Linkuri accesibilitate

Iullian Groza: „Corupţia există peste tot, există şi în Est, există şi în Vest, diferenţa este cum se luptă cu ea”


Interviu cu  directorul executiv al Institutului de Politici și Reforme Europene.

Guvernanții de la Chișinău reconfirmă interesul pentru continuarea procesului de aplicare a reformelor asumate în Acordul de Asociere. Dar Republica Moldova continuă să aibă restanțe mari pentru că reformele sunt la suprafață, în linii mari, pe hârtie.

Europa Liberă: Ce contează mai mult pe moment: cantitatea angajamentelor pe care trebuie să le onoreze Republica Moldova faţă de Uniunea Europeană sau calitatea acestora?

Iulian Groza: „Contează şi cantitatea, şi mai mult calitatea. Din punct de vedere cantitativ, tendinţa guvernului întotdeauna este să bifeze, să bifeze activităţi îndeplinite la nivel de legi, la nivel de hotărâri de guvern care se adoptă. Şi, din acest punct de vedere, în ultima perioadă efortul în realizarea angajamentelor din Acordul de Asociere a crescut comparativ cu anul trecut, deci, 24,9-25%. Aceasta din toate acţiunile implementate. În ultimele trei-patru luni efortul de implementare a acţiunilor din Acordul de Asociere s-a dublat. În procesul acesta de promovare a anumitor reforme şi aceasta, a propos, se observă mai ales acum, este că bifăm o lege, spunem că am raportat-o, este gata. Şi chiar şi acest exerciţiu nu ştiu cum e perceput ca un pas înainte, dar cam doi înapoi, fiindcă implementarea prevederilor legii nu are loc în totalitate. Sau chiar dacă o lege a fost adoptată, ea nu se aplică deocamdată.”

Europa Liberă: Şi atunci cetăţeanul crede că reformele se mimează doar pentru a fi bifate în faţa partenerilor din exterior.

Iulian Groza: „Aceasta este percepţia deja generală. Şi noi trebuie să depăşim elementul acesta doar de a face competiţii pe adoptări, pe procentaje. Fiindcă guvernul raportează o cifră, noi la institut facem o constatare iarăşi pe fapt, ne uităm care acţiuni sunt implementate şi dăm o altă cifră. Dar, pe de altă parte, mai importantă este calitatea. Or, toţi acum, deja şi partenerii europeni, o spun foarte clar, pe şleau, uitaţi-vă în concluziile Consiliului de Miniştri din luna februarie, este pentru prima dată când Uniunea Europeană vine cu nişte condiţii foarte clare care trebuie puse în aplicare.”

Europa Liberă: Occidentalii spun şi mai clar autorităţilor de la Chişinău: „Aveţi restanţe la implementarea reformei Procuraturii, la implementarea reformei în justiţie, la descentralizarea puterii”. Şi lista continuă.

Iulian Groza: „Diferenţa între perioada precedentă şi ceea ce se întâmplă deja anul curent, în retorica Uniunii Europene şi a partenerilor de dezvoltare este că ei au început nu numai să spună chestii generale: „Aveţi probleme cu justiţia. Aveţi probleme cu climatul de investiţii. Aveţi probleme cu instituţiile guvernamentale”. În sens că eficienţa instituţiilor publice sau relaţia foarte apropiată între politic şi business în promovarea diferitelor...”

Europa Liberă: …în politizarea instituţiilor de stat...

Iulian Groza: „…în politizarea instituţiilor de stat ş.a.m.d. Uniunea Europeană la moment vine deja cu nişte chestiuni mai concrete. Iată, de exemplu, chiar astăzi [vineri 27 mai] delegaţia Uniunii Europene la Chişinău a lansat concluziile şi recomandările misiunii de evaluare a instituţiilor de drept, un procedeu care a fost solicitat de guvern, în primul rând, şi iată experţii au venit acum. A propos, o chestiune în care şi noi demult am punctat pe ea, şi anume ca Uniunea Europeană ar fi bine nu doar să se limiteze la chestii generale, dar să vină cu chestii concrete. Iată au venit aceşti experţi europeni, vreo 12 experţi europeni.”

Europa Liberă: Cine îi plăteşte?

Iulian Groza: „Uniunea Europeană i-a angajat să facă o analiză a funcţionării instituţiilor de drept în Republica Moldova. Cu toţii înţelegem: corupţia a fost şi este cea mai mare problemă care a afectat inclusiv imaginea integrării europene în Republica Moldova, fiindcă ea a fost foarte mult asociată cu politicul. Şi din cauză că politicul este excesiv influenţat de fenomenul corupţiei, până la urmă, şi asocierea politicului cu procesul de integrare europeană, într-un fel sau în altul, putem să ne explicăm de ce percepţia cetăţeanului pentru integrare europeană a scăzut.”

Europa Liberă: Şi admiteţi că cetăţeanul mai poate recâştiga încrederea în acest parcurs european, cu aceiaşi guvernanţi care au compromis apropierea Moldovei de UE?

Iulian Groza: „Nu cred. Sunt două soluţii aici. Fie guvernarea conştientizează nu doar la nivel declarativ, dar cu acţiuni concrete, pe care le cere şi Uniunea Europeană, că trebuie puse în aplicare reforme, puse în aplicare legi. Fără acest lucru, încrederea nu va fi recăpătată nici din partea cetăţenilor, nici din partea Uniunii Europene. Deci, este nevoie de voinţă politică foarte clară. Dar întrebarea e: există oare cu adevărat voinţa aceasta să se cedeze din controlul asupra instituţiilor?”

Europa Liberă: Trebuie demontat un întreg sistem. Cine îl demontează?

Iulian Groza: „În momentul în care această voinţă politică nu se observă, soluţia este pe cât de simplă, pe atât de complexă. Este foarte important ca presiunea asupra schimbărilor să fie înţeleasă de către cetăţeni şi să fie realizată de către cetăţeni nu doar prin protestele stradale. Cetăţeanul ar fi bine să se intereseze de soarta localităţii, de soarta comunităţii, să ceară autorităţilor publice locale, autorităţilor publice centrale responsabile de anumite acţiuni să răspundă şi să acţioneze.”

Europa Liberă: Lumea mai degrabă trăieşte cu frică, pentru că ei zic că la putere s-ar afla cei autoritari şi este foarte greu să-ţi găseşti dreptatea, să contezi pe respectarea buchii şi spiritului legii.

Iulian Groza: „Per ansamblu, aşa şi este. Ne uităm în ultimul sondaj de la IRI, arată un grad foarte ridicat de frică în societate. Or, aceasta este foarte periculos pentru o ţară care se declară pro-europeană şi vrea să devină membră a Uniunii Europene. Şi frica poate fi depăşită, dacă există spiritul de comunitate şi de solidaritate pentru o anumită acţiune. Dar ce voiam să spun este că Uniunea Europeană nu pune acum în discuţie nici măcar ideea ca să fie abolit regimul de vize cu Republica Moldova din cauză că lucrurile în Moldova nu merg foarte bine, dar invers, merge pe o abordare mai de implicare. Chiar dacă asistenţa directă bugetară a Uniunii Europene a fost suspendată, asistenţa tehnică din partea Uniunii Europene vine, asistenţa pentru dezvoltare societăţii civile este aici, asistenţa din partea misiunii experţilor Uniunii Europene de nivel înalt, de consilieri. Sunt peste 25 de experţi care lucrează aici cu fiecare instituţie, nu doar în ministere, dar şi în instituţii regulatorii, instituţii „independente”, care sunt acolo şi care, a propos, nu numai stau şi consiliază, ei mai şi monitorizează şi deja de la prima sursă înţeleg şi văd cum merg lucrurile în Moldova. Şi sper eu ca acest lucru să ajute inclusiv în a convinge partenerii noştri europeni că investiţia în Republica Moldova nu trebuie să se oprească la asistenţă tehnică şi la recomandări şi condiţionări. Investiţia în Republica Moldova trebuie să fie mult mai activă, fiindcă totuşi Moldova este la moment la hotar cu Uniunea Europeană. În general, ceea ce se întâmplă la hotarele Uniunii Europene acum nu este o situaţie foarte stabilă. Şi dacă până în 2014 Moldova era acel element de succes al Parteneriatului Estic, acest element de succes s-a diminuat şi, respectiv, stabilitatea şi securitatea în vecinătatea Uniunii Europene este foarte importantă. Iar pentru Uniunea Europeană Moldova, din acest punct de vedere, este importantă. Uniunea Europeană este interesată în stat de drept, în funcţionarea instituţiilor de drept. Ceea ce se aşteptă sau ceea ce se încearcă să se promoveze acum de unii oponenţi ai integrării europene, integrarea în Uniunea Euroasiatică, pentru cei care cred în aceasta şi se gândesc, sunt foarte mulţi cetăţeni, a propos, care deja, într-un fel, cred că scăparea e în Uniunea Euroasitică…”

Europa Liberă: Şi de ce e mai mare acest procent al respondenţilor care răspund în cadrul sondajelor de opinie că Uniunea Euroasiatică le-ar trezi mai multă simpatie?

Iulian Groza: „Nu că este mai mare numărul celor care spun că vor în Uniunea Euroasiatică, a propos, lucru care nu se va întâmpla, sau dacă se va întâmpla, aceasta nu va contribui cu nimic la dezvoltarea Republicii Moldova. Noi acum unde suntem? Nu suntem într-o situaţie de ţară care, practic, este similară cu regimurile, cum funcţionează instituţiile în ţările din Est, mă refer la cele din Uniunea Euroasiatică. De ce să mai vrei să ajungi acolo? Dar, făcând abstracţie

Moscova, care este punctul de referinţă al acestui proces, nu ne cere să ne schimbăm, să ne consolidăm instituţiile de drept, să avem un stat de drept, să avem respectarea drepturilor omului, nu. Pentru Moscova nu este neapărat acesta cel mai important lucru. Respectiv, pentru ca să mergem în Uniunea Euroasiatică, nu trebuie să ne schimbăm, trebuie să rămânem aşa cum suntem noi. Şi, probabil, haosul acesta care este în Republica Moldova poate fi şi mai mult dezvoltat. Şi anume acesta este interesul de la Moscova, să creeze situaţii de destabilizare şi să slăbească ţara, şi să slăbească inclusiv partenerii aceia care au investit în Republica Moldova.

de aceasta, Rusia, sau Moscova, care este punctul de referinţă al acestui proces, nu ne cere să ne schimbăm, să ne consolidăm instituţiile de drept, să avem un stat de drept, să avem respectarea drepturilor omului, nu. Pentru Moscova nu este neapărat acesta cel mai important lucru. Respectiv, pentru ca să mergem în Uniunea Euroasiatică, nu trebuie să ne schimbăm, trebuie să rămânem aşa cum suntem noi. Şi, probabil, haosul acesta care este în Republica Moldova poate fi şi mai mult dezvoltat. Şi anume acesta este interesul de la Moscova, să creeze situaţii de destabilizare şi să slăbească ţara, şi să slăbească inclusiv partenerii aceia care au investit în Republica Moldova. Problema care trebuie să deranjeze cetăţeanul, şi acest lucru îl deranjează pe cetăţean, vedem în sondaje, este corupţia şi modul în care funcţionează instituţiile. Şi presiunea trebuie pusă aici, pe politic, pe guvernare. Acest lucru a funcţionat în România. Până când România nu a demonstrat că luptă cu adevărat cu corupţia, până atunci i-a fost foarte greu să convingă partenerii europeni de progresul în modernizare, în realizarea reformelor şi, până la urmă, a făcut ca România să fie membră a Uniunii Europene şi o ţară care cu adevărat se prezintă ca exemplu, atunci când se vorbeşte despre lupta cu corupţia. Fiindcă corupţia există peste tot, există şi în Est, există şi în Vest, diferenţa este cum se luptă cu ea. Problema este că, până la urmă, cetăţeanul nu vede o diferenţă. Şi ce vede cetăţeanul este că dacă, de exemplu defrişezi nişte copaci sau păduri într-o anumită localitate, dacă ai fost primar, tu nu mai eşti primar, pur şi simplu. Dar dacă ai furat 250 de milioane de euro sau câteva miliarde de lei, tu eşti foarte bine mersi primar. Este, de fapt, o înlocuire a valorilor. Adică ce este mai corect: să demiţi un primar pentru un motiv că a defrişat o pădure şi să menţii un primar în funcţie despre care toată lumea ştie că a beneficiat de pe urma furtului bancar pentru care ne ştie toată lumea şi pe care noi, cetăţenii, îl vom plăti încă ani grei înainte.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG