Linkuri accesibilitate

BNM a anunțat începerea fazei a doua a anchetei Kroll în cazul devalizării băncilor moldovenești


Unii experţi au temerea că această investigație a fost întîrziată prea mult.

Banca Națională a anunțat demararea fazei a doua a investigației făcute de compania americană Kroll în cazul devalizării băncilor. Faza a doua, când la investigație ia parte și o companie juridică britanică, presupune și eforturi de recuperare a miliardelor dispărute, despre care Kroll sugera în primul raport încheiat în primăvară că s-au îndreptat înspre companii asociate cu omul de afaceri Ilan Shor, devenit între timp primar la Orhei.

În cea de-a doua etapă a investigației, Kroll ar fi trebuit se angajeze să-i scoată la lumină pe cei care au stat în spatele tranzacțiilor şi mai ales să recupereze banii dispăruți din cele trei bănci devenite apoi falimentare, recurgând eventual la sechestrarea bunurilor deținute în afara ţării.

În comunicatul de presă emis joi de Banca Naţională, se spune că etapa a doua va dura 16 săptămâni, în care va fi efectuată o investigație mai detaliată decât cea prezentată în primul raport Kroll, urmând a fi pregătită o strategie de recuperare a banilor dispăruți. După patru luni, BNM şi Kroll vor decide dacă extind perioada de investigație.

Un termen atât de redus pentru cea de-a doua etapă îi dă de bănuit economistului Viorel Gârbu, expert al Institutului Economiei de Piaţă. El crede că mai degrabă autoritățile nu au ajuns la o înțelegere asupra comisionului cu cei de la Kroll şi au anunțat demararea acestei etape pentru a liniști spiritele.

„Chiar în primă etapă, atunci când a fost semnat contractul cu Kroll, multe persoane s-au întrebat de ce nu s-a mers până la capăt, respectiv nu s-a semnat un contract prin care să fie prevăzute toate momentele şi care să ducă la un rezultat final, fiindcă astfel de contracte, astfel de etape pot fi făcute foarte multe, dar efectiv se vede ezitarea executivului şi ezitarea autorităților în vederea recuperării acestor mijloace financiare. Îmi dau seama că este lipsă de coerență, guvernul vrea să bifeze, vrea să impresioneze opinia publică că face anumiți paşi, dar paşii aceştia n-o să producă nici un rezultat”.

Despre primul raport Kroll unii experți au spus că nu este prea consistent, mai ales că parte din informații au fost publicate în presă, iar şeful CNA Viorel Chetraru a declarat în parlament că este mai curând beletristică şi că oamenii legii cunoșteau despre aceste inginerii financiare. Totuși, publicarea unilaterală a investigației, care era una confidențială, a fost făcută la presiunea străzii, iar cetățenii au început a pune presiune pe autorități. Iar astăzi, potrivit expertei anticorupție Mariana Kalughin, mass-media şi unii cetățeni par a fi mai interesați de continuarea investigației decât autoritățile.

Mariana Kalughin spune că deşi există dosare trimise în instanțe în ceea ce presa a numit „jaful secolului”, ele sunt frânturi dintr-un tablou. Autorităților moldovene, mai spune experta, le lipsește o viziune generală şi hotărîrea de a interveni rapid şi de a pedepsi funcționarii care se fac vinovați.

„Şi de data aceasta autoritățile, mai degrabă, creează niște așteptări false pentru cetățeni. Ceea cred m-ar interesa pe mine: cum s-a întâmplat că trei autorități naționale, cum ar fi Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Centrul Naţional Anticorupție se dovedesc mai puţin eficient în comparație cu o companie internațională privată. Atunci pentru mine apare o foarte gravă îndoială – de ce ne mai trebuie autorități la nivel național dacă de fiecare dată putem apela la companii internaționale private”.

Indiferent de rezultate, afirmă Mariana Kalughin, autoritățile vor trebui să justifice banii cheltuiţi. Şeful CNA, Viorel Chetraru, a explicat anterior pentru Europa Liberă că investigația internațională ar fi mai credibilă în acest moment decât o anchetă derulată în ţară. De asemenea, detectivii americani şi juriştii internaționali ar contribui la eventualele procese peste hotare.

Unii experţi au temerea că această investigație a fost întîrziată prea mult şi indiferent pe mâna cui ar ajunge cercetarea, urmele ar putea fi pierdute, eventual undeva în estul rebel al Ucrainei, aşa cum sugerează primarul de Bălţi.

XS
SM
MD
LG