Linkuri accesibilitate

Cum va fi acoperit deficitul de 4,2 milioane de lei dacă FMI nu va da totuși bani împrumut guvernului R.Moldova?

Proiectul legii bugetului pe 2016 aprobat săptămâna aceasta de către guvern cu o mare întârziere va intra în dezbaterea parlamentului abia în prima parte a lunii viitoare. Declarația a fost făcută Europei Libere de președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe Ștefan Creangă, care s-a declarat încrezător că autoritățile vor reuși până la adoptarea bugetului să se înțeleagă cu Fondul Monetar Internațional pentru deblocharea finanțări externe. În proiectul bugetului, finanțarea externă constituie aproape 21 la sută din veniturile planificate, deși principalii donatori nu au confirmat că vor relua finanțările care au fost oprite din cauza furtului din sectorul bancar.

Motivul pentru care autorităţile se arată sigure că vor reuşi să negocieze un acord de finanţare cu FMI este, precum afirmă Şefan Creangă, şeful comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, că majoritatea condiţionalităţilor convenite anterior cu fondul ar fi fost îndeplinite:

„Noi am realizat toate condiţiile despre care am vorbit cuultima misiune FMI: a fost numit guvernatorul, Kroll şi-a continuat acţiunile cu restituirea miliardului, reforma cu depozitarul central unic s-a votat… Deci, majoritatea condiţiilor eu consider că le-am realizat.”

Proiectul bugetului care urmează să intre în dezbatere parlamentară prevede împrumuturi externe de peste 6 miliarde 500 de milioane de lei, care se ridică la aproape 21% din veniturile planificate, şi un deficit bugetar estimat la 4,2 milioane de lei. Cum va fi acoperit cel puţin acest deficit, în cazul în care FMI nu va da totuși bani împrumut Guvernului? Ştefan Creangă:

„Dacă nu vor fi relaţiile cu Fondul, atunci acest deficit va fi micşorat din contul investiţiilor capitale. Sau dacă îl vom aproba, dar nu vom avea acoperire, îl vom rectific. Dar eu cred că noi vom avea acord cu fondul. Săptămâna viitoare vine o misiune tehnică, după care, dacă va trece tot cum trebuie, în iunie va veni deja o misiune cu mandat de negociere.”

Principalul subiect de discuţie cu misiunea FMI care soseşte luni la Chişinău va fi, aşa cum anticipează Ştefan Creangă, sustenabilitatea finanţelor publice:

„Acumulările sunt relativ bune acum, avem acumulări mai mari, chiar dacă importurile sunt mai mici, ceea ce înseamnă că vama şi fiscul îşi fac datoria. Asta e partea bună a lucrurilor. Partea proastă e că, oricum, nu ne ajung bani. Asta este evident. Pentru că creşterea economică este practic stopată, prognoza e de doar 0,5 la sută, iar guvernul nu poate să vină cu investiţii acolo unde s-ar genera locuri de muncă.”

Pe de altă parte, în opina experţilor, între ei și Eugen Ghileţchi, economist la Institutul de Politici şi Reforme Europene, în cadrul actualei runde de discuţii cu FMI, guvernul va avea de explicat şi cum va converti în datorie de stat creditele în mărime de 14 miliarde de lei oferite sub garanția sa către cele trei bănci lichidate în urma furtului de la sfârşitul anului 2014. Alte chestiuni neclarificate la părerea expertului, care rezultă din proiectul de buget, ar putea fi de exemplu prevăzuta creştere cu peste 10 mii de angajați a personalului din instituţiile publice, ceea ce reprezintă la părerea lui un cost masiv pentru buget, prin urmare ar putea complica discuţiile cu FMI.

Zilele trecute, Fondul Monetar Internațional - de care depinde reluarea finanțărilor şi din partea Uniunii Europene, Statelor Unite şi României - a semnalat din nou, prin intermediul reprezentanţei sale de la Chişinău, că nu au fost eliminate riscurile din sectorul bancar moldovean, care reprezintă o condiție majoră pentru încheierea unui acord de colaborare.

„În pofida numărului mare de tranzacții suspecte realizate în ultimii doi ani, Comisia Națională a Pieței Financiare nu a inițiat investigații și nu și-a exprimat îngrijorarea. La fel, BNM și Serviciul prevenire și combatere a spălării banilor al Centrului Național Anticorupție nu au întreprins nici o acțiune serioasă împotriva acționarilor și conducerii băncilor, care au încălcat reglementările ce țin de combaterea spălării banilor,” a punctat, printre altele, reprezentanta de la Chişinău a Fondului Monetar Internațional într-un interviu.

În ziua în care acesta fusese difuzat, BNM le-a aplicat unor foști administratori ai Băncii Sociale, una din instituţiile la care se referea FMI, o serie de sancţiuni pentru încălcări ale legislaţiei comise când erau în exerciţiul funcţiunii.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG