Linkuri accesibilitate

BNM: ancheta companiei Kroll cu privire la frauda bancară din Moldova continuă


Generic -- dollars @shutterstock

Generic -- dollars @shutterstock

Pînă acum, moldovenii au aflat mai multe informaţii despre „jaful secolului” din rapoartele Kroll decât de la oamenii legii.

Un comunicat al Băncii Naționale a Moldovei sosit la redactie informeaza ca investigația companiei Kroll in legatura cu frauda bancara din Moldova continuă şi că „prima etapa a investigatiei in curs a confirmat concluziile iniţiale raportate la finalizarea investigatiei preliminare anterioare si a dezvaluit noi dovezi clare cu privire la implicare crucială a domnului Ilan Şor precum si a companiilor si persoanelor asociate cu dumnealui in frauda data”. Anterior acestei declaratii de presa a Bancii Nationale, controversatul primar de Orhei, Ilan Shor făcuse si el declaratii la Chisinau despre „furtul miliardului”, declaratii total diferite de cele ale băncii.

Banca Naţională a anunțat că un prim raport al investigației Kroll, în cea de-a doua fază, confirmă constatările inițiale: că tranzacțiile prin care au fost devalizate cele trei bănci au fost făcute în cadrul unei fraude coordonate şi că un rol crucial în această schemă l-a avut Ilan Shor, precum și companiile și persoanele asociate lui.

În perioada 2012-2014, se mai spune în comunicatul BNM, „grupul Shor a coordonat direct deciziile cu privire la acordarea creditelor în favoarea companiilor interconectate, fără vreo intenție de returnare.” În următoarea perioadă, se va elabora un plan de recuperare a activelor de peste hotare în folosul Republicii Moldova.

În această primă etapă, compania americană Kroll a identificat 350 de milioane de dolari ce pot fi atribuite fraudei investigate.

Despre o gaură aproape dublă în sistemul bancar a vorbit vineri fostul preşedinte al Băncii de Economii, actualul primar de Orhei Ilan Shor, cercetat penal în două dosare. El a ieşit în faţa presei pentru a respinge acuzaţiile procurorilor şi a da vina pe fostul premier Vlad Filat, încarcerat din 15 octombrie anul trecut. Potrivit primului raport Kroll, dauna constituie „cel puțin 13 miliarde de lei, bani care au ajuns în firme offshore”.

Ilan Shor: „Pentru a-mi demonstra nevinovăţia, am colaborat şi voi colabora cu procuratura. Sumele considerate prejudiciu, urmare a acordării de credite neperformante de către cele trei bănci e de 625 milioane de dolari şi conţin două componente: prima parte de 372 de milioane de dolari datează din perioada Gacichevici, când domnul Filat era prim-ministru şi controla BEM; a doua parte de 250 de milioane de dolari, credite acordate şi transmise de mine domnului Filat pentru necesităţile lui. Toţi vorbesc de miliard, dar aceasta este un mit. Cine sunt beneficiarii finali ai acestor bani?”.

Ilan Shor a mai spus că le-a transmis procurorilor în această săptămână documente care, după părerea sa, vor ajuta la aflarea adevărului şi va demonstra nevinovăția lui la devalizarea băncilor. Informația a fost confirmată de şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Adrian Popenco.

Avocaţii lui Vlad Filat au respins acuzațiile aduse de Ilan Shor şi au afirmat că acestea au scopul de a-l absolvi de răspunderea penală, „mai ales că ar fi o persoană şantajabilă”. Ieşirea la rampă a primarului de Orhei este văzută ca o tactică de apărare de către directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Coruptiei, Galina Bostan.

„Ceea ce este deranjant este faptul că procesul nu este public, asta este o problemă. Ca un consumator de rând, eu mă întreb unde sunt alte dosare şi de ce nu sunt mișcări. Cât priveşte procesele, e evident că una din părţi are interesul să tergiverseze examinarea dosarului. Putem doar să presupunem de ce se întâmplă acest lucru, dar mie mi se pare că partea inculpatului are interesul să tergiverseze procesul”.

După un an şi ceva de la dispariția miliardului procurorii ar trebui să vină deja cu informații despre ce s-a întâmplat cu adevărat în sistemul bancar, şi nu să se scuze că investigaţiile sunt în derulare, crede juristul Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice.

„Adevărul trebuie confirmat de autorităţi. Dacă ele nu vor acţiona, adevărul nu va ieşi la iveală. De cât timp au nevoie procurorii pentru a instrumenta cauza? E o altă întrebare. Dar eu cred că deja a trecut destul de mult timp pentru ca cel puţin unele rezultate să iasă la iveală. Acuzaţiile care i se aduc domnului Filat vizează doar o foarte mică parte din sumele sustrase. Aşa că domnul Filat, chiar dacă ar putea să fie implicat în această ecuație, este un juc seător destul de mărunt. Atât timp cât procurorii şi ofiţerii CNA vor spune puţin noi nu avem de unde să ştim decât din speculaţiile de la televizor”.

Juristul Vladislav Gribincea este de părere că actualul sistem de justiţie poate duce la aflarea adevărului, fiindcă procurorii au dat jurământul să îşi execute atribuţiile în interesele respectării legii şi a ţării.

Până acum, cetăţenii au aflat mai multe informaţii despre ceea ce presa a numit „jaful secolului” din rapoartele Kroll decât de la oamenii legii, motiv pentru care mai mulţi observatori şi-au exprimat rezervele că ancheta va fi dusă la bun sfârşit.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG