Linkuri accesibilitate

2014: „Sfârşitul poveştii de succes”: descoperirea miliardului furat


28 aprilie 2014, una dintre primele călătorii fără vize în UE

28 aprilie 2014, una dintre primele călătorii fără vize în UE

După liberalizarea regimului de vize cu UE, semnarea Acordului de Asociere şi declaraţii despre depunerea cererii de aderare în 2015, a urmat „furtul din sistemul bancar”, care a fost ca un cutremur pentru întreaga societate.

Din punct de vedere politic, anul a reprezentat o confruntare geopolitică, ce s-a răsfrânt inclusiv asupra rezultatelor alegerilor din 30 noiembrie, au notat mai mulţi analişti.

Primul eveniment care a dat tonul a fost referendumul din autonomia găgăuză, din 2 februarie, în problema vectorului de politică externă. Liderii de la Comrat s-au arătat deranjaţi de intenţia autorităţilor de la Chişinău de a semna Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, care, potrivit lor, erau în detrimentul producătorilor ce-şi exportau mărfurile pe piaţa rusă.

Peste 98% din participanţii la referendum au pledat pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, la o rată de participare de peste 70%. Plebiscitul a fost considerat de Chişinău ilegal, fiind interzis de Judecătoria Comrat, iar procuratura a iniţiat un dosar penal pentru samavolnicie.

Ziarul „Timpul” a scris că referendumul „a fost organizat de Rusia și că scopul a fost deturnarea cursului proeuropean al Republicii Moldova”. Cu toate acestea, a precizat aceeaşi sursă, liderii politici ai Republicii Moldova „n-au scos un cuvânt despre implicarea Rusiei”.

Unul dintre susţinării referendumului, în contextul crizei din estul Ucrainei şi din peninsula Crimeea, a fost Igor Dodon, lider al Partidului Socialiştilor, ex-ministru al Economiei în perioada guvernării comuniste, despre care s-a scris că era susţinut în mod deschis de Kremlin.

Un alt „om al Moscovei”, potrivit presei, controversatul businessman Renato Usatâi a finanţat referendumul din Găgăuzia cu jumătate de milion de lei, a scris ziarul „Adevărul”.

Liderii coaliţiei de guvernare Marian Lupu şi Vlad Filat au declarat în acest context că forţe politice, inclusiv externe, vor să destabilizeze ţara.

Criza din Ucraina „a ajutat” Republica Moldova

Pe 27 februarie şi 3 aprilie Parlamentul European şi Consiliul UE au luat decizia finală privind includerea Republicii Moldova pe lista ţărilor ai căror cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize pentru a călători în spaţiul Schengen. Acest regim a intrat în vigoare începând cu 28 aprilie 2014, Republica Moldova fiind prima ţară din Parteneriatul Estic al UE care a beneficiat de regim liberalizat de vize.

Euparlamentara Monica Macovei a declarat Europei Libere că şi guvernarea a meritat această decizie, dar, mai ales, „agresiunea rusă în Ucraina a ajutat Moldovei”.

Pe 27 iunie, la Bruxelles, Republica Moldova, alături de Georgia şi Ucraina au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană, iar autorităţile declarau că integrarea europeană este un proces ireversibil.

Acordul de Asociere şi regimul liberalizat de vize sunt puţinele realizări ale coaliţiei de guvernare în cei cinci ani de aflare la putere. (Kommersant.md)

Potrivit portalului Kommersant.md, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a spus, în cadrul ceremoniei, că cele trei ţări trebuie să reformeze justiţia şi să nu admită compromisuri în lupta cu corupţia. Anume aceste restanţe au figurat în toate declarațiile oficialilor europeni din 2014, atunci când au vorbit despre Republica Moldova.

„Acordul de Asociere şi regimul liberalizat de vize sunt puţinele realizări ale coaliţiei de guvernare în cei cinci ani de aflare la putere. PLDM a promis ca până în 2020 să integreze ţara în UE, şeful executivului Iurie Leanca declarând la Bruxelles că în 2015 Republica Moldova planifică să depună cerere de aderare”, a scris Kommersant.md. Entuziasmul premierului e legat mai degrabă de alegerile din noiembrie, în opinia jurnaliştilor de la Kommersant.md, la fel cum partidele de stânga vor pleda pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

La nicio lună de la acest eveniment, autorităţile ruse au introdus embargo la importul fructelor şi conservelor din Republica Moldova, invocând încălcări sanitare. Caracterul politic al deciziei fusese exprimat în ajun de premierul Dmitri Medvedev, care ceruse protejarea pieţii ruse în legătură cu semnarea de către Chişinău a Acordului de Asociere cu UE şi un posibil reexport al mărfurilor europene prin Republica Moldova, a relatat ziarul „Adevărul.

Interdicţiile la fructe, legume şi conserve veneau după ce în septembrie 2013 au fost aplicate măsuri similare şi în cazul vinurilor. Într-o analiză publicată de ziarul „Adevărul”, economistul Stanislav Madan arăta că, spre deosebire de embargoul pe vinuri, producătorii de fructe vor fi loviţi din plin, pierderile estimate cifrându-se la 150 de milioane de dolari. „Vinăriile au devenit mai imune la al doilea embargo, depunând după 2006 eforturi remarcabile pentru diversificarea pieţelor, care s-au soldat cu anumite succese. (…) Pe de altă parte, producătorii de fructe se află acum în situaţia vinificatorilor din 2006, cu o dependenţă aproape totală de piaţa rusă, (peste 80%, în anul 2013), iar impactul asupra lor, cel puţin pe termen scurt, va fi mult mai dureros”, a scris „Adevărul”.

Igor Dodon, „partenerul Kremlinului”

Mai multe instituţii media au observat că socialistul Igor Dodon a profitat de această stare de fapt, mergând în ajunul alegerilor prin zona de nord a ţării, unde sunt cele mai mari livezi de mere şi unde oamenii aveau tradiţia încă din perioada sovietică de a duce mărfuri agricole la Moscova. De asemenea, Dodon a bătătorit drumul spre Rusia fiind primit de oficiali de cel mai înalt rang, inclusiv de preşedintele Vladimir Putin. Considerat „partenerul Kremlinului”, liderul socialiştilor a apărut la televiziunile centrale ruseşti în ipostaza de politician care va readuce vinurile şi fructele moldoveneşti pe piaţa rusă, a scris „Ziarul Naţional.

Potrivit Newsmaker.md (echipa de la Kommersant a creat în august un portal nou, după ce grupul rus de presă a renunţat la versiunea moldovenească), în vară Moscova s-a dezis definitiv de Vladimir Voronin, mai ales după plenara din 7 iunie, la care au fost înlăturați de la conducerea partidului Mark Tkaciuk, Grigore Petrenco şi Iurie Muntean şi s-a renuntaţ la lozincile împotriva oligarhului Vladimir Plahotniuc.

Pe data de 4 noiembrie, Vladimir Voronin a declarat că el nu este împotriva apropierii de UE, contrar declaraţiilor anterioare.

Cei trei i-au adresat lui Voronin o scrisoare în care susţineau că gruparea formată din Oleg Reidman, Anatolie Zagorodnâi, Violeta Ivanov şi Artur Reşetnicov ar fi prea apropiată de prim-vicepreşedintele PD Vladimir Plahotniuc. La plenară, Oleg Reidman, fost consiler pe probleme economice al preşedintelui Vladimir Voronin, a fost cel care l-a criticat cel mai tare pe Tkaciuk, potrivit agenţiei Infotag.

Presa a scris că în ajun de alegeri ar fi existat o înțelegere între PCRM şi PD în vederea unei coaliţii de guvernare, comuniştilor revenindu-le postul de preşedinte al parlamentului, democraţilor - şefia guvernului. Pe data de 4 noiembrie, Vladimir Voronin a declarat că el nu este împotriva apropierii de UE, contrar declaraţiilor anterioare. „Noi vorbim nu despre denunţarea Acordului de Asociere, ci despre corectarea lui. Modernizarea şi asocierea cu diferite structuri europene este un lucru firesc pentru fiecare ţară. Şi trebuie să contiuăm această muncă”, a spus Voronin, citat de postul public de televiziune Moldova 1.

Pe de altă parte, Grigore Petrenco a afirmat în campanie că oamenii care „vor vota pentru PCRM, vor vota, de fapt, pentru Plahotniuc”.

„Patria” lui Renato Usatâi

La scrutinul parlamentar promisiunile şi lozincile au fost de natură geopolitică: „Înainte spre un viitor european”, „Cu PL în familia NATO şi UE”, „Ultima şansă pentru europenizarea Republicii Moldova”, denunţarea Acordului de Asociere cu UE şi aderarea la Uniunea Eurasiatică. Iar liderii socialişti au împânzit ţara cu bilborduri în care apăreau alături de Vladimir Putin.

Pentru electoratul comuniştilor dezamăgiţi concura nu doar „alesul Kremlinului”, ci şi Renato Usatâi, un controversat om de afaceri care îşi zicea gastarbeiter cu avere de milioane de dolari şi acţiuni la Gazprom. Usatâi s-a promovat în peisajul politic organizând concerte cu artişti ruşi, făcând donaţii şi criticându-l mai ales pe ex-premierul Vlad Filat. Era asemuit de comentatorii politici cu liderul comunist Vladimir Voronin sau cu excentricii şi populiştii Vladimir Jirinovski din Rusia şi Gigi Becali din România. Într-o înregistrare neoficială realizată de jurnaliştii de la RISE, Usatâi a spus că a fost trimis la Chişinău de „băieţii de la FSB şi de la Kremlin”.

Renato Usatâi la Comisia Electorală Centrală

Renato Usatâi la Comisia Electorală Centrală

El nu a ascuns niciodată legăturile cu lumea interlopă, postând poze pe reţelele de socializare cu Grigori Karamalak, numit „hoţ în lege”, care în 1998 a fugit din Republica Moldova fiind achetat pentru omor, şantaj, torturi etc.

„Mili­o­na­rul «cres­cut» şi plătit de Rusia, cu rela­ţii ofi­ci­ale în lumea inter­lopă, vrea să ajungă în Par­la­men­tul Republicii Mol­dova, declarându-se patriot şi pro­mi­ţând să lupte împo­triva coru­pţiei. Deşi impli­cat activ în acti­vi­ta­tea publică, o parte din viaţa con­tro­ver­sa­tu­lui Usa­tâi mai rămâne o enigmă”, a scris „Ziarul de Gardă”.

Înainte de scrutin, formaţiunea condusă de el, Partidul „Patria”, era cotată cu circa 10% din intenţiile de vot, dar a fost exclusă din cursă cu trei zile înainte de alegeri pe motiv că a utilizat în campania electorală fonduri externe interzise prin lege.

Decizia Curţii de Apel Chişinău a fost văzută de o parte a presei ca fiind contradictorie şi care putea trezi semne de întrebare în privinţa legitimităţii alegerilor. A fost calificată de unele mass-media drept „sfârşitul democraţiei moldoveneşti” sau „începutul uzurpării puterii de stat”.

Fenomenul Renato Usatâi, cu o creştere spectaculoasă în sondaje - de la 0,5% în ianuarie la 13-14% spre finalul campaniei electorale - , era văzut de sociologul Doru Petruţi „ca o consecinţă directă a modului în care s-a guvernat”.

„Samovolnicia şi fărădelegea comisă de statul moldovenesc împotriva Partidului «Patria» au depășit toate limitele imaginației. Excluderea din cursa electorală, în baza unor motive false, dosare penale fabricate, percheziţii şi arestări ilegale, intimidarea activiștilor, ameninţarea cu interzicerea partidului ca atare. Toate aceste fărădelegi au fost creaţia aşa-numitelor puteri pro-europene”, au comentat jurnaliştii de la ziarul „Panorama, o publicaţie ce a sprijinit partidele pro-ruse.

„Dacă aceste ale­geri, din 30 noiem­brie, nu ar fi fost să fie răs­cru­cea des­ti­nu­lui nos­tru între Est şi Vest, poate că mulţi, din­tre cei care au mers la vot şi au dat pri­o­ri­tate par­ti­de­lor pro-UE, nici nu ar fi ieşit din casă. Aşa, însă, au făcut-o, s-au mobi­li­zat pe ei şi pe apro­pi­a­ţii lor şi au mers la urne, fie călcându-şi pe inimă, fie scrâş­nind din dinţi”, a scris „Ziarul de Gardă”, de orientare pro-occidentală.

Fenomenul Renato Usatâi, cu o creştere spectaculoasă în sondaje - de la 0,5% în ianuarie la 13-14% spre finalul campaniei electorale - , era văzut de sociologul Doru Petruţi „ca o consecinţă directă a modului în care s-a guvernat”.

Plahotniuc se vedea premier

La alegerile din 30 noiembrie, Partidul Socialiştilor a acumulat cele mai multe voturi - 20,51%, urmat de PLDM – 20,16%, PCRM – 17,48%, PD – 15,8% şi PL – 9,67%.

Intenţiile de a forma o majoritate parlamentară largă din patru partide, cu excepţia socialiştilor, au fost comentate de ziarul „Panorama” ca o dorinţă de a crea o „coaliţie de buzunar a lui Plahoniuc”, iar politicianul despre care se spunea că ar controla o bună parte din instituțiile statului ar fi putut deveni chiar premier.

Panorama” a scris că o declaraţie a lui Dumitru Diacov potrivit căreia Vladimir Plahotniuc ar putea deveni premier a scăpat neobservată de presă. „Formal, nu va fi creată o majoritate parlamentară. Totul va decide o oarecare coaliţie instabilă, de buzunar, în care prima vioară va fi Plahotniuc, iar aliatul principal va deveni PCRM. Ei au împreună 40 de mandate, insuficiente pentru alegerea președintelui parlamentului şi instaurarea guvernului, aşa încât voturi vor fi găsite în toate grupurile parlamentare. Fracțiunea PLDM este deja divizată. Se muncește pentru a diviza şi PSRM, şi PL. În astfel de împrejurări Plahotniuc, cu siguranţă, poate deveni premier, iar preşedintele parlamentului… tot Plahotniuc, nu contează care va fi numele lui în buletinul de identitate. Iar tuturor celor care nu vor fi de acord li se va spune: Welcome în puşcărie! Şi se va ajunge…”, a scris „Panorama”, pe 11 decembrie.

„Cunoscătorii” spun că liderul informal al PD, Vladimir Plahotniuc, înclina tot mai mult spre o coaliţie cu comuniştii şi în PLDM se vorbea tot mai mult despre necesitatea unui „dialog serios cu comuniştii”, au observat şi jurnaliştii de la ziarul „Ekonomiceskoe Obozrenie”.

Banii au ieşit din ţară prin băncile controlate de Ilan Shor

Criza din sistemul financiar, cu scandaluri între acţionarii principalelor bănci şi companii de asigurări, a culminat la sfârşitul anului cu introducerea administraţiei speciale la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, controlate, potrivit presei, de Ilan Shor, şi cu anunţul că circa un miliard de dolari s-a făcut nevăzut.

Ilan Shor a devenit în 2014 preşedinte la Banca de Economii şi controla prin interpuşi Banca Socială şi Unibank. Tot el devenise președinte al Consiliului de administraţie al Avia Invest, care a preluat pentru 49 de ani Aeroportul Internaţional Chişinău. FMI a numit cele două bănci „afiliate BEM” şi a cerut autorităților, încă în luna iulie, să monitorizeze mai strict operațiunile efectuate de Banca de Economii şi celelalte două bănci. Potrivit portalului Mold-street.com, aceste trei bănci au expuneri interbancare mari între ele, şi, de asemenea, expuneri mari la mai multe bănci ruseşti.

În martie banca de stat din Rusia Vneşekonombank a cumpărat 25% din acţiunile fostei bănci de stat a Republicii Moldova - Banca de Economii, provocând mai multe critici la adresa celor care au dat pe mâna ruşilor – în plin conflict militar în Ucraina – două instituţii importante pentru securitatea ţării: aeroportul din Chişinău şi fosta bancă a statului.

Reprezentanţii guvernului şi ai Băncii Naţionale au evitat în ajun de alegeri să ofere informaţii despre devalizarea celor trei bănci şi n-au suflat o vorbă despre hotărârea de guvern secretă din 10 noiembrie prin care celor trei bănci cu probleme le-au fost alocaţi bani din rezervele BNM.

Veaceslav Negruţa a afirmat că întoarcerea în proprietatea statului a BEM (anularea capitalizării din august 2013) cu o zi înainte de introducerea administraţiei speciale înseamna, de fapt, preluarea responsabilității statului pentru ceea ce mai târziu presa a denumit „furtul miliardului”.

NewsMaker.md a scris pe 24 noiembrie că ar fi fost vorba de 9,5 miliarde de lei, „aproximativ o treime din cheltuielile bugetare”. Norma legală ce prevedea acordarea ajutorului guvernului pentru băncile aflate în dificultate, potrivit portalului, a fost adoptată urmare a asumării răspunderii de către Guvernul Leancă, în lunile iulie şi septembrie, pe un pachet de legi prin care se intenţiona impulsionarea reformei justiţiei (lichidarea Curţii de Apel Bender) şi periclitarea proceselor de spălare a banilor ruşilor prin băncile moldovene.

Fostul ministru al Finanţelor Veaceslav Negruţa a scris pe blogul său, pe data de 2 decembrie - declaraţii preluate masiv în presă - că gaura la Banca de Economii reprezenta 11 miliarde de lei.

El a afirmat că întoarcerea în proprietatea statului a BEM (anularea capitalizării din august 2013) cu o zi înainte de introducerea administraţiei speciale înseamna, de fapt, preluarea responsabilității statului pentru ceea ce mai târziu presa a denumit „furtul miliardului”.

„De ce decizia CSJ a fost mai întâi şi doar apoi administrare specială impusă de BNM? Doar BNM avea suficiente motive să facă asta cu mult mai înainte. Iar decizia CSJ se vede de la o poştă că e „boţită” în grabă şi conţine multe lacune. Iată şi răspunsul: dacă BNM impunea administrare specială, ca prim pas, acţionarii care au intrat în posesia băncii, iniţial în 2011 prin atac raider şi mai apoi în august 2013 după acea capitalizare fără participarea statului, erau consideraţi cei care au administrat prost şi ineficient BEM, iar gaura de aproximativ 11 miliarde de lei era responsabilitatea lor. Cu toate consecinţele care le revin”, a explicat Negruţa. Fostul ministru a spus că s-a opus schemei de preluare a BEM, de aceea „i-a fost instrumentat un dosar penal”.

Despre ajutorul sau creditul de urgenţă acordat de BNM Băncii de Economii şi Băncii Sociale, în mărime de 216 milioane de dolari, opinia publică a aflat din raportul FMI, a atras atenția ziarul „Ekonomiceskoe Obozrenie. „Dacă acest fapt nu ar fi coincis cu monitorizarea FMI, nu se ştie când am fi aflat despre amploarea ajutorului oferit celor două bănci cu probleme. Date concrete despre situaţia de la BEM şi Banca Socială cum nu au fost aşa şi nu sunt”, a scris publicaţia.

Presa a scris că fosta bancă a statului a acordat un volum foarte mare de credite în 2014, acest indicator a săltat de la circa 1,5 miliarde de lei la 3,7 miliarde. De asemenea, BEM a făcut mai multe tranzacţii interbancare cu Banca Socială şi Unibank, care numai în luna noiembrie au constituit aproape 11 miliarde de lei. Astfel, banii din BEM au ieşit din ţară prin Banca Socială şi Unibank, unii experţi au afirmat că aceştia au fost transferaţi în Rusia.

Un alt element al schemei devalizării, descris de NewsMaker, a fost cedarea către o companie străină a dreptului de recuperare a creditelor neperformante de la Banca Socială, în mărime de peste 18 miliarde de lei.

În septembrie, preşedintele comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, fostul liberal-democrat Veaceslav Ioniţă, l-a acuzat pe ex-premierul Vlad Filat că ar fi beneficiat, prin intermediari, de o parte din creditele dubioase de la BEM şi Banca Socială, într-un volum de circa 500 de milioane de lei.

Fapt negat de Filat, dar care a constituit ulterior subiectul unor dosare penale. În unul din aceste cazuri, cumnatul lui Filat, Ion Rusu, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, a scris portalul Moldova.org.

Premierul în exerciţiu Iurie Leancă a promis audit internațional la BEM şi în întreg sistemul bancar. După părerea lui, existau suspiciuni că amploarea încălcărilor e atât de mare încât se impunea o expertiză externă, a relatat Publika TV.

Jurnaliştii de la portalul NewsMaker.md, într-un articol din 10 decembrie, au pus la îndoială faptul că autorităţile vor investiga „furtul miliardului” şi-i vor deferi justiției pe beneficiarii acestor scheme.

„Un specialist în finanţe când a descris situaţia din sectorul bancar a folosit următoarea metaforă: Republica Moldova este o vacă, iar Banca de Economii – ugerul ei. Premierul Iurie Leancă deja a presupus că vaca a fost mulsă pe furiş, fără a preciza cine a făcut-o. Poate că într-adevăr nu cunoaşte. De fapt, asta nu este atât de important. Contează că ugerul a rămas pe mâini abile şi cu bătături”, a scris NewsMaker.md.

În articol se sugera că pentru diplomaţii europeni sintagma „integrarea europeană a Republicii Moldova” nu mai are nicio valoare.

„Spălătoria rusească”, cu girul autorităților

Un alt caz de rezonanţă relatat de presă a fost „spălătoria rusească” sau „Laundromatul”. În perioada 2010-2014, circa 20 de miliarde de dolari murdari din Rusia au fost spălate prin intermediul judecătorilor şi băncilor din Republica Moldova. Sumele nu se reţineau mai mult de 15 minute în conturile moldovene şi erau transferate spre bănci din Letonia, de acolo - în întreaga Europă. A fost cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est, a dezvăluit RISE Moldova.

Potrivit Radio Europa Liberă, o tranzacţie obişnuită avea următoarea schemă: începea cu două companii offshore care semnau un contract fals, în care una cădea de acord să-i împrumute celeilalte sume mari de bani: de la 100 la 800 de milioane de dolari. Contractele stipulau că datoria este garantată de către companii din Federaţia Rusă, aproape întotdeauna conduse de un cetăţean moldovean, infiltrat pentru a face accesul în instanţele judecătorești din Republica Moldova.

Schema era similară cu cea descrisă în 2008 de avocatul Serghei Magniţki, mort în condiţii suspecte într-o închisoare rusă în 2009. În 2008 banii ruşilor au fost spălaţi prin intermediul Băncii de Economii.

La începutul anului 2014, exact aceeaşi schemă a fost aplicată la Victoriabank. „Ziarul de Gardă” a scris că Vea­ce­slav Pla­ton a fost o perioadă „pri­e­ten şi par­te­ner de afa­ceri cu Pla­ho­t­niuc”.

În ambele cazuri oamenii legii din Republica Moldova s-au justificat că nu pot ancheta tranzacţiile suspecte deoarece colegii lor din Rusia nu răspund la interpelări, iar astfel de ilegalități necesită eforturi comune, a mai notat Europa Liberă. Faptul că anchetele au trenat era văzut de fostul premier Ion Sturza ca „un gir al lui Vladimir Plahoniuc”, despre care se spune că ar controla instituţiile de drept.

Marea majoritate a sumelor transferate din Rusia au trecut prin Moldincombank, care ar fi aparţinut lui Veaceslav Platon. De asemenea, unele companii offshore implicate în spălarea banilor prin băncile moldovene au apărut în contextul scandalului cu preluări de acţiuni de la Moldova Agroindbank, atunci când se spunea că Platon, prin intermediul mai multor firme ce au preluat pachete mai mici de 5% ce nu necesitau aprobarea BNM, ar fi intrat în posesia unui pachet de 30% din acţiuni.

La începutul anului 2014, exact aceeaşi schemă a fost aplicată la Victoriabank. Ziarul de Gardă” a scris că Vea­ce­slav Pla­ton a fost o perioadă „pri­e­ten şi par­te­ner de afa­ceri cu Pla­ho­t­niuc”. Platon ar fi cumpărat în 2012 de la Vladimir Plahotniuc pachetele de acţiuni de la Victoriabank, Victoria Asigurări, Asito şi Banca de Economii, prin intermediul cumnatului său, Iuri Kontievski, a relatat şi ziarul „Adevărul.

Pe 3 martie, Kommersant.md a anunţat că Veaceslav Platon a părăsit ţara, după ce a fost acuzat de atac raider şi a fost învinuit că ar intenţiona să cumpere deputaţi.

Într-un interviu pentru Kommersant.md, el a negat că ar deţine pachete mari de acţiuni la principale bănci şi companii de asigurări, a afirmat că afacerea lui e acordarea de servicii juridice. Nu a vrut să vorbească despre acţiunile pe care le-a cumparat de la Plahotniuc, promițând să facă dezvăluiri mai târziu. Spunând că nu are ce împărți cu fruntaşul democraţilor şi că cunoaşte în detaliu piaţa bancară doar din curiozitate, a dat de înţeles că are poliţe nerezolvate cu Plahotniuc. Fostul deputat AMN s-a referit la „controlul PD asupra Băncii Naţionale” şi la Vlad Filat „care a început a lucra pentru Plahotniuc”. „S-a umilit, a acceptat toate condiţiile acestuia, numirea noului procuror, votarea în primă lectură a legii ce prevedea trecerea la votul uninominal, după care a venit decizia Curţii Constituţionale care îi interzicea să mai ocupe postul de şef de guvern. Faliment politic. (…) Cât de cinic şi fără principii poţi fii ca să intri din nou în această coaliţie? Nu poţi să iei în serios astfel de oameni”, a spus Veaceslav Platon despre liderul PLDM Vlad Filat.

Anul s-a încheiat cu începutul devalorizării leului, urmare a deprecierii rublei ruseşti, dar şi a efectelor „furtului miliardului”. Era doar un început.

Mulţi experţi şi-au amintit de multiplele recomandări ale FMI, UE, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care au tot cerut în ultimii ani autorităţilor să promoveze transparenţa structurii acționariatului băncilor. Dar oare autorităţile au dorit sincer să facă ordine în acest domeniu, în care cei care conduc ţara au interese mai mult decât evidente? S-au întrebat mai mulţi specialiști din domeniu.

În opinia socialistului Igor Dodon, care a ieşit victorios în alegeri, „Vlad Filat, Vlad Plahotniuc şi Vladimir Voronin vor şantaja europenii şi americanii”. „Vor spune: «Da, noi suntem corupţi, dar dacă n-o să ne susţineţi, vin ruşii, vine Dodon ş.a.m.d.» Şi dacă SUA şi UE se vor lăsa şantajate în continuare, atunci ele nu trebuie să se mire de ce peste un an-un an jumătate vectorul european va fi susţinut de 10-15% din populaţie. Pentru că oamenii văd toate aceste lucruri”, a spus Igor Dodon pentru Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG