbă absolut nimic, pentru că atât cel consultativ, cât și cel legislativ, până la sfârșit decide Parlamentul.”

Europa Liberă: Au adunat și democrații aproape un milion de semnături pentru trecerea la sistemul uninominal.

Nicolae Osmochescu: „Au adunat, au adunat, da.”

Europa Liberă: Nu se mai știe care e soarta acelor semnături. Presa anunța că ele au fost depozitate undeva în Legislativ.

Nicolae Osmochescu: „Era 750 și ceva de mii. Ele nu mai sunt valabile.”

Europa Liberă: Dar ele trebuiau să meargă la Comisia Electorală Centrală, nu?

Nicolae Osmochescu: „Trebuiau să meargă, trebuiau să fie înregistrate, numărate „pro” sau „contra”. Ele nu mai sunt valabile, acestea au mai rămas câteva zeci de tone de hârtie.”

Europa Liberă: Dar și chiar dacă adună acest milion de semnături, după asta trebuie să treacă dușul parlamentar și chiar dacă continuă să se insiste pe ideea schimbării formei de guvernământ, ea nu va fi valabilă pentru actualul președinte?

Nicolae Osmochescu: „Depinde când și cum va fi stipulat în Constituție, pentru că nu se referă numai la audierile parlamentare a acestei probleme, examinarea în Parlament, avizul de la comisia de specialitate, hotărârea Parlamentului, nu trebuie să uităm că mai este încă o instanță intermediară, care în fond este instanța finală, care pune punct.”

Europa Liberă: Curtea Constituțională?

Nicolae Osmochescu: „Curtea Constituțională, desigur, care trebuie concret să dea avizul – este constituțională sau nu este constituțională, în primul rând, solicitarea de a organiza referendumul. Doi – este constituțională sau nu este constituțională problema care se înaintează la referendum și trei – formulările care trebuie să fie foarte precise. Numai după asta, Parlamentul examinează și, în baza avizului Curții Constituționale, decide: organizăm sau nu organizăm. Atât.”

Europa Liberă: Dar acest lucru prinde bine în campania electorală, înainte de alegerile parlamentare?

Nicolae Osmochescu: „Da, desigur că da, de asta ei și se străduiesc să facă, dar nu se reușește până atunci. După toate calculele, cele mai simple calcule, alegerile parlamentare sunt când?”

Europa Liberă: 30 noiembrie 2018.

Nicolae Osmochescu: „2018. Noi acum suntem cu un an înainte. S-a început… Ei bine, până la Anul Nou se colectează semnăturile, pe urmă se duce Parlamentul în vacanță, vine sesiunea de primăvară-vară; în sesiunea de primăvară-vară vin cu inițiativa la Curtea Constituțională; Curtea Constituțională șase luni examinează problema; rămân după asta încă șase luni maximum pentru Parlament. Nu se reușește până la alegerile parlamentare nicicum.”

Curtea Constituțională șase luni examinează problema; rămân după asta încă șase luni maximum pentru Parlament. Nu se reușește până la alegerile parlamentare nicicum

Europa Liberă: În altă ordine de idei, mai mulți activiști civici au inițiat o altă adunătură de semnături pentru a modifica reforma electorală proaspăt votată în Parlamentul de la Chișinău.

Nicolae Osmochescu: „Cu sistemul electoral mixt…”

Europa Liberă: Cum vedeți acest lucru?

Nicolae Osmochescu: „Activiștii din societatea civilă, cei care vin cu ideea de a colecta semnături, de a petrece referendum pentru anularea…”

Europa Liberă: Dar ei nu vor să fie organizat un referendum în baza semnăturilor pe care le vor strânge. Ei vor doar să sensibilizeze clasa politică că nu au făcut bine adoptând această reformă electorală.

Nicolae Osmochescu: „Da, să sensibilizeze clasa politică… și o să fie decis numai și numai în Parlament, dar din toată istoria actualul Parlament niciodată n-o să meargă la schimbarea sistemului electoral din simplul motiv că asta ar demonstra incapacitatea de a lua o hotărâre corectă. „Noi am votat și noi revotăm” – asta nu-i serios, asta-i o joacă ca în grădinițe de copii cu păpușile – „na păpușa, dă păpușa”. Nu-i serios. Doi – cei care promovează ideea anulării sistemului electoral mixt nu cunosc realitățile juridico-politice și consecințele unui așa sistem electoral. Numai așa un sistem electoral poate aduce la o stabilitate a sistemului politic peste o perioadă anumită, desigur că nu o să avem astăzi sau peste un an sau chiar după un Legislativ nu o să avem rezultate concrete pozitive. Dar numai el poate aduce, altfel noi ne împotmolim într-un sistem care totdeauna o să voteze legile nu după interesul național și interesul pentru viitor, dar pentru interesul la momentul respectiv și pentru și pentru persoanele respective.”

Europa Liberă: Domnul Osmochescu, dar la Înalta Curte mai este sesizarea Partidului Liberal referitor la felul cum a fost votată această lege electorală care prevede sistemul mixt. Curtea Constituțională mai are câteva zile până în 30 noiembrie…

Nicolae Osmochescu: „Mai are, mai are…”

Europa Liberă: …să spună examinează, nu examinează, o pune pe rol.

Nicolae Osmochescu: „E admisibilă sau nu e admisibilă, admisibilitatea. Ea nu este admisibilă, în opinia mea, nu este subiectul, nu este obiectul constituționalității.”

Europa Liberă: Și de ce nu se dă acest verdict, dacă timpul presează?

Nicolae Osmochescu: „Păi, da… timpul nu presează absolut deloc. Pe cine presează?”

Europa Liberă: Păi, cu un an înainte de a convoca alegerile parlamentare, nu mai poate interveni nicio instanță.

Nicolae Osmochescu: „Și se va da decizia… Nu e bine ca Curtea să se transforme într-un detașament de pompieri, să stingă focul în urma unei sesizări. Orice sesizare și orice hotărâre, chiar și cea de inadmisibilitate, trebuie să fie demonstrată prin probe serioase, prin invocarea unei practici chiar a Curții Europene pentru Drepturile Omului, așa cum face în ultimul

Nu e bine ca Curtea să se transforme într-un detașament de pompieri

timp Curtea Constituțională a noastră, sau prin invocarea unor probleme analogice la alte Curți Constituționale. Nu-i pur și simplu un lucru tehnic, lucrează echipe întregi de judecători, de judecători asistenți și de consilieri pentru ca să argumenteze. Dacă, eu cu toată responsabilitatea spun și spun foarte clar: în ultimii doi, trei ani Curtea a dat decizii, hotărâri, poate unii le consideră controversate, alții le consideră că nu sunt pozitive, nu sunt bune, dar din punct de vedere de argumentare, de demonstrare prin cauze concrete din practica judiciară – absolut ireproșabile. Și nu poate să spună nimeni nimic, oricât s-ar strădui. Îmi place, nu-mi place – asta-i din domeniul dragoste chioară și amor ghebos, dar e corect sau nu-i corect – asta-i din domeniul practicii și științei dreptului.”

Europa Liberă: Dvs. lăsați să se înțeleagă că nu mai are mare însemnătate faptul că există această sesizare a liberalilor la Curtea Constituțională?

Nicolae Osmochescu: „Nu, nu, nu, oricum toată procedura absolută care a fost: examinarea problemei, consultarea cu populația, au fost nenumărate ședințe împreună cu societatea civilă la Parlament, cu deputații din primul Parlament…”

Europa Liberă: Dar consens în societate nu există?

Nicolae Osmochescu: „Asta-i altă problemă. Dar de alt sistem, el știe că-i bun sau nu? Fiecare apreciază în conformitate cu cunoștințele și cu viziunea sa asupra problemei.”

Europa Liberă: Dar eventual…

Nicolae Osmochescu: „Aici trebuie specialiștii să-și pună problema.”

Europa Liberă: Și ultima precizare pe care v-o solicit Dvs., domnule Nicolae Osmochescu, cea cu privire la modificarea art. 13 din Constituție. Igor Dodon a declarat recent că sunt suficiente voturi în Parlament ca să respingă această inițiativă legislativă de a modifica art. 13. Ce credeți că vor decide deputații, per ansamblu, toți 101?

Nicolae Osmochescu: „Ce cred… Chiar dacă deputații din actuala legislatură nu vor introduce modificarea în conformitate cu hotărârea Curți Constituționale, hotărârea Curți Constituționale privind denumirea corectă a limbii oficiale de stat ca limba română, ca document primar invocându-se Declarația de Suveranitate și Independență, este absolut corectă și ea este în vigoare. Și atât.”

Europa Liberă: Credeți că se vor mai găsi 2/3 de voturi în Parlament pentru a fi modificat?

Nicolae Osmochescu: „Pentru modificare? Se vor găsi. Eu sunt ferm convins că se vor găsi, absolut.”

Europa Liberă: Și când ar putea să fie operată această modificare? Rămâne la discreția legiuitorilor.

Nicolae Osmochescu: „Rămâne la discreția lor, dar eu cred că logic ar fi, și asta ar fi o lovitură forte din punct de vedere juridic-politic, undeva în primăvară, înainte de alegeri, înainte de congresul socialiștilor extraordinar ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar de ce anume acea perioadă?

Nicolae Osmochescu: „Efectul va fi mai puternic – pentru unii ca efect de șoc, pentru alții ca efect pozitiv. Și se va da foarte bine un semnal foarte clar că nu sunteți atât de puternici, cei care sunt contra, cum vă credeți, pentru că mulți chiar în rândul socialiștilor și în rândul deputaților mulți se cred supra-puternici, ceea ce nu este în realitate.”

Europa Liberă: Iar domnul Ghimpu continuă să adune semnături împreună cu liberalii, simpatizanții PL-ului pentru a fi demis din funcție Igor Dodon.

Nicolae Osmochescu: „Știți, atunci când analizăm că în jurul unei probleme se cristalizează patru opinii diferite, mă gândesc la un simplu lucru – chiar atunci când vorbim de societatea civilă și când vorbim de organizații nonguvernamentale și vorbim de partidele politice, mișcările politice, toți încearcă să justifice impotența lor și cheltuielile nejustificate în procesul lor de lucru. Iată ce se întâmplă. Și atât.”

Europa Liberă: Deci, Igor Dodon nu poate fi demis din funcția de președinte?

Nicolae Osmochescu: „El poate fi demis, dar pentru ce trebuie semnături? Dacă voi sunteți parlamentari, voi aveți probe că domnul Dodon a încălcat Constituția, și așa este, nu o singură dată, demonstrați cu probe, invitați-l la Parlament, solicitați-i să vină cu un raport și să explice acțiunile sale și afirmațiile sale deseori absolut dușmănoase și contrare Constituției. Ce înseamnă apelul pentru federalizare ca unica soluție a păstrării statalității Republicii Moldova? Asta-i o încălcare flagrantă a Constituției și demonstrați și spuneți: „domnu-tovarăș președinte, dacă continuați cu aceleași succese, noi avem tot dreptul, și ne rezervăm acest drept, că-i rezervat de Constituție, să demarăm procesul de impeachment. Până când, asta a fost ca o atenționare politică, dar putem întotdeauna să trecem la un pas concret: suspendarea din funcție cu toate ce este prevăzut de Constituției”.”

Europa Liberă: Și această suspendare tot e pentru o durată mai lungă, că Parlamentul oricum trebuie să scoată la judecata cetățenilor această decizie?

Nicolae Osmochescu: „Da, iată aici în mod obligatoriu, este stipulat expres în Constituție că numaidecât suspendarea, dar imediat, într-o anumită perioadă de timp, se scoate la referendum. Și iată aici referendumul decide – da sau nu?”

Europa Liberă: Și trebuie să voteze +1 din cei care l-au adus în fotoliul de președinte?

Nicolae Osmochescu: „Da, dar vedeți că și cu referendumurile, cotele astea de participare la referendum noi nu le-am stabilit corect.”

Europa Liberă: Adică 33 la sută din…

De când mai puțin de 16% decid soarta la 84%?

Nicolae Osmochescu: „Ia uitați-vă, 33 la sută, în Chișinău ce se întâmplă? Vin 100.000, 33.000 participă la vot – îi valabil. Din 33, 16 sunt „pentru” demitere, 15 sunt „contra” – primarul se demite. De când 15-16.000, adică mai puțin de 16% decid soarta la 84%? Asta a fost o frică, asta a fost o frică și ea persistă și există de participare joasă, de indiferență politică a electoratului și de asta s-au micșorat cotele, acestea s-au adus până la minimum minimorum, cum se spune. Ele trebuie mărite, dar pentru referendumurile legislative trebuie să fie nu mai puțin de 50+1, altfel nu poți decide soarta a 50+1 de electorat, dar orice problemă care poate fi scoasă la referendum trebuie să fie foarte, foarte bine pregătită și foarte bine formulată, pentru că noi nu avem încă o experiență, nici tradiții, nici experiență nu avem. N-avem experiență de a formula și de a soluționa problemele prin referendum, în general. Și aici trebuie de început de la acestea locale și încet de ajuns la cele naționale…”

Europa Liberă: De crescut cultura politică?

Nicolae Osmochescu: „Da, inclusiv la cele legislative. Dacă noi am fi fost în ’94, atunci când s-a adoptat Constituția, eu deseori mă întreb: dacă atunci s-ar fi decis că Constituția trebuie să fie aprobată numaidecât prin referendum, de către electorat, eu sunt ferm convins că în art. 13 era să fie „limba română”, că atunci în Constituție urma să fie propuneri ca forma de stat unitar să nu poată fi modificată sub nicio condiție, că treceam la un sistem și o formă de guvernare prezidențială, iată atunci, referendum, atunci toți simțeau nevoia și era foarte ușor atunci de făcut chestia asta, dar s-a făcut ceea ce s-a făcut.”

Europa Liberă: A plecat trenul din gară, mai vin altele…

Nicolae Osmochescu: „Da și nu contează cu cât ai întârziat, cu cinci sau cu zece minute, sau cu zece ore, nu mai este…”

Europa Liberă: Sau cu 26 de ani?

Nicolae Osmochescu: „Da. El poate veni înapoi, dar cu totul cu altă încărcătură și cu altă esență.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG