Linkuri accesibilitate

„La graniţa dintre două modele mari de dezvoltare, lupta geopolitică din societatea noastră este inevitabilă”


Punct și de la capăt cu Natalia Morari și invitații ei: Anatol Țăranu și Valeriu Ostalep.

Săptămâna trecută a fost una foarte productivă. Mitingul, care a adunat câteva mii de oameni, duminica trecută în centrul Chişinăului, a produs mişcări tectonice în elitele moldoveneşti. Speakerul parlamentului, Adrian Candu, a devenit, înainte de timp, bloggerul anului, publicând pe blogul său raportul Companiei „Kroll”. Şi aceasta s-a întâmplat după două săptămâni de explicaţii de ce aceasta nu este bine de făcut.

După aceasta Centrul Naţional Anticorupţie l-a arestat pe businessmanul Ilan Shor, dar a procedat cu el foarte drăguţ, plasându-l în arest la domiciliu. Din câte înţeleg, la noi se ajunge la închisoare doar pentru furtul de gâşte şi kerosen. Apoi am aflat de la directorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, că de fapt banii nici nu au ieşit din ţară în noiembrie, aşa cum la acel moment ei nu mai erau în cele trei bănci. Iar directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, a mers şi mai departe în declaraţii, numind raportul „Kroll” drept beletristică şi că centrul de mult a avut aceste date şi chiar mai mult de atât.

Toate aceste evenimente au umbrit cumva interminabila polemică dintre cei care preferă panglica Sfântului Gheorghe şi cei care preferă tricolorul, care au transformat chiar aniversarea a 70 de ani de la Victoria asupra fascismului într-o bătălie geopolitică. Despre toate acestea vorbim cu invitaţii mei de azi. Salut în studio pe directorul Centrului Analitic „Politicon”, pe domnul Anatol Ţăranu, bună ziua, bine aţi venit...

Anatol Ţăranu: „Bună ziua”.

Europa Liberă: ...şi pe directorul Institutului de Cercetări diplomatico-politice şi probleme de securitate, pe domnul Valeriu Ostalep. Bună ziua...

Valeriu Ostalep: „Vă salut”.

Europa Liberă: ... bine V-am găsit. Aşadar să începem cu „Kroll-ul”. Viorel Chetraru, joi la şedinţa Parlamentului a declarat că toată informaţia conţinută de raportul „Kroll” era deja de mult deţinută de Centrul Naţional de Anticorupţie şi că ei au informaţie mult mai multă. În aşa caz întrebarea este: de ce a fost nevoie să fie cheltuite şapte milioane pentru raportul „Kroll” şi de ce nu s-a întâmplat încă nimic până acum, dacă toată această informaţie deja exista, domnule Ţăranu?

Anatol Ţăranu: „În general se creează aşa o impresie, după ce au fost văzute cadrele din dezbaterile parlamentare, că reprezentanţii puterii noastre, cei care au vorbit de la tribunele centrale, mai degrabă pozau la camere, decât să zicem, se gândeau la esenţa şi mai ales la urmările cuvântărilor lor în Parlament. Deoarece acolo s-au spus atâtea, încât, dacă e să punem cap la cap toate acestea, toate câte s-au întâmplat, atunci reiese că, în principiu, însuşi participanţii, să zicem, ai acestor dezbateri din parlament, au recunoscut propria implicare în toate aceste procese, cel puţin, propria responsabilitate. Şi din acest punct de vedere, nu mă părăseşte...”

Europa Liberă: Cel puţin faptul că ei erau la curent şi nu făceau nimic.

Anatol Ţăranu: „Păi dacă tu eşti la curent şi nu faci nimic...”

Europa Liberă: ...atunci eşti implicat...

Anatol Ţăranu: „...aceasta, să zic aşa, duce la concluziile de rigoare şi la acţiunile de rigoare, cel puţin aşa ar trebui să fie. Deoarece un om de stat nu este o formalitate, ci este un om care este implicat într-un proces politic şi el poartă toată responsabilitatea inclusiv pentru toate consecinţele acestui proces politic. În acest sens, fără îndoieli, aceste audieri parlamentare au fost foarte utile pentru ca publicul larg să înţeleagă în ce situaţie ne aflăm acum şi unde de fapt se află ieşirea din această situaţie. Cel mai probabil este vorba despre faptul că marea majoritate a figuranţilor puterii actuale trebuie, pur şi simplu, să zic aşa, să gândească la aptitudinile lor profesionale şi poate să se gândească la faptul de a-şi schimba profesia”.

Europa Liberă: Dar ei doar au avut atâta timp să gândească la aceasta, dar nimic din astea nu s-au întâmplat. Domnule Ostalep, se vor gândi oare ei, vor înţelege că nu au aptitudinile profesionale necesare?

Valeriu Ostalep: „Este naiv în ţara noastră să operezi cu aşa categorii ca moralitate şi bun simţ cu referire la administraţia politică sau la funcţionari. Pentru ei deja a fost gândit totul, există Codul Penal, care prevede clar responsabilitatea purtată de către funcţionar în cazul unor proaste aptitudini profesionale şi aceste categorii ca moralitate şi bun simţ nu au cu aceasta nicio legătură”.

Europa Liberă: Dar, mă scuzaţi că Vă întrerup, o mică precizare. Am studiat articolul din Codul Penal conform căruia este acuzat Ilan Shor, articolul 355 al Codului Penal – abuz de putere sau de serviciu, dacă nu greşesc, presupune de la doi la şase ani de privaţiune de libertate şi acest termen poate fi unul cu suspendare sau ca o amendă de 40 de mii de lei. Or, toţi ei pot scăpa fie cu suspendare, în cel mai rău caz, fie cu amenzi.

Valeriu Ostalep: „Voi continua. Codul Penal - ca şi Constituţia - este un document juridic cu prevederi clare şi faptul că politicienii îşi permit să îl interpreteze cum cred ei că este şi aceste mutre impertinente, pline de sine şi îngâmfate pe care le-am văzut în Parlament ieri, deoarece ieri, lui Drăguţanu trebuia în primul rând să i se acorde, după părerea mea, o consultaţie medicală de către un psiholog. Deoarece venind la aceste audieri în Parlament şi deschizând Codul Penal, el nu poate să nu înţeleagă faptul că într-un stat normal de drept va sta la închisoare toată viaţa, el personal, dacă acţiunile lui vor fi calificate conform Codului Penal din Moldova. El este într-atât de impertinent, căci el se gândeşte la toate înţelegerile care există, la puterea care îl acoperă şi la al treilea as din mânecă pe care îl au ei în buzunar, în caz de nevoie – avioanele cu care vor fugi, dar acestea toate sunt fenomene temporare.

Aşa cum aceşti oameni nu citesc cărţi şi ziare, ei nu ştiu că până la ei au mai existat unii ca şi ei şi nimeni dintre aceştia nu a avut un sfârşit bun. Ei pot să înveţe ceva de la prietenii lor ucraineni, nu cei din guvernarea precedentă, ci cei de până la ei şi unde au ajuns aceştia”.

Europa Liberă: Dar în ce ţară vor zbura? Uniunea Europeană – mă îndoiesc, Rusia, nu cred, nu au relaţii mai bune...

Valeriu Ostalep: „O întrebare excelentă! Dacă ar citi ziare, ei ar înţelege că nu îi va primi nimeni. Anume de aceea, dacă ei ar fi nişte persoane care gândesc, ei ar înţelege că ieri în Parlament ar fi trebuit să aibă o cu totul altă fizionomie. Iar impertinenţa, care şi-au permis-o, acest show, ne vorbeşte despre faptul că ei la moment nu au înţeles încă – a) şi b) ei nu cred în faptul că în statul moldovenesc funcţionează justiţia sau aceasta se va întâmpla pe viitor”.

Europa Liberă: Domnule Ţăranu, istoria cu miliardul furat indică asupra faptului că toţi sunt implicaţi, practic toate instituţiile de stat, care răspundeau de sectorul bancar, pentru tot ce se întâmplă în cadrul acestuia, pentru toată această istorie. Întrebarea este dacă acum vom avea doar pedepsirea lui Ilan Shor, deoarece conform raportului „Kroll”, Ilan Shor este vinovat de toate şi enigmaticul „Shore Group”. Gata? Pe toate le-a făcut Ilan Shor?

M

M

La momentul când Banca Naţională a început să monitorizeze compania acestuia, conform raportului, el avea 22-23 de ani. Putea oare un băieţandru de 22-23 de ani, oricât de genial ar fi, să le facă pe toate fără a fi acoperit de principalele instituţii ale statului sau de către persoanele care acoperă aceste instituţii şi zic – ai culoarea verde, poţi face orice. Întrebarea este vom scăpa doar cu Ilan Shor în calitate de ţap ispăşitor sau rădăcinile sunt mult mai adânci şi noi vom putea ajunge şi la ele?

Anatol Ţăranu: „Nu, nu sunt un oracol, nu pot şti aceasta cu exactitate. Unicul fapt pe care îl pot constata cu o anumită certitudine este faptul că în Moldova se încheie un anumit ciclu istoric. Este vorba de epoca capitalismului oligarhic, dacă capitalismul este în general aplicabil condiţiilor noastre, conceptul de capitalism, din câte putem vedea... În general, trebuie să menţionăm următoarele: miliarde au fost furate nu doar în Moldova, în general spaţiul CSI este o zonă foarte favorabilă, să zic aşa, pentru dispariţia miliardului”.

Europa Liberă: Nu doar au furat, dar şi continuă să fure.

Anatol Ţăranu: „Continuă să fure, da. Este o practică specifică pentru dezvoltarea oligarhică a unor state. Ştiţi de ce Moldova se evidenţiază dintre acestea? Deoarece, în pofida problemelor pe care le avem, în Moldova totuşi există un nivel oarecare de libertate a presei şi o anumită deschidere a societăţii noastre nu este un moment benefic pentru aceea ca să se ascundă şi să nu se arate societăţii toate aceste fenomene”.

Europa Liberă: În ceea ce priveşte libertatea presei, aş polemiza la acest capitol, domnule Ţăranu. O parte din presă este monopolizată, alta, care, spre exemplu, a reflectat mitingul de duminica trecută, a fost numită într-un articol de Petru Bogatu, canale care s-au unit pentru a procrea platforma civică „Demnitate şi Adevăr”. Adică putem pune la îndoială libertatea.

Anatol Ţăranu: „Da, desigur. Dacă ar fi să comparăm nivelul presei noastre cu cel al democraţiilor de frunte, cu cel al democraţiilor mai evoluate, atunci, desigur, noi, să zic aşa, suntem o pădure întunecată, dar dacă este să comparăm cu CSI, atunci suntem, desigur, un plai înfloritor”.

Europa Liberă: Păi da, putem vorbi, să mulţumim şi despre aceasta...

Anatol Ţăranu: „Dar când noi avem posibilitatea să vorbim, aceasta înseamnă că avem posibilitatea să atragem atenţia societăţii şi ceea ce noi numim societate civilă, care în ţara noastră este, desigur, încă într-o stare embrionară, dar se produce o restructurare a societăţii civile. În acest sens noi, desigur, suntem în fruntea CSI-ului. Mă refer acum în exclusivitate la zona noastră, deoarece aici se produc procese identice, în această zonă eurasiatică”.

Europa Liberă: Şi credeţi că la noi se termină perioada capitalismului oligarhic?

Anatol Ţăranu: „Cred că se termină un ciclu. Mi-aş dori să văd, vor continua aceste mitinguri, aceste acţiuni de protest, care acum iau amploare. În principiu, toate acestea au început pe 7 aprilie 2009. Aceasta a fost un protest vădit împotriva caracterului oligarhic al puterii. Da, atunci în aprilie 2009 şi după toate acestea, lucrurile au fost deturnate într-o cu toată altă direcţie, oligarhatul

Nu ştiu care va fi începutul acestui ciclu nou, dar este clar că încercarea de a restructura, de a schimba, de a reforma oligarhatul de sus, cum s-a încercat în 2010-2011 şi 2013, a suferit un fiasco ...

a putut să se sucească şi să cadă iarăşi în picioare ca acea pisică care cade din înălţimi. Dar resursele puterii oligarhice se tot împuţinează catastrofal, câmpul de manevre devine tot mai mic şi mai mic. Aceasta mă duce cu gândul la aceea că mi se creează impresia că ciclul se încheie, că începe un ciclu nou.

Nu ştiu care va fi începutul acestui ciclu nou, dar este clar că încercarea de a restructura, de a schimba, de a reforma oligarhatul de sus, cum s-a încercat în 2010, 2011 şi 2013, a suferit un fiasco. Acum, din câte vedem, ne rămâne un alt model de reformare, care va veni de jos. Aceasta presupune mari complicaţii, dar, din câte stau să judec...”

Europa Liberă: Dar este cu atât mai vizibil faptul că de jos nu vin cele mai bune procese, cel puţin, sunt vizibile încercările reprezentanţilor platformei civice „Dreptate şi Adevăr” de a se distanţa de lozincile unioniste. Unioniştii deja au anunţat faptul că pe 16 mai va avea loc un nou marş, arătând astfel că mişcarea de protest este unionistă, adică, iau startul nu cele mai bune procese.

Anatol Ţăranu: „Dar cine a spus că în general procesul de reformare este un lucru simplu? Este foarte...”

Europa Liberă: Dar Dumneavoastră credeţi că oamenii trebuie să iasă şi să protesteze...

Anatol Ţăranu: „Desigur, altă ieşire nu există. Dacă vom spera în continuare în reformarea puterii de sus, a sistemului de sus, atunci experienţa ultimelor ani ne va demonstra că aceasta este imposibil”.

Europa Liberă: Domnule Ostalep, putem să vorbim despre faptul că vine o perioadă, că vine sfârşitul oligarhatului în Republica Moldova sau aceasta sună naiv?

Valeriu Ostalep: „Nu, de ce, este o opinie. Eu vreau să felicit în primul rând Uniunea Europeană cu ocazia istoriei fantastice de succes din ţara noastră, cu ocazia unui succes de politică externă, pe parcursul a 5 ani ei sunt principalii complici ai acestei puteri, pentru că dacă începând cu 7 aprilie 2009 Uniunea Europeană s-ar fi purtat cu noi aşa cum s-a purtat până acum, la sigur am fi fost în alt loc, iar aşa cum Uniunea Europeană a fost un complice, mă repet, aşa cum ei foarte bine ştiau, căci au şi ei serviciile lor, care lucrează aici...”

Europa Liberă: Dar ei nu au avut o alternativă, Domnule Ostalep. Ei nu au avut o alternativă. La acel moment platforma civică „Demnitate şi adevăr”, spre exemplu, nu era.

Valeriu Ostalep: „Dumneavoastră vorbiţi acum Natalia, confirmând anume ceea ce spun eu. Ei sunt complici. Ei nu aveau o alternativă geopolitică şi se jucau ei cu noi ca cu o colonie şi pur şi simplu susţineau pe acei care au făcut acum toate acestea, deoarece le era convenabil, Uniunea Europeană, cum spuneţi Dumneavoastră, nu avea o altă alegere”.

Europa Liberă: Dar au încetat să susţină şi aceasta se vede din toate declaraţiile reprezentanţilor ambasadelor europene...

Valeriu Ostalep: „Când ei s-au băgat cu capul, practic, în complicitate penală, desigur ei au încetat să susţină, aşa cum aceasta presupune probleme în Uniunea Europeană, aşa cum electoratul de acolo pune şi el întrebări”.

Europa Liberă: Dar pot să Vă întreb în ce constă complicitatea penală a reprezentanţilor Uniunii Europene?

Valeriu Ostalep: „Explic, în primul rând...”

Europa Liberă: ...Ei scoteau miliardele, ei corupeau funcţionarii, ei divizau instituţiile statului? Mi se pare că am făcut-o noi, cu mâinile noastre.

Valeriu Ostalep: „Acuşi Vă explic ce am eu în vedere. Cinci ani la rând Uniunea Europeană ne indica ce politică externă trebuie să avem şi dădea note pentru ceea ce se întâmpla în Moldova. Şi în timpul alegerilor, de trei ori, şi în timpul prezidenţialelor şi încă de câte ori. De aici nu plecau miniştrii afacerilor

Ceea ce s-a întâmplat acum în ţara noastră nu este furt, ci, din punct de vedere juridic, este jaf...

externe. Dacă ei îşi permit să facă aşa aprecieri, atunci este pentru că ei urmăresc totul şi ştiu totul, cât de bine este aici la noi, aceasta înseamnă că ei îşi asumă cu exactitate toate plusurile şi minusurile.

Ceea ce s-a întâmplat acum în ţara noastră nu este furt, ci, din punct de vedere juridic, este jaf, deoarece este vorba de răpirea unor bunuri în văzul tuturor. Nu că noi nu am fi ştiut. Am discutat cu Dumneavoastră acu doi ani toate acestea în emisiuni. Doi ani şi după aceasta. Şi vreţi să ziceţi că dacă acest fapt era cunoscut în spaţiul public, atunci Uniunea Europeană nu ar fi ştiut cine o face?”.

Europa Liberă: Bine, dar mie nu îmi place pur şi simplu încercarea unora, inclusiv cea a Dumneavoastră, de a pune semnul egalităţii între eurointegrare şi ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, pentru că aceasta este cel mai uşor de făcut...

Valeriu Ostalep: „Nu, nu, Natalia, nu speculaţi, eu nu am zis eurointegrare, eu am zis funcţionari europeni, sunt două lucruri diferite. Este cam acelaşi lucru ca şi faptul de a compara viitorul Moldovei cu politicieni concreţi. Sunt lucruri diferite. Eu mă refer la funcţionari europeni concreţi, care se implicau în afacerile noastre interne...”

Europa Liberă: Funcţionarii sunt la fel în toate ţările.

Valeriu Ostalep: „Nu este chiar aşa, deloc nu e chiar aşa... Nu pot să zic acelaşi lucru, spre exemplu, despre americani, ei nu îşi vor putea permite să abereze în aşa hal. Acum lasă partenerii noştri, nu mă refer la Uniunea Europeană ca o cale, ci mă refer la funcţionari concreţi. Unde este acel Füle şi acele servicii europene care prea bine ştiau ce se întâmplă. Era imposibil să nu se ştie, o ştia chiar şi populaţia, care...”

Europa Liberă: Domnule Ostalep, eu nu înţeleg, serviciile secrete trebuia să facă aceste schimbări de jos în sus sau noi oamenii?

Valeriu Ostalep: „Natalia, serviciile raportează şefilor lor, iar şefii, ştiind ce se petrece, vin aici şi ne povestesc mie şi Dumneavoastră că totul este bine. Ei cine sunt în acest caz?”.

Europa Liberă: Bine, hai să presărăm cenuşă în cap europenilor. După mine, mulţi europeni, majoritatea funcţionarilor europeni, deja au recunoscut faptul că în Moldova nu este totul într-atât de bine, gata. Am înţeles-o cu toţii, mai departe ce se va întâmpla?

Valeriu Ostalep: „Mda, mai departe se produce schimbarea accentului geopolitic...”

Europa Liberă: Istoria cu jaful, cu furtul miliardului din sistemul bancar va fi un scandal Watergate, va fi o schimbare de elite sau o schimbare de vector politic?

Valeriu Ostalep: „Da, aceasta se şi petrece. Inclusiv aceasta, despre asta discutăm deja al cincilea an. Când ne revoltăm, că nu trebuie să facem aceasta, aşa cum aşa se creează un precedent. În acest caz Moldova se află în aşa o situaţie geografică, încât niciodată nu poate exista o reuşită totală.

Dacă astăzi cineva joacă cu duble standarde, atunci mâine acelaşi lucru îl va face cealaltă tabără. Este contraproductiv. Şi acum vreau să văd ce vor zice europenii şi aşa-numiţii proeuropeni din ţara noastră, când aceleaşi scamatorii le va face cealaltă parte. Ce vor zice? Până acum voi aţi făcut, iar acum noi. Eu sunt împotriva acestora şi acelora, eu sunt pentru legea moldovenească. Ce pot să zic în legătură cu partidele proruse, dacă ele repetă acelaşi lucru pe care îl făceau cele proeuropene? Ce poţi spune acum?”.

Europa Liberă: Domnule Ţăranu, aşa numitul scandal Watergate va duce doar la schimbarea elitelor proeuropene, schimbarea de către o elită proeuropeană de către alta sau aceasta poate duce la schimbarea vectorului geopolitic? Luând în consideraţie alegerile locale care se apropie, luând în consideraţie riscul alegerilor anticipate.

Anatol Ţăranu: „Desigur, situaţia în care, să zicem, proeuropenii autentici, iar ei există în clasa politică actuală, vor domina pe scena politică şi ei vor da la o parte sau vor băga într-un colţ, în general, elementul oligarhic al aşa-numitei clase proeuropene de azi, atunci aceasta este situaţia cea mai bună.

Dar există, desigur, posibilitatea situaţiei când se poate schimba pur şi simplu vectorul politic şi nu este pur şi simplu vorba despre, să zicem, o geopolitică grosolană, se va schimba în general vectorul dezvoltării ţării, vom trece la un alt model, la modelul eurasiatic, care va impune structurarea puterii practic ca în majoritatea ţărilor CSI, iar aceasta presupune cristalizarea şi pietrificarea, în sensul de împietrire, transformarea în fosilă a regimului oligarhic actual. Este vorba de o alternativă proastă. Astăzi nimeni nu poate spune care dintre aceste modele va învinge, dar este clar cu siguranţă că schimbul orientării geopolitice, a vectorului are mai multe şanse pentru înfăptuire”.

Europa Liberă: Acest risc este mare ca niciodată.

Anatol Ţăranu: „Da, desigur. Deoarece orientarea pro-europeană a fost discreditată de această politică, care a fost dusă şi implementată mai ales în ultimii ani, cam aşa, iar în ultimul an, să zicem, când au început scandalurile cu aeroportul, cu «Banca de economii» şi toate aceste circumstanţe... Deşi, pregătirea condiţiilor pentru această mare tranzacţie, să zic aşa, în sistemul bancar, a început de mult. Totul era pregătit în etape. Au existat şi băieţii foarte abili care au pus totul la cale sau cel puţin pregăteau condiţiile pentru aşa ceva. Şi aceasta mă face încă o dată să insist pe aceea că acest ciclu de dezvoltare oligarhică, el practic îşi epuizează resursele în contextul dezvoltării europene a ţării”.

Europa Liberă: Aşa cum modelul european asta şi înseamnă, înţelegeţi, oligarhii, pentru ca să doarmă calm, au nevoie să se dezică urgent de modelul proeuropean.

Anatol Ţăranu: „Vreau să concluzionez aici. Oligarhatul se cam termină, dacă vom insista pe vectorul european, pe reformele europene. Şi invers, oligarhatul se va întări şi va avea un caracter permanent, dacă vom schimba cursul şi vom trece la modelul eurasiatic”.

Europa Liberă: Vedeţi, îmi imaginez aşa un electorat tipic proeuropean care este pierdut în ultimii ani pur şi simplu, aşa cum nu are pentru cine vota. La alegerile din 30 noiembrie am avut o problemă serioasă, într-un final am votat cu Oleg Brega, deoarece mi-a părut că dacă aşa un deputat va fi în parlament, va fi măcar un folos. Nu am avut cu cine să votez. Eu sper că vectorul proeuropean al Moldovei va fi salvat în situaţia în care la momentul actual nu avem o alternativă proeuropeană nouă şi clară. A spune că Iurie Leancă a devenit o astfel de alternativă, este prematur. Iurie Leancă nu se aude, nu se vede, nu este vizibil, deşi avea toate datele pentru aceasta. Ce se va întâmpla cu vectorul european în acest caz?

Anatol Ţăranu: „Păi, mă scuzaţi...”

Europa Liberă: Da, domnule Ostalep...

Anatol Ţăranu: „...răspunsul este foarte simplu. Priviţi clar şi veţi vedea care sunt predispoziţiile pentru vectorul european ale populaţiei şi care sunt pentru cel eurasiatic”.

Europa Liberă: Dar poate acesta este un rezultat a ceea că nu există partide proeuropene oneste, noi şi transparente!

Anatol Ţăranu: „Adică, vectorul proeuropean pierde din suportul populaţiei, iar aceasta înseamnă, să zic aşa, egalarea şanselor dintre vectorul european şi cel eurasiatic. Acum, să zic aşa, balanţa a înclinat în direcţia vectorului eurasiatic ”.

Europa Liberă: Există vreo şansă pentru salvarea vectorului proeuropean în lipsa unor politicieni proeuropeni?

Valeriu Ostalep: „Natalia, nu fac parte din proeuropenii categorici, dar eu am aceeaşi problemă, ca şi Dumneavoastră, este vorba de alegerile la care deja a treia oară eu nu mai votez deloc. Eu nu merg pentru că pentru mine acestea nu mai sunt alegeri, aşa cum nu am din cine să aleg şi eu consider aceasta o formă banală faptul că eu trebuie să aleg neapărat. Dacă nu ai pe cine, dacă nu ai cui da votul tău, respectiv eu nu o voi face. Adică, eu sunt mai optimist.

Noi suntem statul. Nu ei, ci noi. Nu raportez şi nu leg alegerea mea de nimeni personal. Fiecare îşi trăieşte viaţa. Acea activitate care există la Dumneavoastră, ea aduce mult mai mult folos, să zic, aşa-zisului parcurs european al nostru decât toţi politicienii luaţi la un loc, deoarece ei doar încurcă

Oamenii noştri, care ne ascultă acum, dacă fac curat, dacă trăiesc după regulile moldoveneşti, dacă nu se lasă minţiţi, aceasta este o contribuţie importantă la dezvoltarea unui stat normal şi civilizat...

acestuia. V-am adus drept exemplu, dar oamenii noştri, care ne ascultă acum, fiecare la locul său de muncă, dacă ei fac curat, dacă ei trăiesc după regulile moldoveneşti, dacă ei nu se lasă minţiţi, aceasta este o contribuţie mai importantă la dezvoltarea unui stat normal şi civilizat, decât cea de a-şi lega soarta, aici voi fi mai dur, cu, ia, nişte politicieni, mai ales cu aşa ca Leancă, încă un mit, fără sens şi acesta. Leancă la fel trebuie să stea la puşcărie. Asta V-o zic ca o persoană cu studii juridice. Este un om care a deţinut o funcţie, când s-au întâmplat acele lucruri şi...”

Europa Liberă: Care semna documente, de fapt...

Valeriu Ostalep: „Păi aceasta şi am în vedere, dacă astăzi ascultătorii noştri, ca să înţeleagă şi ei, eu am o experienţă de 15 ani de lucru în structuri de stat. Dacă tu semnezi un act incorect, chiar şi pentru 50 de lei, atunci Curtea de Conturi găseşte, procuratura se ocupă de tine, ai un proces penal, poţi sta la închisoare. Pentru 50 de lei, nu glumesc! Iar el semnează directive secrete...”

Europa Liberă: Pentru aceasta avem nevoie de un institut al statului de drept, domnule Ostalep.

Valeriu Ostalep: „Da, dar ne îndreptăm spre acesta, nu putem să ne deprindem mereu cu anormalul”.

Europa Liberă: Bine. Iată toată discuţia noastră pe care am început-o cu furtul miliardului, oricum s-a concentrat pe bătălia geopolitică. Aşa se întâmplă mereu în Moldova. La noi alegerile unui primar dintr-un sat se transformă în lupta dintre Rusia şi SUA sau dintre Rusia şi Uniunea Europeană. De ce se întâmplă aceasta, cred că nu este de înţeles. Dar acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu aniversarea de 70 de ani a Victoriei asupra fascismului. Întrebarea ţine de celebrarea şi necelebrarea, sărbătorirea cu panglica Sfântului Gheorghe sau sărbătorirea cu tricolorul în piept, toate acestea iarăşi s-au transformat într-o mare luptă geopolitică. De ce se întâmplă aceasta, domnule Ţăranu, cât vom mai fi rupţi în bucăţi geopolitice? Putem să ne adunăm şi pur şi simplu să onorăm amintirea celor care au fost victime, care ne-au adus pacea în dar? Indiferent de naţionalitate şi de limba pe care o vorbeau.

Anatol Ţăranu: „Lupta geopolitică din societatea noastră este inevitabilă, aşa cum ţara este la ruptura plăcilor geopolitice, exact la graniţa dintre două modele mari de dezvoltare şi aici are loc, să zicem aşa, trasul funiei între două modele mari. Unde va merge Moldova – într-o parte sau în alta? Primul lucru. Al doilea. Ne putem uni?

Dacă am fi o societate unită şi în societate nu ar exista această ruptură dramatică după mai multe criterii, atunci situaţia din ţara noastră ar fi cu totul

Lupta geopolitică din societatea noastră este inevitabilă, aşa cum ţara este la ruptura plăcilor geopolitice, exact la graniţa dintre două modele mari de dezvoltare...

alta. Noi astăzi am fi o ţară înfloritoare, să zic aşa, am fi la nivelul ţărilor baltice, ei la fel au multe problem, dar ele sunt de alt ordin, diferite de ale noastre. Dar în pofida acestor circumstanţe, ce ne rămâne, vom trăi pe această ruptură, vom trăi în această discordie şi aceasta va continua, e pronosticul meu, aceasta va continua mulţi ani. Este inevitabil. Trebuie să încercăm să unim societatea. Pentru aceasta este nevoie să...”

Europa Liberă: Dar această problemă a discordiei, ea vine de jos, din societate sau o provoacă politicienii şi ca rezultat societatea reacţionează?

Anatol Ţăranu: „Dedesubturi obiective – aceasta este starea societăţii, desigur, este starea noastră, suntem constituiţi din segmente moştenite încă din societatea sovietică, care s-au fixat în această etapă a dezvoltării, dar îşi aduc contribuţia şi politicienii, desigur. Politicienii joacă mereu pe contradicţiile existente într-o societate”.

Europa Liberă: Pe asta poţi scoate multe dividende electorale.

Anatol Ţăranu: „Desigur. Aici este încă mult de lucru, aici nu trebuie să te speteşti la realizarea proiectelor mari. Aci este suficient, să zic aşa, să tragi de aţe şi îţi primeşti voturile căutate. De aceea, pronosticul nu este cel mai în culori calde”.

Europa Liberă: Domnule Ostalep, panglica Sfântului Gheorghe, tricolorul sau această polemică stupidă?...

Valeriu Ostalep: „Polemica în sine este stupidă, deoarece suntem prea mulţi pe un teritoriu atât de mic. Noi toţi reprezentăm mentalităţi diferite, diferite viziuni culturale şi ideologice, aşa a fost, este şi va fi. Şi a încerca să învingem prin număr sau prin faptul cine strigă mai tare, este o prostie. Desigur, după mine, un rol important îl joacă liderii, pentru aceasta ei şi există, ei care pot da o cu totul altă tonalitate. Cred că ei încep şi încearcă să se folosească de această situaţie, pentru că dacă ar fi nişte lideri mai lucizi, ei ar încerca să unifice şi nu să dezbine... ”

Europa Liberă: Dar există în general posibilitatea de a unifica şi de a nu dezbina, într-o perioadă scurtă de timp, domnule Ţăranu?

Anatol Ţăranu: „Într-o perioadă scurtă de timp, sunt pesimist, dar în una medie, da...”

Europa Liberă: În ce mod? Trei sfaturi ale lui Anatol Ţăranu cum poate fi unificată societatea? Pe cei de dreapta, de stânga, cei proeuropeni şi proruşi...

Anatol Ţăranu: „Ştiţi de ce avem nevoie? În Moldova avem nevoie de un politician, un lider, să zic aşa, de un grup de lideri, de dorit să fie unul foarte carismatic, care să se gândească nu la cum să fure, mai bine zis, la cum să îşi asigură bunăstarea familiei, ci să se gândească în exclusivitate la cariera sa politică şi la viitorul său politic, în general”.

Europa Liberă: Şi la ţara sa.

Anatol Ţăranu: „E firesc, aşa cum acestea sunt legate între ele. Când te gândeşti la cariera ta politică, eşti nevoit să lucrezi spre binele propriei ţări. Este unica posibilitate să te conservezi în calitate de lider pentru mai mulţi ani. În general, viaţa unui lider-politician, a unui lider de top, este foarte scurtă. Doar liderii foarte talentaţi sunt în stare, acei care ştiu să prindă valul şi să se ţină pe valul preferinţelor sociale, doar aşa lideri supravieţuiesc mult timp în politică. Nu prea am avut aşa lideri, niciodată. Noi până acum îl aşteptăm pe Godot, ne aşteptăm liderul politic”.

Europa Liberă: Da, şi acum reţeta domnului Ostalep?

Valeriu Ostalep: „Căutaţi pe acei pentru care puterea nu este un scop, ci o cruce...”

Europa Liberă: Există din aceştia?

Valeriu Ostalep: „Sper că ei există şi eu sunt în căutare, dar sunt absolut optimist în privinţa faptului că societatea noastră este în stare să genereze oameni oneşti”.

Europa Liberă: Eu aş dori totuşi să termin cu amintirea Victoriei, de aceea eu voi cita din Andrei Makarevici, celebrul muzician rus, care şi-a exprimat părerea cu privire la panglica Sfântului Gheorghe, deoarece, trebuie să luăm în consideraţie faptul că aceasta a scindat în multe sensuri şi societatea din Rusia. Pentru ca să înţelegem de ce aceasta a divizat societatea moldovenească, trebuie să ştim de ce a scindat-o pe cea din Rusia.

Închei cu aceste cuvinte ale lui: „Cei care încă nu şi-a pierdut memoria trebuie să ţină minte că panglica de culoare negru-oranj este componenta uneia dintre cele mai de onoare distincţii militare pentru vitejie în lupta pentru apărarea patriei, de aceea să o poarte are dreptul acel care a meritat această decoraţie, iar toţi ceilalţi pot să o atingă doar cu multă responsabilitate. Şi faptul că astăzi şi-au agăţat-o toţi cei cărora nu le-a fost lene şi au înfăşurat-o oriunde au vrut, doar la closet nu atârnă pe bec, aceasta este o bătaie de joc ruşinoasă şi vulgară de onoarea celor care au fost decoraţi cu această distincţie şi de memoria celor care au plecat”. Vă felicit cu ocazia zilei Victoriei! Toate cele bune. Aici a fost emisiunea „Punct şi de la capăt”, sunt Natalia Morari. Ne auzim peste o lună.

Pe aceeași temă

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG