Linkuri accesibilitate

2013: În drum spre Europa, statul a pierdut aeroportul şi Banca de Economii


Fosta bancă a statului a intrat pe 29 august 2013 pe mâna acţionarilor minoritari, care au devalizat-o până în noiembrie 2014. Doar câteva episoade ale acestui furt au ajuns până acum în instanţă

Fosta bancă a statului a intrat pe 29 august 2013 pe mâna acţionarilor minoritari, care au devalizat-o până în noiembrie 2014. Doar câteva episoade ale acestui furt au ajuns până acum în instanţă

Scandalul Pădurea Domnească şi tăinuirea unui omor la o vânătoare la care au participat judecători, procurori, funcţionari publici şi oameni de afaceri au provocat un cutremur politic soldat cu demiterea guvernului.

În 2013, Aeroportul Internaţional Chișinăua fost concesionat unor oameni de afaceri ruşi, în condiții netransparente, iar statul a pierdut pachetul de control de la Banca de Economii, evenimente de rezonanţă care au scandalizat opinia publică şi au atras atenţia presei de la Chişinău.

Vânătoarea din rezervaţia „Pădurea Domnească” a avut loc la 23 decembrie 2012, iar omul de afaceri rănit, Sorin Paciu, a murit peste două zile la spitalul din Făleşti. La Chişinău s-a aflat însă despre acest fapt abia pe 6 ianuarie.

Mulţi dintre vânători au negat iniţial că au fost în acea zi în „Pădurea Domnească”. Agenţia Moldsiva a publicat o listă incompletă a participanţilor, iar procurorul general Valeriu Zubco, în plin scandal politic şi mediatic, se afla în concediu peste hotare. Ceva nu era curat, au concluzionat mai mulţi jurnalişti, care s-au pus pe căutat adevărul. „Ziarul de Gardă” a scris că Sorin Paciu a fost luat la vânătoare de către naşul său, Ghenadie Sajin, „acesta din urmă fiind un apropiat al prim-vicepreşedintelui parlamentului, Vlad Plahotniuc, şi cumnatul lui Valeriu Zubco”.

„După ce incidentul a devenit public, în urma unor declaraţii făcute de Sergiu Mocanu, liderul Mişcării Antimafie, oamenii legii au declarat că „lucrează la caz”. Au găsit, în scurt timp, şi un suspect: Gheorghe Creţu, vicepreşedintele Curţii de Apel Chişinău. Acesta însă nu-şi recunoaşte vina. Mocanu spune că judecătorul nici nu are cum să şi-o recunoască, pentru că cel care a tras în Sorin Paciu ar fi chiar procurorul general al Republicii Moldova, Valeriu Zubco”, a relatat, pe 10 ianuarie, Ziarul de Gardă.

Vânat ilegal, nu şi pentru demnitari

Presa a scris că în rezervaţiile naturale vânatul este interzis prin lege. În ciuda acestui fapt, în „Pădurea Domnească” s-a vânat ani de zile înainte de acest accident, dar şi în zilele de după rănirea mortală a lui Paciu, iar vânătorii reprezentau aceeași combinaţie de elită politică, de afaceri şi oameni ai legii.

„Şi încă un argument care confirmă că vânătoarea s-a desfăşurat ilegal. În urma examinării plăgii cauzate prin împușcătură celui decedat, preventiv s-a stabilit că la vânătoare au fost folosite cartuşe cu preşe (carteci), care sunt interzise pentru vânătoare la mistreţi”, a notat ziarul „Flux.

În timp ce unii experţi şi lideri de opinie au spus că lucrul cel mai grav a fost tăinuirea şi muşamalizarea cazului în care au fost implicate persoane de rang înalt, alţi comentatori şi politicieni au pus la îndoială că preşedintele şi premierul ar fi aflat din presă despre incident.

„Nu am înştiinţat pe nimeni din conducerea statului pentru că Procuratura este o autoritate autonomă şi nu se subordonează altor instituții. Să facem deosebire între tăinuire şi neinformarea publicului“, a ţinut să precizeze procurorul general Valeriu Zubco, pe data de 4 februarie în Parlament, potrivit ziaruluiAdevărul.

Judecătorul Gheorghe Creţu a fost condamnat în 2015 la doi ani de închisoare, cu suspendare, fiind obligat să plătească un milion de lei familiei victimei. O parte a presei a scris că el a fost făcut ţap ispăşitor, iar multe din adevăruri nu se vor afla niciodată, exact ca în cazul dosarului „7 aprilie 2009”.

Comisia parlamentară specială a stabilit că vânătoarea a fost ilegală, că ar fi urmat amestecul în înfăptuirea justiției, ar fi fost falsificate probe, a avut loc abuz de putere, neglijență în serviciu, fals în declarații etc., a informat „Jurnal de Chişinău”. În opinia ziariştilor de la această publicaţie, cei implicaţi s-au comportat ca nişte nomenclaturişti din perioada sovietică, iar guvernarea urma să demonstreze că nimeni nu era mai presus de lege.

„De fapt, acum începe adevăratul examen pentru AIE, pentru democraţia din Republica Moldova. De aprecierea pe care o vor da liderii AIE, de acţiunile lor de mai departe, depinde dacă ne mişcăm spre un stat democratic, de tip european, în care se pune preţ pe lege şi moralitate, sau rămânem în continuare în zona statelor oligarhice, unde legea şi morala se află la cheremul celor care plătesc campaniile electorale”, a scrisJurnal de Chişinău.

Gheorghe Creţu a fost condamnat în 2015 la doi ani de închisoare cu suspendare, fiind obligat să plătească un milion de lei familiei victimei. O parte a presei a scris că el a fost făcut ţap ispăşitor, iar multe din adevăruri nu se vor afla niciodată, exact ca în cazul dosarului „7 aprilie 2009”. Fostul judecător se consideră nevinovat în continuare. Iar Sergiu Mocanu a rămas pe aceleaşi poziţii: „Zubco a fost cel care a tras, există şi martori care l-au văzut; în lipsa unui sistem de protecţie a martorilor şi de neadmitere a șantajului, opiniei publice i s-a servit un simulacru de proces de judecată”, a declarat Mocanu pentru „Ziarul de Gardă”.

Demisii în lanţ şi căderea guvernului

În loc demnitarii implicaţi să-şi dea demisia chiar din primele zile, lucrurile au degenerat într-un scandal-monstru ce putea pune cruce Acordului de Asociere cu UE, ce urma a fi semnat în noiembrie la Vilnius, şi pe regimul liberalizat de vize, au notat mai mulţi lideri de opinie.

Până la urmă, procurorul general a fost demis de Parlament. Pe data de 13 februarie, premierul Vlad Filat a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia a anunţat că PLDM denunţă acordul de constituire a AIE 2 şi cere renegocierea unui alt document. Filat l-a acuzat pe Vlad Plahotniuc „de oligarhizarea şi capturarea statului”. „Suntem martorii unei campanii de sacrificare a statului, din cauza interesului personal al unei persoane obscure care a cumpărat un loc în politică, iar acum vrea să cumpere o țară”, a spus Vlad Filat.

Percheziţiile efectuate de CNA şi procuratură au fost criticate de ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, care a declarat pentru „Adevărul” că acest lucru nu este întâmplător şi că structurile statului s-ar fi lăsat implicate în lupte politice.

A doua zi, pe 14 februarie, ziarulTimpul” a difuzat informația că PD ar putea susţine moţiunea de cenzură înaintată de comunişti. „În societate s-a acumulat o masă critică împotriva actualului guvern, care este perceput drept unul corupt şi neprofesionist”, era citat un analist apropiat democraţilor.

Liberal-democrații și comuniștii au votat la 15 februarie lichidarea funcției de prim-vicepreşedinte al legislativului ocupată de Vlad Plahotniuc. Acesta a demisionat din postul de vicepreşedinte la care a fost coborât, anunţând că alianţa de guvernare s-a destrămat. În aceeaşi zi, şeful Inspectoratului Fiscal de Stat, Nicolae Vicol, a fost reținut, fiind bănuit de corupere pasivă şi abuz de serviciu. Percheziţiile efectuate de CNA şi Procuratură au fost criticate de ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, care a declarat pentru Adevărul că acest lucru nu este întâmplător şi că structurile statului s-ar fi lăsat implicate în lupte politice.

La câteva zile, au fost publicate în presă interceptări telefonice dintre şeful Fisc-ului şi lideri PLDM, ce se presupunea că fac parte din dosar. În contextul războiului politic au fost pornite dosare penale pentru abuz de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu pe numele miniştrilor Andrei Usatâi, Veaceslav Negruţa (ambii de la PLDM) şi Boris Focşa (PD). Liberal-democrații au acuzat din nou PD-ul de şantaj politic.

Presa a notat că, în timp ce dosarul democratului Boris Focşa a fost clasat peste un an, cele ale miniştrilor PLDM au ajuns în instanță. Negruţa a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru că ar fi semnat dispoziția de plată a unui prejudiciu-record de 400.000 de euro dispus de magistraţi în cazul fostului deputat Pantelei Sandulachi, deşi decizia nu era definitivă. Instanța superioară a diminuat prejudiciul la 1.000 de euro.

Pe 5 martie, cu votul democraţilor şi comuniştilor, a fost demis Guvernul Filat2. Preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat ulterior tot pe liderul PLDM în calitate de premier. În ziua în care el și-a recunoscut public „greșeala” de a-l fi atacat „nefondat” pe fruntașul PD Vlad Plahotniuc, „Filat a fost scos din joc de Curtea Constituțională. Un premier demis pentru suspiciuni de corupție nu poate fi candidat” (titlu din ziarul „Timpul”). Curtea a considerat că Filat nu are voie să exercite nici interimatul.

Pentru mulţi experţi şi analişti decizia a trezit semne de întrebare. Ziariştii de la „Adevărul” s-au întrebat dacă nu cumva Curtea Constituţională a devenit actor politic. Radio Europa Liberă a luat reacțiile mai multor foşti judecători constituţionali, care au atras atenţia că unii membrii ai Curţii Constituţionale de la acea vreme au venit din politică şi nici nu au fost judecători, prin urmare nu aveau experienţă în domeniu. „Să interzici accederea într-o funcţie din cauza unor suspiciuni de corupţie – aşa ceva nu se făcea nici în antichitate”, a spus Nicolae Osmochescu, în trecut magistrat al Curţii Constituţionale.

Ziarul Naţional” a publicat reacţia deputatului Mark Tkaciuk, considerat „eminența cenuşie” a PCRM. „Credem că cel mai bun expert este autorul acestei decizii a Curții Constituționale (CC) – Vladimir Gheorghevici Plahotniuc. El este acum cel mai competent în deciziile constituționale”, a afirmat Tkaciuk.

În aceeaşi zi de pomină, Vlad Plahotniuc a declarat că nu este supărat pe Vlad Filat. „Cred că atunci când făcea acuzaţii nefondate o făcea din surse neverificate, aşa-numitele informaţii din mass-media”, a adăugat Plahotniuc, potrivit Publika TV.

Din 24 aprilie, ministrul de Externe, Iurie Leancă, a preluat şefia executivului, iar pe 30 mai a fost învestit guvernul condus de el. În aceeaşi zi, legislativul l-a ales pe Igor Corman preşedinte al Parlamentului, după ce funcţia rămăsese vacantă urmare a demiterii lui Marian Lupu în aceeşi şedinţă în care a fost dat jos Guvernul Filat. Coaliţia de guvernare nu i-a inclus pe liberali, ci aripa „reformată” de la această formaţiune, şi a fost redenumită în „coaliţia proeuropeană”.

„Miliardul” lui Gacichevici

Paralel cu „scandalul Pădurea Domnească”, au continuat să apară informaţii despre dificultăţile financiare de la Banca de Economii, iar unele voci afirmau că premierul Vlad Filat avea partea lui de vină, inclusiv că „l-a tolerat atâta timp pe fostul preşedinte al BEM, Grigori Gacichevici” (2004-2012).

Managementul prost al fostei conduceri a fost motivul cel mai des invocat de oficiali şi experţi atunci când au vorbit despre credite neperformante, volumul cărora depăşise un miliard de lei, şi pierderi de circa 300 de milioane de lei pentru 2012.

Potrivit Publika TV, consilierul comunist Victor Gurău îl acuza, la 30 ianuarie, pe Filat că ar fi adus la faliment banca unde statul deţinea pachetul majoritar. „Banii s-au furat după ce în fruntea Consiliului de Administraţie al BEM a fost numit omul lui Vlad Filat, Victor Bodiu”.

Într-o scrisoare adresată premierului Filat, difuzată de presă, fostul preşedinte Voronin se referea la posibile tentative de a diminua capitalul normativ şi activele BEM, precum şi devalorizarea valorilor mobiliare, cu scopul final de a privatiza banca la un preţ de nimic.

Filat considera că declaraţiile despre BEM făceau parte dintr-un atac mediatic dirijat, prin care se dorea crearea de panică şi falimentarea băncii.

Politicieni, experţi, ziarişti, bloggeri s-au împărţit în două tabere: unii cereau privatizarea BEM, deoarece statul este un administrator prost, alţi - capitalizare sau injecție de la buget de circa 500-700 de milioane de lei.

Din cauza tergiversării luării unei decizii, dar şi a instabilității politice, misiunea FMI şi-a amânat vizita în Republica Moldova, în cadrul căreia guvernul urma să fie evaluat înainte de debursarea ultimei tranşe, de 76 de milioane de dolari, din programul semnat în 2010.

Cum a ajuns Ilan Shor la Banca de Economii

Portalul Kommersant.md a scris că executivul a pregătit un proiect de lege prin care BEM să-i fie alocate 200 de milioane de lei pentru majorarea capitalului social. În acelaşi timp, potrivit unor înțelegeri cu acţionarii minoritari, aceştia urmau să contribuie cu 155 de milioane. Deputaţii însă ar fi amânat votul „până la clarificarea poziţiei acţionarilor minoritari”.

Situaţia ar fi fost alta dacă deputaţii acceptau acordarea celor 200 de milioane, dar şi alte măsuri propuse în luna martie de executiv, a declarat adjunctul ministrului Finanţelor, Victor Barbăneagă, potrivit agenţiei Infotag, informaţie preluată de ziarul „Panorama”. „Atunci, membrii Comisiei pentru economie au anunţat că există alte hotărâri ce vizau îmbunătățirea situaţiei băncii. (…) În iunie acţionarii minoritari s-au adresat Consiliului de Administrare şi Ministerului Economiei. Ei au propus programul de reabilitare a băncii prin intermediul unui credit de 600 de milioane de lei, preluare a creditelor neperformante şi a gajurilor în sumă de nu mai puţin de 300 de milioane. De asemenea, au propus o emisiune suplimentară de acţiuni, de tip închis, în sumă de 80 de milioane de dolari, fără participarea statului, dar cu păstrarea pachetului de blocaj. Guvernul a aprobat şi, în august, a avut loc emisiunea”, a declarat Barbăneagă.

Potrivit Pro TV Chişinău, pe 21 iunie, comisia de anchetă din Parlament a stabilit că fostul preşedinte al BEM, Grigore Gacichevici, nu a informat autoritățile despre creditele frauduloase în valoare de peste un miliard de lei.

Pe 29 august, în perioada de sărbători, a avut loc emisiunea de acţiuni în valoare de 80 de milioane de lei la care statul nu a participat, în consecință, cota statului la Banca de Economii s-a redus de la 56% la 33%. Ulterior, s-a aflat că a existat o hotărâre a guvernului.

Gacichevici a fost pus sub învinuire, fiind suspectat că a favorizat dobândirea de credite prin înşelăciune. Procurorii au declarat că au mai multe dosare în care figura numele lui. Guvernatorul Dorin Drăguţanu a spus că ştie cine sunt cei care nu au rambursat creditele, dar a adăugat că nu are voie să facă publică lista.

„Comisia parlamentară (condusă de deputatul comunist Oleg Reidman) a propus trei variante de depăşire a situaţiei financiare a BEM: 1. Naţionalizarea Băncii de Economii a Moldovei; 2. Cedarea pachetului de control al băncii către un investitor privat, cu păstrarea de către stat a pachetului de blocaj (33%); 3. Majorarea capitalului statutar al debitorilor Băncii de Economii (din rândurile întreprinderilor de stat) care au la această bancă credite neperformante, cu scopul rambursării acestor credite”, a scris ziarul Timpul.

Pe 29 august, în perioada de sărbători, a avut loc emisiunea de acţiuni în valoare de 80 de milioane de lei la care statul nu a participat, în consecință, cota statului la Banca de Economii s-a redus de la 56% la 33%. Ulterior, s-a aflat că a existat o hotărâre a guvernului.

Compania care şi-a mărit cota de participare, de la 10% la 33,72%, se numeşte „Sis­teme Infor­ma­ţio­nale Inte­grate” şi a fost atribuită lui Ilan Shor. Avea fondator o firmă de la Moscova, cu sediul în aceeaşi clădire cu Ambasada Republicii Moldovei în Rusia, iar profilul de acti­vi­ta­te al companiei era legat de alimentaţie publică şi res­ta­u­ran­te, a scris Ziarul de Gardă.

Ziarul Timpula sugerat că Banca de Economii ar fi fost preluată de preşedintele PLDM Vlad Filat. Portalul Omega, apropiat comuniştilor, de asemenea, a susţinut că Filat ar fi fost beneficiarul afacerii.

În acelaşi timp, Kommersant.md a scris că într-un trecut nu prea îndepărtat compania „Sis­teme Infor­ma­ţio­nale Inte­grate” a avut sediul în hotelul Codru, despre care se spunea că i-ar aparţine lui Plahotniuc.

„Jaf la drumul mare”, au acuzat liberalii, care trecuseră în opoziţie odată cu instalarea Guvernului Leancă. „O bombă plasată sub guvernare”, a fost de părere fostul premier Ion Sturza. El a afirmat că Ilan Shor este „o persoană minusculă” în această schemă. Fostul şef al executivului a avut rezerve şi în ceea ce priveşte neparticiparea statului la emisiunea de acţiuni.

Ca şi în dosarul „Pădurea Domnească”, din cauza că informațiile din prima sursă lipseau sau erau tăinuite, presa a vechiculat diferite nume de „arhitecţi” ai schemei prin care statul a pierdut pachetul de control la Banca de Economii.

Miniştrii Valeriu Lazăr şi Anatolie Arapu (care l-a înlocuit în vară pe Veaceslav Negruţa), deopotrivă cu guvernatorul BNM, Dorin Draguţanu, au spus că a fost aleasă cea mai optimă soluţie, deoarece statul nu dispunea de circa un miliard de lei pentru a capitaliza banca. „Da, acum mulți spun că banii pentru capitalizarea băncii puteau fi găsiți. Dar cum să facem aceasta în realitate? Ba și garanție că situația la bancă s-ar fi redresat nu există. Aici mereu este prezent riscul”, a declarat guvernatorul BNM, citat de portalul Moldova.org.

Ca şi în dosarul „Pădurea Domnească”, din cauza că informațiile din prima sursă lipseau sau erau tăinuite, presa a vechiculat diferite nume de „arhitecţi” ai schemei prin care statul a pierdut pachetul de control la Banca de Economii. Au fost acuzaţi că ar fi preluat BEM tandemul Filat-Shor (afirmaţia lui Dorin Chirtoacă), tandemul Filat-Plahotniuc (potrivit lui Sergiu Mocanu) sau Vlad Filat (declaraţia lui Mark Tkaciuk).

Atât ex-premierul Vlad Filat, cât şi cel care i-a luat locul, Iurie Leancă, au spus că emisiunea de acţiuni a fost soluţia cea mai bună la acel moment şi că situația dezastroasă a BEM este şi rezultatul guvernării comuniste. „Guvernul nu a putut admite ca problemele Băncii de Economii să afecteze întreg sistemul bancar sau să pună vreo clipă sub risc economiile și mijloacele de existență ale oamenilor. Peste 2 milioane de oameni sunt deponenţi la Banca de Economii. Suma totală a depozitelor depăşeşte 3 miliarde de lei. Aceşti bani erau în pericol şi aceşti oameni erau supuşi unui risc major de a-şi pierde economiile”, a declarat Leancă în plenul Parlamentului, pe data de 17 octombrie, în ziua examinării moţiunii de cenzură depuse de comunişti.

Filat a negat afirmaţiile precum că el ar sta în spatele tranzacţiei. Peste un an, în plin scandal legat de devalizarea a trei bănci, numit şi „jaful secolului”, pachetul de control la BEM a revenit în proprietatea statului, în urma unei hotărâri a Curţii Supreme de Justiţie.

Investitorii ruşi de la aeroport au plecat în mai puţin de-un an

Pe 30 august a fost semnat contractul de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău, pe o perioadă de 49 de ani. Criticile la adresa guvernării au fost similare cu cele legate de Banca de Economii. În loc să facă o privatizare transparentă, iar în acest proces să fie atrase companii serioase din Vest, au ales căi ocolite pentru înstrăinarea întreprinderilor strategice din stat - au fost principalele reproşuri la adresa guvernării.

Viceministrul Economiei, Tudor Copaci, a spus presei că pentru concursul de tip închis au fost trimise invitaţii de participare la şapte companii şi că în opinia sa, au fost puţini participanţi din cauza crizei din Europa.

Din relatările presei, reiese că iniţiatorul concesionării aeroportului a fost ministrul Economiei Valeriu Lazăr, deşi semnătura lui nu a apărut pe documente. În noiembrie 2012 el a vorbit pentru prima dată despre concesionare. Decizia de a concesiona a fost luată în ultima zi de interimat a executivului Leancă, pe 29 mai, dar formalizată pe 30 august. Dorin Chirtoacă a declarat că aeroportul urma să fie controlat de omul de afaceri Ilan Shor, până atunci cunoscut opiniei publice pentru magazinele duty-free. Peste un an, Ilan Shor a „aterizat” președinte al Consiliului directorilor la Avia Invest, cum anticipase Chirtoacă.

„Guvernul Leancă a însemnat încheierea unui armistițiu dubios între clanurile oligarhice care controlează Republica Moldova și a fost învestit în urma unor înțelegeri despre care nu numai societatea nu are habar, ci și membrii de rând ai noii majorități parlamentare”, a fost constatarea ziariştilor de la „Timpul”.

Şeful executivului Iurie Leană a justificat, în aceeaşi zi de examinare a moţiunii comuniştilor, că aerogara avea nevoie urgentă de investiţii, lucru imposibil de realizat din bugetul statului.

Avia Invest, firma declarată câştigătoare, a fost creată la 2 august şi avea fondatori două companii din Rusia: Habarovski Aeroport şi holdingul Kolomenski Zavod, a scris ziarul „Adevărul”. Prima era controlată de familia de miliardari ceceni Bajaev, a doua făcea parte din grupul Transmasholding - cel mai mare producător de locomotive, vagoane şi material rulant feroviar din Rusia, potrivit aceleiași surse.

Jurnaliştilor de la „Adevărul” le-a atras atenţia administratorul firmei Avia Invest – Boris Salov, un veteran al aviaţiei civile moldovene, dar care a deţinut 25% din acţiunile companiei Renan. Această companie ar fi fost implicată în mai multe scandaluri internaţionale legate de traficul de arme, figurând şi în rapoartele ONU. În 2005 Renan a creat o firmă ce a apărut printre acţionarii de la Victoriabank, atunci când Plahotniuc a devenit şi acţionar, a amintit „Adevărul”.

Peste câteva luni, acelaşi ziar a scris că marile companii ruse s-au retras, fiind înlocuite cu o altă firmă fondată în 2014, la Moscova, cu un capital statutar de 2.000 de euro, ceea ce contravenea documentelor semnate care stabileau că investitorul trebuia să aibă experienţă de cel puţin doi ani în domeniul aviaţiei civile şi să dispună de un capital de minimum 30 de milioane de euro.

„Guvernul Leancă a însemnat încheierea unui armistițiu dubios între clanurile oligarhice care controlează Republica Moldova și a fost învestit în urma unor înțelegeri despre care nu numai societatea nu are habar, ci și membrii de rând ai noii majorități parlamentare”, a fost constatarea ziariştilor de laTimpul.

Portalul Kommersant.md a scris că la sfârșitul lunii octombrie liderii coaliției de guvernare au fost într-o vizită la Bruxelles, unde comisarul european pentru extindere Stefan Füle i-a criticat sever pentru acţiunile netransparente legate de BEM şi aeroport. „Discuţia nu a fost dintre cele mai plăcute. Domnul Füle ne-a spus că ne jucăm de-a integrarea europeană în interese de partid”, a declarat unul dintre liderii coaliţiei sub protecţia anonimatului.

Un nou embargo la vinuri

La 29 noiembrie, la Vilnius, Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE, unul dintre puţinele evenimente pozitive ale anului, au constatat mai mulţi observatori. În ajunul summitului de la Vilnius, Comisia Europeană a propus abolirea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, un alt succes al diplomaţiei care s-ar fi datorat nu neapărat reuşitelor, ci mai degrabă unui interes geopolitic, au comentat unii analişti pentru portalul Kommersant.md. Rusia a făcut presiuni asupra Republicii Moldova, încercând să o abată din drumul ei european, exact cum a procedat cu Ucraina, care, însă, a cedat presiunilor economice, a scris Kommersant.

În acelaşi context, trebuie menţionate introducerea, pe 10 septembrie, a unui nou embargo la vinurile moldoveneşti importate în Rusia, precum şi ameninţările vicepremierului rus Dmitri Rogozin. Potrivit ziarului Adevărul, pe 2 septembrie, Rogozin a preîntâmpinat decidenţii politici de la Chişinău că, odată cu apropierea Republicii Moldova de UE, Rusia ar putea aplica „embargouri, restricţii pentru migranţi, pierderea Transnistriei, închiderea robinetului la gaz”.

„Nu poţi să mergi spre UE fără să consulţi părerea cetăţenilor de pe malul stâng al Nistrului”, era citat Rogozin de ziarul „Panorama”. „Aveţi o problemă foarte serioasă care există de 20 de ani. Am fost peste Nistru. Acolo oamenii citesc cu atenție ce scriu ziarele moldovene. Ei înţeleg că vor avea de a face cu o nouă realitate economică. Şi aici poate să se întâmple ca, de exemplu, în celebrul film „Ironia sorţii”: trenul pleacă, iar gara rămâne”, a preîntâmpinat Rogozin, potrivit „Panorama”.

XS
SM
MD
LG