Linkuri accesibilitate

Anatol Arapu: „Sectorul bancar este un element cheie al oricărei economii”


Anatol Arapu

Anatol Arapu

Un interviu în exclusivitate despre legislația referitoare la întărirea sectorului bancar în R. Moldova.

Fostul ministru al finanţelor Anatol Arapu atrage atenția că nu legile lipsesc în Moldova, problema este că nu sunt „aplicate la timp și la momentul potrivit”. O problema semnalată de Fondul Monetar Internațional încă din 2005, notează Arapu, în interviul acordat corespondentei noastre:

Europa Liberă: Cum explicați faptul că până astăzi Republica Moldova nu a reușit să aibă un acord cu Fondul Monetar Internațional? Și când se va ajunge la acest acord? În ce condiții?

Anatol Arapu: „Dacă vorbim despre anul 2015, este clar că au fost aceste schimbări frecvente de guvern, plus demisia guvernatorului, care au fost cauza principală. Noi suntem vinovați, ca țară, că nu am putut obține acest acord. În ce privește situația din 2016, Fondul Monetar Internațional a venit, și-a expus primele opinii despre situația economică și așteaptă guvernul să execute acele măsuri inițiale, ca precondiții pentru negocieri. Eu cred că în timpul apropiat ele vor fi executate, cu atât mai mult că s-a hotărât problema guvernatorului.”

Europa Liberă: De ce desemnarea unui guvernator a fost sugerată ca una dintre primele condiții ale FMI pentru negocierea acordului de finanțare cu executivul de la Chișinău?

Anatol Arapu: „Fondul Monetar dorește să obțină de la autorități, printre care și Banca Națională, o clară obligațiune de a implementa acele măsuri, inclusiv de politică monetară. Și aceasta poate fi obținut numai de la o conducere valabilă la aceste instituții. FMI nu poate și nu dorește să discute cu conducători care îndeplinesc funcțiile, deoarece un program pe care îl dorește Moldova este un program pe minimum trei ani cu anumiți pași intermediari, cu măsuri intermediare, pe parcursul acestui program. Și sigur că trebuie să aibă un partener de dialog stabil.”

Europa Liberă: Când ar putea Republica Moldova să aibă acest acord semnat cu FMI? Dacă experții FMI, care s-au aflat recent la Chișinău, au criticat, spunând că Moldova are o guvernare slabă în sectorul bancar, că are costuri economice foarte grele, iar corectarea situației este crucială pentru prosperitatea economiei naționale.

Anatol Arapu: „Despre problemele sectorului bancar din Republica Moldova în toate rapoartele pregătite de FMI se scrie încă din 2005. Sigur, ele s-au agravat dramatic, pe parcursul ultimilor ani, din diferite considerente. Clar că FMI dorește, și nu numai FMI, pentru că sectorul bancar este un element cheie al oricărei economii și sigur că și partenerii de la Banca Mondială, Comisia Europeană, la nivel bilateral, tot timpul au insistat asupra necesității întăririi elementelor, în primul rând, de supraveghere bancară asupra sectorului. Cel mai bine s-a expus pe această problemă un președinte de bancă, recent, în Republica Moldova, șeful de la Mobiasbanca Groupe Société Générale.”

Europa Liberă: Banca cu capital francez.

Anatol Arapu: „Da, cu renume mondial, care a expus foarte clar unde sunt locurile slabe la noi și de ce nu se fac aceste măsuri, de ce nu se întreprind. Foarte clar, în sistemul bancar sunt probleme de supraveghere, sunt probleme de transparență a acționariatului, pe care banca centrală trebuie, cât mai rapid, să le rezolve. Noi avem regulamente care sunt în conformitate cu multe reguli internaționale, ele sunt suficiente. Este vorba de aplicarea lor, la timp și la momentul potrivit, nu după ce s-au întâmplat diferite probleme.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați spus că Fondul Monetar Internațional repetă, de vreo zece ani, încă dinaintea furtului din sectorul bancar, ceea ce trebuie să facă guvernarea de la Chișinău. Executivul moldovean a neglijat, așa am înțeles, angajamentele față de FMI și de aceasta s-a stopat această cooperare între guvern și FMI. Dar acum cabinetul de miniștri are din nou nevoie de ajutorul Fondului, necesitând bani mai mult și mai tare decât în ultimii cinci ani.

Anatol Arapu: „Recomandările Fondului au fost în diferite programe expuse. Moldova a avut program cu FMI, începând cu 2011, până în 2013, o parte din măsuri au fost implementate, o parte din recomandări, sigur, din considerente și politice, poate, și economice, și electorale, nu au fost la timp implementate.”

Europa Liberă: Dar de ce nu a existat această voință politică să fie implementate? Și ce trebuia să implementeze?

Anatol Arapu: „În primul rând, problemele le vede Banca Națională care răspunde de reglementarea sectorului. Și ea știe când, cum și ce. Problemele din sistemul judiciar, care la noi există până în ziua de astăzi, au fost un obstacol major pentru Banca Națională în a-și îndeplini funcțiile. Și toți aceasta o cunosc. Acum sperăm că, odată cu modificările care au intrat în vigoare referitoare la deciziile să nu fie contestate sau, mai știu eu, oprită funcționalitatea lor, prin intermediul deciziilor judecătorești, va da posibilitate băncii centrale să își execute întocmai atribuțiile sale.”

Europa Liberă: Republica Moldova nu a aprobat, deocamdată, bugetul pentru anul în curs. Guvernul a promis să înceapă dezbaterea politicilor fiscale și a legii bugetului pentru acest an, documente de primă importanță, a căror adoptare însă a fost amânată pentru a fi mai întâi consultate cu experții Fondului Monetar Internațional. Putem să ne așteptăm la anumite surprize?

Anatol Arapu: „Eu nu cred că vor fi mari surprize, deoarece când economia stagnează sau chiar este o posibilă descreștere, a face modificări dramatice în politicile de impozitare nu este cel mai bun lucru. Însă nu e acesta cel mai important. Fondul Monetar Internațional și partenerii noștri doresc altceva, ca să vadă scopul, care este direcția politicilor pe termen mediu și de lungă durată. Aceasta e cel mai important. Bugetul în sine nu este atât de complicat, în funcție de deciziile politice la ce se alocă resursele. În principiu, problema e următoarea: Moldova, ca multe alte economii din regiune, trece printr-o criză economică, nu atât de profundă. Ca să restabilești creșterea economică, trebuie să decizi ce instrumente utilizezi pentru a restabili creșterea economică în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar care ar trebui să fie aceste instrumente?

Anatol Arapu: „Există trei mecanisme clasice de stimulare a creșterii economice: consumul intern, consumul extern, adică exporturile, și investițiile. Noi avem o situație destul de grea. Consumul intern este lovit de scăderea veniturilor populației legate de depreciere. E clar că nu poți și bugetul nu are resurse pentru a crește rapid salariul și nici în sectorul privat nu cresc salariile. Prin urmare, consumul intern, care ar fi un generator de creștere, nu este relevant, mai ales că au scăzut foarte mult remitențele. Iarăși, putem să ajungem la concluzia că nu este un factor de creștere economică.

Doi: exporturile. Piețele tradiționale, care au fost până acum din Est, sunt în criză, sunt în criză majoră. Și să ne așteptăm că vor crește exporturile în acea direcție tot nu este cel mai bun caz. În Vest nu este ușor, exporturile cresc, dar nu cu această viteză. Exporturile au scăzut anul trecut cu 16% comparativ cu 2015, valoric. Unele exporturi au scăzut valoric din cauza fluctuației prețurilor internaționale, dar au crescut în cantități, ceea ce e un fenomen foarte bun. Să sperăm că va fi un an agricol bun și vor crește exporturile.

Cel mai important lucru pe care îl poate face guvernul Republicii Moldova acum, având un program cu FMI, să restabilească credibilitatea creditorilor străini și a mobiliza resurse financiare externe pentru a crește foarte mult investițiile publice. Investițiile publice ar da un imbold creșterii economice. Pentru aceasta trebuie să avem acest acord neapărat. Cu părere de rău, la noi există o problemă foarte mare în Republica Moldova – absorbția surselor disponibile. Noi avem și am avut sute de milioane de dolari, de credite contractate pentru infrastructură, pentru drumuri, pentru alte necesități, însă instituțiile noastre atât publice, cât și private nu sunt capabile de a asimila aceste resurse. Totuși, trebuie de făcut eforturi ca să fie acest acord, să fie mobilizate resurse financiare externe și statul să investească. Investițiile ar trebui să fie motorul creșterii economice din anul acesta și pe viitor.”

Europa Liberă: Dar cum se va descurca Moldova fără asistență financiară pe moment? Va supraviețui economic țara?

Anatol Arapu: „Ea a supraviețuit economic anul trecut, practic, în lipsă totală de finanțare externă la buget, bugetul public național. În afară de proiectele investiţionale, care există și sunt în derulare, sigur că mai avem o altă problemă majoră – sectorul public, dimensiunea sectorului public, începând cu învăţământ şi terminând cu sănătate, sistemul judiciar, poliţie ş.a.m.d.

Cu părere de rău, pe parcursul anilor, în Moldova nu s-au făcut reforme majore în acest sector. Eu cunosc că sunt programe atât cu Banca Mondială, cât şi cu Comisia Europeană de a revedea, în general, dimensiune sectorului public. El trebuie ajustat la dimensiunile economice ale ţării, la numărul real al populaţiei care locuieşte în Republica Moldova şi la cerinţele timpului. Aceasta nu se face uşor. Aceasta necesită bani, necesită suport financiar iniţial.

Dar eu sunt încrezut că toate instituţiile financiare internaţionale ne vor ajuta să facem acest lucru. Pentru că dimensiunile sectorului public şi facilităţile pe care le avem, începând cu cele sociale şi în învăţământ, nu răspund capacităţii noastre financiare de a le deservi.”

Europa Liberă: Prima tranşă din creditul pe care l-a promis guvernul României de ce nu trece Prutul? Mai trebuie mult de aşteptat?

Anatol Arapu: „Este clar, guvernul României nu acţionează absolut independent, el se consultă cu partenerii de la FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană. Nu este normal ca, pur şi simplu, să ajuţi un prieten, cum este Republica Moldova pentru România, dar acest ajutor trebuie să aibă şi efectul scontat. Dacă nu se fac reformele cerute, este clar că va trece un timp scurt şi iar va fi nevoie un ajutor suplimentar.

Ţara trebuie să facă paşi în acea direcţie ca ea singură să genereze pe viitor resurse financiare suficiente şi venituri bugetare. Pentru aceasta trebuie de făcut paşii recomandaţi de către instituţiile financiare internaţionale, începând cu reforma rapidă a sectorului bancar, care ar începe să stimuleze creditarea în economie şi corespunzător activitatea economică, care va genera venituri. În al doilea rând, surse pentru investiţii în infrastructura publică care, iarăşi, va genera şi locuri de muncă, şi venituri la buget, şi multe altele.”

Europa Liberă: Salariile şi pensiile vor fi achitate la timp? Nu vor apărea probleme?

Anatol Arapu: „Eu cred că, dacă guvernul va menţine nivelul colectărilor care cel puţin au fost pe parcursul anului trecut...”

Europa Liberă: Ei spun că acumulează mai bine decât anul trecut.

Anatol Arapu: „Foarte bine. Atunci, dacă nu vor fi noi obligaţiuni de majorări de salarii, clar că se va putea menţine, cum a fost practic pe parcursul anului 2015, fără resurse externe a fost posibil de a menţine salarizarea. Dar aceasta în dauna investiţiilor, cel mai rău.”

Europa Liberă: Şi ultima întrebare: credeţi că poate fi returnat miliardul dispărut? Şi ce regrete aveţi dumneavoastră pentru acest furt?

Anatol Arapu: „Regrete ca orice cetăţean al Republicii Moldova. Dar trebuie să fim foarte clari, guvernatorul Băncii Naţionale, în nenumărate rânduri, în Parlament a expus ce este partea componentă a furtului şi care este partea creditelor neperformante care s-au generat, pe parcursul multor ani, şi au fost acumulate în sectorul bancar, practic, în Banca de Economii. Cât se va returna? Este greu de spus. Aceasta ştiu acei oameni care se ocupă de aceasta, în primul rând, administratorii acestor instituţii financiare, lichidatorii care sunt angajaţi de către banca centrală, plus compania Kroll, care este angajată pentru a efectua acest lucru.”

Europa Liberă: Şi credeţi că cel puţin jumătate din sumă sau cât?

Anatol Arapu: „Nu pot să vă spun aşa ceva, pentru că nu cunosc. Noi nu am avut acces niciodată la structura acestor credite care sunt în aceste bănci, la informaţie.”

XS
SM
MD
LG