Linkuri accesibilitate

2015: Proteste antiguvernamentale: fără miliard şi fără speranţe


Demonstrațiile de amploare împotriva „guvernării corupte” au caracterizat anul 2015. Ele au început în primăvară, adunând în unele zile, potrivit presei, zeci de mii de oameni. Din 6 septembrie manifestanţii şi-au instalat corturile în faţa guvernului, trecând la acţiuni non-stop.

„La puşcărie”, „demisia”, „miliardul înapoi” au fost principalele lor revendicări.

Mişcarea protestară a căpătat amploare în contextul în care anchetele penale privind „furtul miliardului” trenau, iar mai-marii ţării s-au împotmolit în aranjamente politice. La început cei care au ieşit în strada purtau drapele ale Uniunii Europene, apoi lor li s-au alăturat susţinători ai partidelor pro-ruse, care însă şi-au pus corturile în faţa parlamentului şi a Ministerului Agriculturii.

Până la mijlocul lunii februarie leul s-a depreciat faţă de dolar cu 34% faţă de dolar şi cu 26% faţă de euro. Acest fenomen a fost cauzat atât de criza din Rusia şi devalorizarea rublei, cât şi de panica de pe piaţă, se arăta într-o analiză a economistului Adrian Lupuşor publicată de portalul Mold-street.com. După o reacţie anemică a instituţiilor statului la devalizarea celor trei bănci, mulţi oameni s-au temut că leul s-ar putea prăbuşi şi au preferat să-l convertească în valută.

Mărfurile de import s-au scumpit primele, urmate de mai toate produsele alimentare şi de majorarea tarifelor la curent şi gaze, iar capa­ci­ta­tea de plată a populaţiei s-a redus con­si­de­ra­bil.

„Anul care s-a scurs a fost bogat în evenimente, dar foarte sărac în realizări”, a scris ziarul de limba rusă „Panorama”.

„Raportul Kroll a arătat că se încearcă îngroparea acestui caz”

La 18 februarie a fost învestit cabinetul de miniştri condus de managerul de la o companie de telecomunicaţii Chiril Gaburici, un guvern minoritar al democraţilor şi liberal-democraţilor, sprijiniți de comunişti. Acest tip de coaliţie nu prea a fost înțeles de alegători, cărora li s-a promis o resetare a Alianţei pentru Integrare Europeană cu liberali, nu cu comunişti, a mai scris presa de la Chişinău.

În perioada 11 februarie – 2 aprilie experţii companiei americane Kroll, selectată de Banca Națională, au efectuat o anchetă preliminară în cazul celor trei bănci buclucaşe - Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – pentru a vedea cine sunt beneficiarii acestor scheme şi dacă banii dispăruţi pot fi recuperați. Publicarea raportului Kroll a fost un subiect intens dezbătut de presă. În acest context, o voce distinctă a fost ministra Educaţiei Maia Sandu, care a cerut ca BNM să distribuie raportul membrilor guvernului.

Ex-premierul Iurie Leancă, cel care a cerut implicarea experţilor internaționali în anchetarea „miliardului furat”, a declarat ziarului „Evenimentul zileică raportul Kroll „mai degrabă a iritat societatea, decât a adus vreo lămurire, a arătat că se încearcă îngroparea acestui caz”. În opinia sa, „demiterea a doi adjuncţi e praf în ochi”. Leancă s-a referit la demiterea în martie de către parlament a viceguvernatorului BNM responsabil de supravegherea bancară, Emma Tăbârță, și a președintelui Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Artur Gherman.

„Satul vuiește, uluit de mărimea sumei furate și de nesimțirea celor din fruntea statului”, a notat „Ziarul Național”, pe 17 aprilie.

Publicaţia a relatat că, după ce a apărut în „Monitorul Oficial” hotărârea de guvern secretă din 10 noiembrie, prin care celor trei bănci le-a fost acordat un ajutor de 9,5 miliarde de lei, s-ar fi aflat că exista şi o hotărâre similară emisă de Cabinetul Gaburici. „Cine nu se teme de acest raport [Kroll făcut public], înseamnă că nu a furat și nu protejează hoții. Se opun desecretizării tâlharii și protectorii lor”, au opinat jurnaliștii de la „Ziarul Naţional”.

Cea de-a două hotărâre de guvern secretă, din 30 martie, prevedea alocarea altor 5,34 de miliarde de lei, sub garanţia guvernului, pentru băncile devalizate.

Pe 22 aprilie, executivul a examinat cu uşile închise raportul Kroll, în care omul de afaceri Ilan Shor apare ca figură-cheie, a relatat Pro TV Chişinău. În ancheta internaţională se mai arăta că banii au fost scoşi din ţară folosind, în principal, Privatbank din Letonia, controlată de oligarhul ucrainean Igor Kolomoiski, iar de acolo - în offshore-uri.

După ce a explicat timp de două săptămâni de ce nu trebuie făcut public raportul Kroll, preşedintele parlamentului Andrian Candu l-a postat pe blogul său, pe 4 mai, iar la două zile Centrul Naţional Anticorupţie l-a reţinut pe businessmanul Ilan Shor, acesta fiind cercetat în arest la domiciliu, a relatat Radio Europa Liberă.

Şeful Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, a spus că raportul Kroll este „beletristică” şi că „nu conţine nimic nou” pentru ofiţerii CNA. (Mold-street.com)

Audierile parlamentare din 7 mai la același subiect au provocat „un val de sincerităţi”, a scris portalul Mold-street.com. Fiind întrebat dacă din cele trei bănci se mai fură bani, premierul Chiril Gaburici a spus că atunci când a venit în funcţie bani nu mai erau. În pofida declaraţiilor anterioare că banii au fost scoşi din ţară în luna noiembrie, guvernatorul băncii centrale, Dorin Drăguţanu, şi-a revizuit afirmaţiile, susţinând că tranzacţiile au avut loc timp de doi ani. Şeful Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, a spus că raportul Kroll este „beletristică” şi că „nu conţine nimic nou” pentru ofiţerii CNA. Iar directorul adjunct al SIS, Vadim Vrabie, a afirmat că Securitatea a atenționat conducerea ţării din 2013, în 17 rapoarte, despre eventuale destabilizări la Banca de Economii şi în sistemul bancar în general, a mai relatat Mold-street.com.

După dezbaterile organizate în parlament, la guvern şi în societate, presa a tras câteva concluzii: responsabilii din cadrul instituțiilor statului au ştiut despre situaţia de la cele trei bănci, dar nu au acţionat, prin urmare ar fi complici. Mai mulţi experţi şi jurnalişti au pus la îndoială faptul că omul de afaceri Ilan Shor, care în 2014 avea doar 27 de ani, este beneficiarul final al schemelor, mai degrabă fiind un paravan.

„Regizori”, „arhitecţi”, „beneficiari”

Ex-ministrul Finanțelor Veaceslav Negruţa a declarat la postul de televiziune TV 7 că tot ceea ce s-a întâmplat în domeniul bancar moldovenesc în perioada 2005-2015 este „parte a unei scheme regionale de scoatere a banilor dintr-un sistem bancar în zone offsore, iar arhitectul nu este din Republica Moldova”. El s-a referit la „spălătoria rusească” sau „albirea a 20 de miliarde de dolari din Rusia” prin intermediul judecătorilor şi a băncilor din Republica Moldova. După părerea lui Negruţa, la nivel local, regizorii au fost „per­soane influ­ente din poli­ti­ca Republicii Mol­dova care au rea­li­zat funcționarea între­gii scheme, care au asi­gu­rat oco­li­rea dis­cu­ţi­i­lor în par­la­ment a anu­mi­tor legi şi asu­ma­rea de răs­pun­deri de către guvern şi care au asi­gu­rat unele deci­zii de guvern în secret”. Ex-ministrul Finanțelor a presupus că existau „trei cen­tre de luare a deci­zi­i­lor - Vlad Filat, Vlad Pla­ho­t­niuc şi Vladimir Voro­nin-Oleg Reidman” – , care ar fi indus artificial în stare de comă instituțiile statului, cu ajutorul unor persoane șantajabile. Părtaș la această afacere ar fi fost şi Veaceslav Platon, cel care controla câteva bănci şi care a realizat anumite operaţiuni.

Scopul „autorilor furtului miliardului” nu au fost banii din cele trei bănci, ci rezervele BNM, a accentuat Veaceslav Negruţa. „Grija faţă de deponenţi a fost exagerată”, a mai afirmat el, iar acest lucru ar fi evident din raportul Kroll, care a arătat că după alocarea a circa 10 miliarde de lei băncilor problematice, pe 10 noiembrie 2014, trei bănci de top şi-au plasat depozite la BEM „ca să profite şi ele din rezervele valutare”.

Cel mai criticat de experţi şi de foşti factori de decizie, guvernatorul BNM Dorin Drăguţanu a declinat orice responsabilitate pentru devalizarea băncilor. El a spus, potrivit portalului NewsMaker.md, că a insistat la executiv să fie introdusă administrare specială la începutul anului 2014, lucru care s-a întâmplat abia la sfârșitul lui noiembrie.

„Niciodată guvernatorul nu a cerut retragerea licenţelor. Venea doar şi se lamenta. Domnul Drăguţanu, decât să reacționeze la telefoanele politicienilor, mai bine ar fi dat dovadă de maturitate”, a fost replica ex-premierului Iurie Leancă.

Diplomele lui Gaburici şi suspendarea finanţării externe

Cabinetul Gaburici nu a rezistat decât trei luni. Premierul Chiril Gaburici le-a scris, la 5 iunie, o scrisoare deschisă deputaţilor şi preşedintelui ţării, în care spunea că „Mol­dova este sugru­mată de corupție, între­g sis­temul finan­ciar este sub ase­diu, iar guver­nul este lip­sit de pâr­ghii”, a informat „Ziarul de Gardă. Una din disensiunile dintre Gaburici şi cei care l-au votat ţinea de viitorul Băncii de Economii. Premierul pleda pentru lichidare, la fel ca şi partenerii externi, coaliția minoritară ar fi înclinat spre naţionalizare sau capitalizare.

Ar fi ilogic şi iresponsabil ca Banca Mondială sa transfere în bugetul Moldovei banii acționarilor săi prin uşa din faţă, în timp ce există riscuri ca sume şi mai mari de bani publici să fie pierdute prin uşa din spate, din cauza fraudelor şi corupţiei din sectorul bancar", a spus directorul Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, Alex Kremer.

Mai mulţi observatori au spus că demersul lui Gaburici era legat, mai degrabă, de dosarul penal pornit pe faptul că ar deţine o diplomă de studii falsă. „Ziarul de Gardă” a fost publicaţia care dezvăluit într-o serie de articole că Gaburici a minţit în mai multe rânduri în legătură cu studiile pe care le-a făcut.

Un alt efect al furtului miliardului a fost suspendarea, în vară, a finanţării externe. Motivele invocate au fost fraudele din sistemul bancar şi nivelul ridicat al corupţiei. „Ar fi ilogic şi iresponsabil ca Banca Mondială sa transfere în bugetul Moldovei banii acționarilor săi prin uşa din faţă, în timp ce există riscuri ca sume şi mai mari de bani publici să fie pierdute prin uşa din spate, din cauza fraudelor şi corupţiei din sectorul bancar”, a argumentat directorul Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, Alex Kremer. Banca Mondială a blocat 45 de milioane de dolari prevăzuți pentru suport bugetar.

A urmat un anunţ similar din partea şefului Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, în privinţa suspendării a peste 40 de milioane de euro. Reprezentanţii Băncii Mondiale şi ai UE au spus că vor relua finanțarea atunci când va exista un guvern stabil, capabil să semneze un program cu FMI, dar şi să soluţioneze criza din sistemul bancar.

În 2015, executivul a plătit doar salariile şi pensiile, suspendând orice investiție. La presiunea partenerilor externi, BNM a decis lichidarea celor trei bănci devalizate şi a introdus supravegherea specială la alte trei bănci de top care au fost anterior ţinta unor atacuri de tip raider.

„În fiecare anotimp, un nou premier”

Căutarea unui nou premier a fost o piatră de încercare pentru partidele zise pro-europene. Printre posibilii înlocuitori ai lui Gaburici a figurat ministra Educaţiei Maia Sandu, considerată cel mai reformator membru al guvernului. PLDM, PD şi PL au semnat un acord de constituire a coaliţiei de guvernare, au împărţit ministerele, inclusiv au anunţat numele viitorilor minişti. Toate acestea fără avea un prim-ministru desemnat. Presa a scris că Maia Sandu, propusă de PLDM, a cerut o întâlnire cu liderii celor trei partide, în prezenţa reprezentanților partenerilor de dezvoltare, şi că a avut câteva condiţii: schimbarea guvernatorului BNM şi a procurorului general, lucru inacceptabil pentru democraţi, care ar fi controlat cele două instituţii.

„După aceasta, Mihai Ghimpu, lide­rul PL, a atacat-o dur în cadrul emi­siu­nii «În Pro­fun­zime» de la Pro TV din seara zilei de 24 iulie. Lide­rul PL a făcut mai multe decla­ra­ţii agre­sive şi sexiste: «Eu nu vreau la guver­nare o păpușă fru­moasă, vreau una deș­teaptă», «Maia Sandu a sărit calul», «Maia Sandu nu tre­buie să-mi vie ca un rege, Republica Mol­dova nu e monar­hie», «Ea tre­buie să înde­pli­nească ide­ile mele, nu eu pe ale ei», «Nu-i mai deș­teaptă decât noi», «Nu e un semn bun că nici ieri, nici azi nu s-a dus să dis­cute cu repre­zen­tan­ții Par­ti­du­lui Demo­crat»”, a scris „Ziarul de Gardă.

„Anul 2015 este apreciat de experţii locali ca fiind cel mai complicat an din istoria Moldovei independente – anul în care fiecare anotimp în Moldova a venit cu premierul şi guvernul său – guverne pro-europene doar declarativ”, a relatat Deutsche Welle.

Democratul Marian Lupu a spus că nici PLDM nu a insistat prea tare cu candidatura Maiei Sandu, mai ales după înaintarea condițiilor. Astfel a ajuns să fie promovat şeful grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleţ.

Guvernul Streleţ a fost învestit pe 30 iulie şi nu a rezistat nici o sută de zile, fiind demis pe 29 octombrie prin moțiune de cenzură, cu votul comuniştilor, socialiştilor şi democraţilor. Streleţ a declarat că a fost demis pentru că a cerut demisia şefului CNA, Viorel Chetraru.

„Anul 2015 este apreciat de experţii locali ca fiind cel mai complicat an din istoria Moldovei independente – anul în care fiecare anotimp în Moldova a venit cu premierul şi guvernul său – guverne pro-europene doar declarativ”, a relatat Deutsche Welle.

„Ultima scenă a lui Vlad Filat”

Pe 15 octombrie legislativul i-a ridicat imunitatea parlamentară ex-premierului Vlad Filat, liderul liberal-democraţilor fiind reţinut în plenul parlamentului şi dus la Centrul Naţional Anticorupţie. În demersul procurorului general, Corneliu Gurin, se menţionau fapte de corupție care ar fi fost admise de preşedintele PLDM, ce se conţineau în autodenunţul lui Ilan Shor, dar şi „probe concludente privind implicarea sa în frauda de la BEM”.

Atât Vlad Filat, cât şi Valeriu Streleţ au spus că liderul neoficial al democraţilor Vladimir Plahotniuc ar trage sforile în ţără şi că vrea să menţină această instabilitate. De cealaltă parte, liderul PD Marian Lupu a spus că Streleţ a încercat să împiedice ancheta în cazul miliardului furat din cele trei bănci.

„Încă niciodată, în istoria statului nostru, un politician aflat la guvernare nu s-a trezit peste noapte în pușcărie. (…) Oricât de mult s-ar fi străduit organizatorii acestui spectacol să-și ascundă macazul, lumea pricepe că nu a asistat la o luptă adevărată, ci la o răfuială politică murdară”, au comentat jurnaliştii de la ziarul „Timpul”.

În articol se spune că „şase actori şi-au jucat perfect rolurile” la şedinţa la care se convenise în ajun să fie demis procurorul general Corneliu Gurin: Voronin a solicitat ridicarea imunităţii, Gurin a prezentat faptele ce i se imputau lui Filat, iar Renato Usatâi, de asemenea bănuit de relaţii apropiate cu Vladimir Plahotniuc, a supravegheat ieșirile din legislativ „ca Filat să nu evadeze”. „După aceasta, Usatâi a făcut publice câteva convorbiri telefonice dintre Vlad Filat și Ilan Shor și a plecat la Moscova. (…) Eu nu-l apăr pe Filat. Nimeni nu crede că el este curat, dar ar fi bine să vedem cât de curați sunt cei care l-au băgat pe el la pușcărie și se pregătesc să ne guverneze țara”, a mai scris ziarul „Timpul”.

Potrivit portalului NewsMaker.md, „arestarea lui Filat în dosarul furtului miliardului” şi declarațiile de la acea dată au adăugat elemente importante în puzzle-ul numit „statul captiv Republica Moldova”, dar opinia publică este prea puțin informată ca să perceapă tot tabloul. „Însă există suficiente elemente pentru a înțelege la modul general principiile de funcționare a sistemului politic moldovenesc. Şi concluzia de bază constă în aceea că despre cazuri concrete de corupţie, furt, escrocherie, şantaj, scheme ascunse în care au fost implicate structurile statului au cunoscut şi cunosc un cerc foarte larg de persoane. Şi toţi tac”, a scris NewsMaker.md.

Atât „Timpul”, cât şi NewsMaker.md au enumerat acţiuni ale politicienilor declaraţi de opoziţie la acea dată – Igor Dodon, Renato Usatâi, Vladimir Voronin şi Iurie Leancă – care ar fi acţionat după aceleaşi principii.

Ziarul „Panorama” a scris că arestul lui Filat, cât şi învestirea guvernelor Gaburici şi Streleţ au fost „opera lui Vladimir Plahotniuc”. „Filat a fost o contragreutate pentru Plahotniuc. Slăbuț, fricos, hoţ, dar totuşi a fost. Acum acest lucru nu mai există. Conștientizând ceea ce i se întâmplă, Filat, mai nu plângând, a declarat că atâta timp cât este Plahotniuc în Moldova nu se va schimba nimic. Filat ştie ce spune. A fost parte a acestui sistem. El a fost aruncat peste bord, dar sistemul nu a dispărut”, au concluzionat ziariştii de la „Panorama”.

Vladimir Plahotniuc vrea, totuşi, să devină premier

În decembrie, 14 deputaţi comunişti au declarat că părăsesc PCRM şi că vor forma o platformă social-democrată împreună cu deputaţii PD, care, potrivit lui Marian Lupu, „va apăra viitorul european”. Liderii partidelor numite pro-europene nu au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte desemnarea noului premier, iar democraţii au considerat că a venit timpul lor să preia timona executivului.

La sfârşitul anului, PD i-a propus președintelui ţării să-l desemneze pe Vladimir Plahotniuc în calitate de prim-ministru, a scris portalul NewsMaker.md. Şeful statului Nicolae Timofti s-a opus însă, înaintându-l pe ex-premierul Ion Sturza, „cu puţine şanse de a fi votat”, au notat jurnaliştii de la același site. Sturza a spus că democraţii ar fi încercat să-l şantajeze pe preşedinte „cu dosare penale pe membrii familiei dumnealui” şi cu impeachment-ul. „Eu nu voi fi premier, pentru că asta nu vrea Plahotniuc. Și dacă el nu vrea, nu se întâmplă nimic în Republica Moldova”, a fost citat Sturza de portalul NewsMaker.md.

Demisia Guvernului Gaburici în ajunul sosirii misiunii FMI (12 iunie) şi demisia guvernatorului BNM Dorin Drăguţanu (pe 21 septembrie), la fel cu o zi înainte ca misiunea FMI să iniţieze dialogul cu executivul moldovean, i-au făcut pe unii analişti să se întrebe: dar poate guvernarea nu vrea ca experţii FMI să analizeze tabloul rezultat din furtul miliardului?

Despre şantaj, preşedintele Nicolae Timofti le-a vorbit ambasadorilor ţărilor UE la Chişinău. Iar liderii PLDM au spus că plecarea celui mai numeros grup al comuniştilor este un tertip pregătit din timp.

Liderul democraţilor, Marian Lupu, a declarat pentru portalul Moldova.org, pe data de 30 noiembrie, că „subiectul unei coaliții politice între partidele pro-europene este deja unul depășit, din cauza comportamentului PLDM”, şi că de data aceasta se va merge pe crearea unei „majorităţi parlamentare în jurul noului guvern”. El a spus că în sânul PLDM se vor găsi doritori de a susține viitorul cabinet de miniștri.

Amintim că, la sfârșitul anului 2014, ziarul „Panorama” a scris că majoritatea parlamentară va fi creată anume în acest mod, „prin şantaj şi traseism politic”. Jurnaliştii de la „Panorama” au botezat noua coaliţie „Alianţa pentru Plahotniuc”.

Lupu a afirmat în două rânduri, în acelaşi interviu pentru Moldova.org, că Banca de Economii a fost furată de reprezentanţii PLDM, pe care încerca să-i convingă să voteze guvernul.

Despre preşedintele Timofti, liderul democraţilor a declarat pentru agenţia Infotag că „a devenit captiv, el nu mai reprezintă ţara, ci un partid sau un grup de interese‎”.

Demisia Guvernului Gaburici în ajunul sosirii misiunii FMI (12 iunie) şi demisia guvernatorului BNM Dorin Drăguţanu (pe 21 septembrie), la fel cu o zi înainte ca misiunea Fondului Monetar Internațional să iniţieze dialogul cu executivul moldovean, i-au făcut pe unii analişti să se întrebe: dar poate guvernarea nu vrea ca experţii FMI să analizeze tabloul rezultat din furtul miliardului?

Rezultate ale reformei justiţiei

În 2015 au fost pronunțate hotărâri de judecată în câteva dosare de răsunet, care însă nu s-au soldat cu încătușarea celor condamnați, întrucât aceştia s-au eschivat de la executarea pedepsei. În „dosarul 7 aprilie 2009” a fost condamnat la zece ani de puşcărie poliţistul Ion Perju, care ar fi aplicat lovitura mortală în cazul Valeriu Boboc, şi la patru ani cu închisoare ex-ministrul de Interne Gheorghe Papuc, pentru neglijenţă în seviciu (peste jumătate de an Papuc a fost absolvit de pedeapsa penală). Totodată, fostul şef al Fiscului Nicolae Vicol a primit şase ani de închisoare pentru abuz în serviciu, trafic de influență şi încălcarea inviolabilității vieții personale. Toţi trei au părăsit sala de judecată sau ţara înainte de pronunțarea sentințelor, iar poliţia nu s-a grăbit să-i caute, au dezvăluit jurnaliştii de la RISE Moldova.

Acest fapt i-a făcut pe unii experţi să afirme că în Republica Moldova se face o „justiţie selectivă și doar oamenii săraci ajung la puşcărie”.

„Impactul reformelor în justiţie este încă minor. Acel sindrom al dependenţei de executiv sau legislativ în rândul judecătorilor este deosebit de răspândit şi, cu părere de rău, mă tem că în rândul judecătorilor sunt prea puţini cei curajoşi”, a comentat juristul Vladislav Gribincea pentru Radio Europa Liberă.

„Unii dintre noi, venind în ţara dumneavoastră şi văzând multiple steaguri europene, începem să ne întrebăm nu ne folosiţi cumva pe noi în calitate de alibi pentru a promova o politică ce nu are nimic în comun cu Uniunea Europeană?” s-a întrebat retoric fostul comisar european Stefan Fule.

Absolvirea de pedeapsa penală a fostului deputat democrat Valeriu Guma, condamnat în România, în 2013, la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă, luare şi dare de mită, a fost văzută de mai mulţi observatori ca o impunitate în cazul „oamenilor puterii”.

Tot în 2015 a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare ex-ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa, în dosa­rul despăgubirilor-record de 400.000 de euro, acor­date lui Pan­te­lei San­du­la­chi, fost liberal-democrat și depu­tat în pri­mul Par­la­ment. Negruţa a susţinut că este un dosar politic, apărut după ce s-a opus preluării BEM de către acţionarii minoritari.

Ideea de integrare europeană, compromisă de politicieni

La sfârşit de an, peste 12 luni de la alegerile parlamentare, clasa politică era în totalitate compromisă, au susţinut mai multe ziare şi portaluri. Platforma civică „Demnitate şi Adevăr”, care a organizat proteste pe durata întregului an, a anunţat că se transformă în mişcare politică. La fel, după câteva luni de meditaţie, ex-ministra Educaţiei Maia Sandu a anunţat că îşi face partid şi că va încerca să promoveze integritatea şi meritocrația în politică. „Pentru adepţii aderării Republicii Moldova la UE, decizia Maiei Sandu a fost unul dintre cele mai aşteptate evenimente ale anului”, a notat ziarul „Panorama.

Publicaţia a amintit de promisiunea electorală din toamna lui 2014 făcută de partidele de la guvernare precum că în 2015 Chişinăul va depune cererea de aderare la UE şi că va urgenta acest proces. „După instalarea guvernului minoritar, PLDM şi PD au spus că nu este cazul să se grăbească cu depunerea cererii. Speranţa apărută la orizont în privinţa integrării rapide în UE s-a soldat cu o dezamăgire pentru adepții integrării europene, iar partidele de la putere care au speculat acest subiect au înregistrat eşec în sondaje”, a scris „Panorama”.

Susținător al vectorului pro-rus, ziarul „Panorama” a insistat pe ideea că „furtul miliardului a demonstrat că integrarea europeană este o utopie”: dacă ar fi existat pe bune năzuința de integrare europeană, „oligarhii moldoveni nu ar fi jefuit ţara”, dar aşa Republica Moldova s-a ales cu „un miliard furat” şi fără integrare în UE.

Despre corupţia endemică din justiţie şi la vârful puterii a scris şi secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, într-un articol de opinie din cotidianul New York Times. Potrivit lui Jagland, Republica Moldova riscă să devină următoarea criză de securitate în Europa, cu consecințe potențiale departe de frontierele ei. Mai mult, el a vorbit despre „stat captiv”, „în mâinile oligarhilor”, care trebuie înapoiat cetățenilor săi.

Mai mulţi politicieni din Vest au declarat că guvernarea moldoveană a compromis ideea de integrare europeană. În cadrul unui eveniment la Chişinău, fostul comisar european pentru extindere Stefan Fule a spus: „Unii dintre noi, venind în ţara dumneavoastră şi văzând multiple steaguri europene, începem să ne întrebăm nu ne folosiţi cumva pe noi în calitate de alibi pentru a promova o politică ce nu are nimic în comun cu Uniunea Europeană?” Potrivit NewsMaker.md, Fule le-a transmis politicienilor moldoveni să nu mai formeze „coaliţii pro-europene, dar pro-Moldova, cu angajamente pentru reforme şi pentru aplicarea Acordului de Asociere cu UE”.

XS
SM
MD
LG