Linkuri accesibilitate

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă, Valentina Ursu, și interlocutorii ei din satul Costești, r. Ialoveni și Capaclia, r. Cantemir.

Postul nostru de radio lansează proiectul „Moldova. Un sfert de secol”, dedicat marcării a 25 de ani de la proclamarea independenței țării. Pe pagina noastră de internet vă propunem o rubrică dedicată acestui proiect, cu interviuri, relatări și documentare video. Colegii mei de la emisiunea televizată „Pur și simplu” au pregătit 25 de portrete cu oameni care povestesc cum s-a schimbat viața lor în toți acești ani. Și la acest sfârșit de săptămână vorbim despre anevoioasa cale de edificare a unui stat democratic.

Pentru americani Declarația de Independență este un text sacru, pentru cetățenii Republicii Moldova textul Declarației de Independență încă nu a devenit unul de referință, un text cunoscut care să producă un sentiment de demnitate și angajament, chiar și profunde sentimente patriotice.

Și acest efort încă trebuie făcut pentru că, așa cum mai spune multă lume, guvernanții au făcut prea puțin pentru a atrage atenție omului de rând care se consumă în griji cotidiene și în intenția de a supraviețui. Sunt și părerile pe care le-am cules de la sătenii de la Costești, o localitate din raionul Ialoveni.

La Costești

La Costești

„În Moldova e frumos de trăit, numai să fie guvernarea cumsecade. Şi natura e frumoasă, şi pământuri avem foarte bogate din care putem să câştigăm, să trăim foarte bine. Dar trebuie ajutor şi de la guvern, că noi singuri nu reuşim.”

Europa Liberă: Următorii 25 de ani vor fi altfel decât cei care au trecut până acum?

„Nu ştiu. Sperăm să fie.”

Europa Liberă: Cum aţi dori să fie viitorul?

„Desigur, mai buni decât aceştilalţi 25 care au trecut.”

Europa Liberă: Şi de cine depinde mai mult: de guvernare sau de cetăţeni?

„Şi de cetăţeni, şi de guvernare. Toţi împreună trebuie să se unească ca să fie un trai mai bun.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Sunt Valentina Ursu de la Radio Europa Liberă. Spuneţi, vă rog, cum au fost aceşti 25 de ani de independenţă pentru Moldova? De la 1991 încoace cum s-a trăit? Ce a fost bine? Ce a fost rău?

„Valentina Ursu? Ei, iată, dar de câte ori la radio vă ascult. Din ce an? Din 1991?”

Europa Liberă: De atunci cum a fost în Republica Moldova?

„Şi bine, şi rău. Noi suntem oameni mititei, aceştia de sus sunt mari, dar noi ne dăm după dânşii.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră i-aţi ales ca ei să conducă.

„Noi i-am ales. Aici e centrul satului şi veneau, şi spuneau: „Pensie veţi avea 1500, pensia minimală”. Dar eu am zis că, dacă va fi aşa, va fi bine, 1500 de lei. Asta de câţi ani în urmă! Iată acum am primit pensia, am plătit comunalele, mi-am luat nişte răsad şi mă duc acasă fără nimic. Dar până vine pensia cealaltă ce să fac eu?”

Europa Liberă: Noţiunea de reformă vă este clară dumneavoastră? Ce rezultate aşteptaţi de la aceste reforme despre care se vorbeşte atât de mult că trebuie să dea rezultate concrete?

„Pensiile să le ridice, salariile să le ridice. Peste tot trebuie să facă reforme – în sănătate, justiţie.”

„În justiţie să te duci să-ți faci dreptate nimeni nimic nu-ţi face. S-a terminat corupţia? Care corupţie s-a terminat?! Nimic nu s-a terminat. Toţi te bănesc. Te duci la un spital, te băneşte. Fără bani nimic nu ai făcut.”

„Toţi vor să cureţe Parlamentul, să dea jos Parlamentul, să punem pe alţii. Dar până îi vom da jos şi vom pune alţii, oameni buni, noi nu vom mai fi de acum, însă măcar aceştia din urmă, la aceştia să le fie bine, că noi suntem bătrâni. Cât o să mai trăiesc?”

Europa Liberă: Vă mândriţi că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?

„Normal că mă mândresc.”

Europa Liberă: Cu ce?

„E o ţară frumoasă. Nu ne mândrim cu nedreptatea aceasta. Că nu se face dreptate omului, munceşte omul şi nimic nu are.”

„Dacă nu aş avea pământ, aş zdohni de foame. Dar aşa, lucrez pământul, lucrez oleacă de vie, pun păpuşoi, grâu, răsărită şi mă descurc. Mă mai ajută copiii, când îmi trebuie.”

„Dacă s-a dus tot tineretul din Moldova, apoi cum e bine? Noi, bătrânii, suntem învăţaţi cu puţintelul. Dar tineretul are copii să-i îmbrace la şcoală, la grădiniţă, să facă o casă. Cu ce să o facă? Se poate de trăit în ţara aceasta? Nu se poate. Tineretul tot a apucat-o prin ţări străine.”

„Aceşti tineri sunt duşi. Eu am trei copii, nu e niciunul cu baba.”

Europa Liberă: Dar unde sunt plecaţi?

„În Anglia, în Irlanda.”

Europa Liberă: Bucurii sau necazuri au fost mai multe pe parcursul acestor 25 de ani de independenţă a Moldovei?

„Să se facă bătrânii noşti să vadă ce e acum în Costeşti, apoi nu vor crede cum a fost odată – râpi, drumuri rele. Dar acum e frumos. Cui nu-i place, lasă să facă mai bine.”

Europa Liberă: Ce aţi vrea mai mult să se facă?

„Ce aş vrea? Să fie pace, sănătate, oamenii să se înţeleagă, să fie bine în ţară, să ne dea pensii mai mari. Dar iată am să vă spun eu un lucru. Acestuia care a muncit toată viaţa în colhoz şi are 40-50 de ani lucraţi tot 800 de lei îi dă pensie, dar care a umblat cu butlaşka subsioară tot aceeaşi pensie, tot 800 de lei îi dă. E dreptate ori nu? Şi eu am cotă şi lucrez şi acum, dar alţii nu au lucrat nimic, pământul e pârloagă – hai să-i dăm, că e sărac. Nu-i sărac. Este pământ, trebuie să se ducă să lucreze. Eu sunt şchioapă, nu am degete la picioare, dar încă am două cote şi le lucrez pe amândouă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi mândră că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?

„D-apoi cum nu-s mândră? Dacă aici m-am născut.”

Europa Liberă: Cu ce vă mândriţi?

„Că sunt sănătoasă, voinică, pot lucra. Iaca cu ce mă mândresc. Mai departe mi-a purta Dumnezeu de grijă.”

„Noi trebuia să fim cea mai frumoasă ţară şi cel mai bine să trăim pe faţa pământului cu ţara aceasta a noastră.”

Europa Liberă: Şi de ce nu s-a ajuns la aceasta?

„La noi conducătorii au fost proşti.”

Europa Liberă: Conducătorii aleşi tot de cetăţeni.

„Da. Dar noi am avut încredere în ei, însă am pierdut-o. Ei ne-au înşelat, ne-au trădat. Din acei răi am ales ce-i mai bun. Dacă nu apar mai buni... De unde să-i luăm?”

Europa Liberă: Dar mai buni cum ar trebui să fie?

„Trebuie să avem băieţi tineri, băieţi cu carte, să vină din ţările acelea toţi acasă şi să alegem nu de la hoții aceştia, din culcuşul acela al lor, dar din raioane, din sate să alegem oameni la conducere, că aceia vor trage la ţara lor şi la poporul lor. Dar aceştia cu culcuşurile acestea, rechinii aceştia care se află la guvernare să uite de noi.”

Europa Liberă: Cu ce au greşit ei că sunteţi atât de supăraţi pe ei?

„Cu toate celea. Ne amăgesc, se ocupă cu furatul, se gândesc numai la familiile lor, la gaşca lor şi restul au pierdut toată sovestea în faţa oamenilor.”

Europa Liberă: În aceşti 25 de ani, aţi ales de vreo nouă ori deputaţii în Parlament.

„Şi unul de la altul îşi transmiteau păcatele, dar noi aceasta nu ştiam.”

Europa Liberă: Păcatele care sunt?

„Toată lumea e stresată şi speriată de ceea ce s-a făcut şi de ceea ce se aude cu furturile miliardului şi în afară de miliard. De acum văd că ies la suprafaţă mai multe. Iată vor fi alegeri, păcatele se transmit mai departe, dar noi trebuie să ducem în spinare păcatele cu tot cu dânşii.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi cei care veţi avea buletinul de vot în mâini. Cât de stăpân şi responsabil e cetăţeanul pe buletinul pe care îl aruncă în urna de vot?

„Nu suntem stăpâni, fiindcă rezultatele recensământului nu sunt. Ce fel de stăpâni? De unde ştim noi câţi oameni sunt? Unde sunt rezultatele? Trebuie să ne dea răspunsul cei care guvernează, fiindcă ei degrabă nu vor avea ce număra.”

Europa Liberă: Ce calităţi ar trebui să aibă un politician care să vă insufle încredere?

„Să fie om creştin, să aibă frică de Dumnezeu şi de popor. Dacă a ieşit poporul şi strigă acolo: „Tu nu ai făcut, tu nu ai îndeplinit, ne-am amăgit”, el să aibă frică, să plece şi să-şi ceară iertare, dar nu să stea şi încă să pună laba pe popor mai tare.”

Europa Liberă: Viitorul Moldovei va fi altul decât trecutul?

„Eu nu văd nici viitor, nici Moldova. Unde-i lumea din sat? Pleacă şi vor pleca încă.”

Europa Liberă: Aveţi de gând să plecaţi şi dumneavoastră?

„Dacă îmi permitea sănătatea, eram demult plecată.”

Europa Liberă: Şi dacă ziceţi că Moldova nu are viitor, ce va face statul acesta, dacă nu are viitor?

„Să-şi bată capul ce va fi, oameni buni.”

Europa Liberă: Ei singuri zic că şi dumneavoastră, cetăţenii, purtaţi responsabilitate.

„Dar de unde sunteţi?”

Europa Liberă: De la Radio Europa Liberă, Valentina Ursu.

„Valentina Ursu, Europa Liberă – iubesc postul acesta de radio, vă iubesc, în primul rând, că oleacă de adevăr de acolo îl avem. Eu nu văd rezolvarea situaţiei în ţara noastră de un preşedinte ori de un prim-ministru, ori de toţi miniştrii sau deputaţii. Unica ieşire din situaţie o văd în unirea cu România.”

La Costești

La Costești

„Să am o putere, eu aş schimba, ştiu ce aş schimba. Aş intra cu un automat în Parlament... Şi băieţi noi de pus, că altfel nu-i mai dăm noi jos pe aceştia. Dacă nu vor veni alţi băieţi la putere, nu schimbăm nimic, încă mai mulţi hoţi vor fi. Iaca mata bine că ai venit la ţară şi mai iei o vorbă de la un ţăran, de la unul, de la altul, dar televiziunea?

Toate programele îi arată pe Plahotniuc, Dodon, Voronin, Usatîi – toată gaşca aceasta. Oameni buni, dar televiziunea aceasta e numai pentru dânşii?! Duceţi-vă unde creşte grâul, unde creşte răsadul. De ce arătaţi numai toţi măgarii aceştia la televiziunea aceasta?! De acum privim știți ce? „În lumea animalelor” privim. Eu nu mă mai uit la aceştia, nu mă uit că de acum mi-e greaţă de dânşii. Iaca vor veni alegerile preşedintelui, știţi cine va câştiga? Aceştia levîe, că fără galstuk sunt mai mulţi decât cu galstuk. Şi eu spun direct că ne socot de proşti: „Haidem la proştii aceia de ţărani, că pe aceia cu un kil de orez îi cumpărăm”. Şi cu orez, şi cu zahăr, şi cu ce vreţi.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră credeţi că sărăcia îi face pe unii să se lase cumpăraţi?

„Totul face sărăcia. Sărăcia face.”

Europa Liberă: Cum au fost aceşti 25 de ani de independenţă pentru Republica Moldova?

„Foarte rău. Rău a fost şi rău a rămas. De tot e vinovat guvernul şi Parlamentul.”

Europa Liberă: Deputaţii sunt aleşi de către cetăţeni.

„Nu şi-au mai bătut capul de lume, au furat toată haznaua statului şi a rămas totul pe spinarea noastră. Îţi vine și să boceşti. Şi acum continuă să vâre mâna. Dacă nu e nicio lege. Parlamentarii aceştia numai degeaba... Dorm acolo în Parlament, dar primesc bani.”

Europa Liberă: Alegeri vor mai fi, veţi merge iar să votaţi. Veţi vota diferit decât aţi votat până acum?

„Desigur. Voi vota. Voi vedea pe cine, numai tot pe bandiţi nu.”

Europa Liberă: Cetăţenii Republicii Moldova au fost capabili să se bucure de libertate şi de independenţa statului lor sau le-a fost greu?

„Au fost capabili şi s-au străduit, dar tot timpul au fost traşi într-o râpă întunecoasă, de unde ei să nu fie informaţi, să nu aibă libertate, să nu aibă ceea ce le trebuie, de ce are nevoie omul ca să trăiască normal pe lume.”

***

La 25 de ani de independență, Republica Moldova continuă să se afle în fața mai multor provocări, precum imposibilitatea soluționării conflictului transnistrean, dezrădăcinarea corupției, pauperizarea cetățenilor și absența unei elite politice. După un pătrar de secol câteva meditații ale primarului de la Capaclia, Cantemir, Alexei Busuioc.

Europa Liberă: Făcând o retrospectivă a acestui pătrar de veac, cum s-a dezvoltat statul Republica Moldova? De la 1991 încoace?

Alexei Busuioc: „1991-2009 și 2009-2016 acum, așa împart eu în două etape. Și la prima etapă eram prizonierii anumitor interese politice, cu un fundal destul de puternic economic, nu trebuie să uităm, Gazprom, Lukoil, care își apărau interesele lor economice, dar era implicată o țară întreagă – Republica Moldova. Aici eu cred că Rusia își apăra interesele ei strategice, ținând în șah permanent conducerea.”

Europa Liberă: Rusia e printre țările care a recunoscut independența Republicii Moldova.

Alexei Busuioc: „Acesta e un lucru diplomatic. Atunci nici nu putea altfel Rusia. Cum putea Rusia să recunoască 12 țări suverane deja – care erau foste membre ale Uniunii Sovietice – și pe Moldova să nu o recunoască? Deci, părerea mea e că noi nu am luptat absolut deloc. Nouă ni s-a dat gratuit independența, pe degeaba. Dar despre tot ce e pe degeaba, știți cum se vorbește la țară?”

Europa Liberă: Dar s-a luptat la Nistru…

Alexei Busuioc: „Păi, după aceea, că noi deja eram recunoscuți.”

Europa Liberă: Și la Nistru combatanții spun că au mers să apere independența și integritatea teritorială a Moldovei.

La Capaclia

La Capaclia

Alexei Busuioc: „Aceasta este și marea dezamăgire. Eu am în sat 42 de participanți și doi băieței tineri, de 21 de anișori, care au decedat la Bender. Aceasta și este marea tragedie, că ei s-au dus să își apere țara acolo, dar țara i-a trădat. La Capaclia, eu vorbesc de Capaclia, dacă întrebați și președintele Asociației participanților la conflictul transnistrean, e un răspuns foarte negativ. Adică, ei deja nu mai au entuziasmul acela. Și ei chiar spun: dacă astăzi, încă o dată Republica Moldova să mai aibă nevoie de noi, să ne cheme sub armă sau sub drapel, ei nu ar pleca, băieții aceștia.”

Europa Liberă: Eșecurile despre care vorbiți dumneavoastră trebuie atribuite guvernanților sau și cetățenilor pentru că o bună parte dintre ei merg și participă la alegeri. Iar votul este exact la fel de responsabil ca responsabilitatea pe care și-o asumă cei care ajung în fruntea țării.

Alexei Busuioc: „Cetățeanul teoretic noi putem să îl învinuim cu ceva, că doar noi îi alegem, vorba vine, vă spun altă părere din sat, de la talpa țării, cum se zice, cetățeanul e naiv un pic. Când vine un lider nou și o campanie face, omul crede în ei, și acum care e vina noastră, a cetățenilor, că noi am ales băiețeii aceștia care fac bani astăzi în țară sau și ieri, și alaltăieri, care au făcut bani și tot așa? Noi putem să fim considerați un pic naivi, cetățenii…”

Europa Liberă: Bine, dar au fost nouă scrutine parlamentare…

Alexei Busuioc: „Și oamenii se tem de schimbări, de schimbări radicale le este frică. Este o dezamăgire totală în popor. Noi am avut-o în 2009, oamenii s-au hotărât la o schimbare. Și când astăzi ei se uită că sunt amăgiți și sunt trași în țeapă, la sat acum, e un dezastru total, mai ales pe câmpul politic. Oamenii au pierdut total încrederea pentru că ultima speranță a fost în 2009, când au votat ceva nou, că oamenii la sat știți cum cred ei tot timpul? Să îi votăm tot pe aceștia că aceștia au furat și

E mai greu să conduci un sat decât o țară...”

au, dar aceștia care vin noi nu au furat nimic și vor trebui să fure. Și s-a întâmplat ceea ce de ce poporul s-a temut. Au ales guvernanți noi și, într-adevăr, aceștia noi au venit să își umple buzunarele. Și acum cum să te duci tu în popor, în sate, primarii sau consilierii locali, ce să îi mai explici cetățeanului acela? Părerea mea curat subiectivă e că e mai greu să conduci un sat decât o țară pentru că țara, când o conduci, tu ai dat indicațiile și acolo sunt structuri, începând cu guvernul…”

Europa Liberă: De ce cei din vârful puterii nu au putut administra treburile acestui stat?

Alexei Busuioc: „Eu cred că acolo ajung oamenii care sunt verificați sau controlați prin ceva.”

Europa Liberă: Și îi verifică SIS, nu?

Alexei Busuioc: „Dar nu. Sunt oameni care sunt verificați, să spunem așa, șantajabili, că nu poți ajunge astăzi undeva într-o structură ierarhică, dacă nu stă cineva sau o mână mai „păroasă”. Astăzi pe criteriile profesioniste cam e greu să ajungi…”

Europa Liberă: …ale meritocrației.

Alexei Busuioc: „Da, cred că demult nu se mai aplică în Moldova.”

Europa Liberă: Și lucrul acesta se perpetuează ani.

Alexei Busuioc: „ Ani de zile. ”

Europa Liberă: Cum se pune stavilă acestor fărădelegi?

Alexei Busuioc: „ Noi, chiar dacă vorbim despre o democrație, eu cred că puterea se dă din mână în mână. Deci, ea se perpetuează. La noi este ca un fel de monarhie politică. Puterea nu poate fi transmisă la cineva care nu poate fi controlat de nimeni. ”

Europa Liberă: Asta va fi și în continuare?

Alexei Busuioc: „ Nu vreau să cred în asta. Dar va fi controlat și următorul cine va veni. ”

Europa Liberă: Să revenim la dimensiunea administrației publice locale. În acești 25 de ani de independență a Republicii Moldova s-a trecut de la o reformă la alta, de la raioane la județe, de la județe iarăși la raioane. Cine s-a gândit cu adevărat la descentralizarea puterii?

Primarul Alexei Busuioc

Primarul Alexei Busuioc

Alexei Busuioc: „CALM (Congresul Autorităților Locale). De vreo cinci ani, de când este format Congresul Autorităților Locale, este prima structură care real luptă pentru descentralizare și autonomie financiară. Avem realizări foarte mari. Este vorba despre autonomia financiară, este vorba despre schimbarea destinației terenurilor, accesul la Curtea Constituțională. ”

Europa Liberă: Acum puteți să mergeți cu o inițiativă la Curtea Constituțională.

Alexei Busuioc: „Așa. Încet-încet chiar și revenirea la județe, pentru că sunt treizeci și două de raioane, care practic nu fac nimic decât iau cu o mână de la guvern și dau la primării, deci, un fel de transmițător de bani. Și descentralizarea, care merge direct acum: guvern sau Ministerul Finanțelor - primărie, asta este datorită CALM. ”

Europa Liberă: Dacă acum sunteți mai stăpâni decât altă dată în comunitatea pe care o conduceți, de ce tot mai multă lume zice că satul moare?

Alexei Busuioc: „Cam așa este. În multe sate populația pleacă și nu știi cu ce să atragi populația ceea înapoi. N-am nicio propunere.”

Europa Liberă: Păi, ziceți că obțineți de la guvernare anumite lucruri pentru care ați luptat.

Alexei Busuioc: „Noi obținem anumite lucruri, dar, din păcate, mai este și elementul doi, coloratura politică. În guvern fiecare ministru are coloratura lui politică şi fiecare minister, practic, are fondurile lui – fondul ecologic, de drumuri, fondul de investiţii sociale. Şi fiecare minister deţine anumite pârghii. Şi noi acum în cadrul CALM încercăm să scoatem factorul politic.”

Europa Liberă: De ce moare satul?

Alexei Busuioc: „De atâta că nu sunt investiţii în sat. Atâta timp cât nu este infrastructură, apă, canalizare, drum şi iluminare stradală, niciun investitor şi niciun ţăran care e un pic mai dezgheţat şi mai muncitor nu va rămâne acolo, el va căuta să meargă la munci de câmp în Spania ş.a.m.d., ca să-şi câştige pentru viaţă, decât în satul lui natal.”

Europa Liberă: Ideea partenerilor din exterior e ca mijloacele financiare, asistenţa care vine din afară să fie direcţionată direct către primărie şi nu centralizat, aşa cum s-a făcut pe parcursul independenţei Republicii Moldova.

Alexei Busuioc: „Aceasta este ideea pe care noi o facem la CALM, ideea aceasta noi permanent la CALM o promovăm, finanţarea directă. Şi de atâta guvernarea nu vrea să cedeze. Dacă primăriile vor avea accesul direct la fondurile europene, fără guvern, fără triunghiul acesta, noi atunci facem din ţara aceasta într-adevăr bombonică.

Duceţi-vă şi vedeţi ce e în România, în foarte multe sate. Acolo unde primarul e activ şi are o echipă competentă lângă dânsul, uitaţi-vă ce au făcut din satele lor, oamenii vin la sat, oamenii vin înapoi, pentru că el

Câteodată parcă îmi pare că ţara aceasta se duce expres la faliment...”

are absolut totul ce vrea acolo. Şi noi acum luptăm pentru aceasta şi acesta un merit al CALM, că noi începem discuţiile pe platformele paneuropene, fără guvern.

Imediat cum a intrat un leu, noi la toate tribunele am spus, începând cu Paris, unde am fost, primarii, Strasbourg, München, Praga, peste tot am vorbit acelaşi lucru: „Nu scăpaţi banii pe mâna guvernului. Imediat cum au intrat banii în guvern, la revedere!, se începe coloratura politică”. Atâta timp cât se vorbeşte despre reforme cineva într-adevăr fură cu satul.

Câteodată parcă îmi pare că ţara aceasta se duce expres la faliment. Şi poate e un lucru bun, pentru că mai departe poate urma o altă etapă, nereferitor la anumite intrări în Uniunea Europeană sau poate o eventuală unire ş.a.m.d. Poate câteodată se face intenţionat dezastrul acesta.”

Europa Liberă: Aparent, se zice că Moldovei nu i-ar lipsi nimic – democraţie, libertate. Şi ce nu are?

Alexei Busuioc: „Noi avem totul. Dar perpetuarea aceasta a puterii – eu ţi-o dau ţie şi tu o dai mai departe la altul, dar acela să fie controlabil – acesta cred că este mărul discordiei. Pentru că dacă puterea ar aparţine real poporului, aşa cum e scris în democraţie, lucrurile la noi s-ar schimba foarte repede chiar în Republica Moldova, maxim în cinci-şase ani.”

Europa Liberă: Şi de ce poporul nu e stăpân?

Alexei Busuioc: „Cred că nu vrea poporul sau nu s-a copt poporul încă. Sau nu s-au copt acei oameni care ar trebui să pună baza la o altă generaţie sau o altă gândire. Pentru că însuşi sistemul e de vină.”

Europa Liberă: Sistemul a fost creat tot de oameni.

Alexei Busuioc: „De oameni a fost creat. De aceea şi vă zic, se perpetuează.”

Europa Liberă: Şi cum se demontează un sistem?

Alexei Busuioc: „Sistemul se demontează de anumite persoane de influenţă, de nişte ingineri politici.”

Europa Liberă: Are Moldova asemenea ingineri?

Alexei Busuioc: „Astăzi îmi vine greu să vă spun, dar vreau să cred că sunt.”

Europa Liberă: Şi de ce atât de greu apar la suprafaţă?

Alexei Busuioc: „Pentru că solul în care trăiesc ei este aruncat cu gunoaie ca să nu poată răsări. Aşa e făcut sistemul acum. Trebuie un inginer politic care să demonteze totul. Dar nu unul. Dacă cineva crede că o singură persoană va veni şi va fi Mesia pentru Republica Moldova, nu este aşa. Aici trebuie numai o echipă, aşa cum a venit în 2009. Atunci oamenii nu l-au votat pe domnul Filat, am votat o echipă în jurul lui care era. Speranţa noastră a fost echipa aceea, nu liderul, fiindcă azi eşti lider, mâine nu eşti lider, dar echipa. Şi aici tot aşa, dacă vine un inginer politic de demontaj al sistemului, el trebuie să aibă o echipă de ingineri.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră aţi spus că moldovenii nu prea acceptă schimbările radicale.

Alexei Busuioc: „Deseori lucrurile, dacă au fost schimbate sus, oamenii deja acceptă. Bine, vor fi oameni care nu vor fi mulţumiţi, tot timpul va fi lucrul acesta, dar în aceasta şi constă clasa aceasta sau elita reală, nu elită cu sacul cu bani la spate sau după casă cu Jeepuri ş.a.m.d. Noi vorbim de o elită reală politică. Deci, în aceasta şi constă, elita vede prima şi ea se gândeşte la tot teritoriul care aparţine acestei ţări sau populaţii, sau naţiunii şi el gândeşte în numele lor, dar echipă care mai departe vede mult mai bine de sus nişte lucruri pe care începe să le implementeze. Şi la prima vedere parcă ar fi dureroasă, dar pe urmă poporul va simţi lucrurile.”

Europa Liberă: Câţi ani ar însemna „pe urmă”?

Alexei Busuioc: „Dacă găsim echipa de ingineri politici, care să demonteze sistemul, în şase-opt ani Moldova are şanse mari să ajungă foarte multe ţări.”

Europa Liberă: Daţi mai multe şanse ca Moldova să prospere sau ca Moldova să se scufunde şi mai tare în mlaştină?

Alexei Busuioc: „Eu vreau ca Moldova să prospere, dar nu sunt sigur.”

Europa Liberă: Vă mândriţi că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?

Alexei Busuioc: „Da. Eu am cetăţenie dublă, eu am spus-o.”

Europa Liberă: Dar cu ce vă mândriţi, când e vorba că sunteţi cetăţean al Moldovei?

Alexei Busuioc: „Nu ştiu, este ceva unde pământul te cheamă. Eu am avut şi am ocazii să plec în Franţa, unde am învăţat, unde mă simt foarte bine, în România, am foarte bune oportunităţi de a pleca, că doar în ’96-’97 am plecat din ţară. Nu ştiu de ce am revenit. Mulţi mă consideră prost. Câteodată regret că am revenit, dar pe urmă, când stau şi văd că înfloresc teii, când văd că înfloreşte salcâmul, mai dai bună ziua, înţelegi de ce ai venit acasă.”

Europa Liberă: Cu ce nu vă mândriţi?

Alexei Busuioc: „Cu clasa noastră politică. Eu îi consider mai mult un fel de şmecheri. Noi nu avem clasă politică. Şi chiar mă uit acum la cei care vin, care încearcă să vină, o echipă nouă, parcă ar fi nişte elemente.”

Europa Liberă: Cum există statul, în lipsa unei clase politice?

Alexei Busuioc: „Acesta e paradoxul Moldovei, că stat avem, dar nu avem politicieni. E ca în sat cum ai vedea o casă fără stăpân, există pământ, creşte porumb acolo, cineva a aruncat ceva, dar casa e fără stăpân. Aşa e şi în Republica Moldova, dacă luăm o altă dimensiune, adică ţara există, toţi ştiu că graniţele sunt, este vamă, sunt structuri, poliţie, judecătorii avem, Procuratură, tot ce poate să te bage la puşcărie. Dar cu aceasta nu mă mândresc, cu clasa politică.”

***

Revenim la Costești, Ialoveni, acolo unde am discutat și cu primarul satului, Natalia Petrea. Șefa administrației locale regretă că în Republica Moldova efectele totalitarismului sovietic se resimt cel mai mult prin absenteismul politic al unei părți importante a populației care face prea puțin pentru a identifica o elită politică care ar face schimbarea așteptată încă de la proclamarea independenței, care, așa cum spune ea, a fost sfințită cu sânge.

Natalia Petrea

Natalia Petrea

Natalia Petrea: „Independenţa unei ţări este foarte importantă, ca şi libertatea unui cetăţean. Deci, este una dintre valorile pentru care luptăm o viaţă întreagă. Şi Republica Moldova a obţinut-o cu sânge, cu mişcări naţionale, în care Costeştiul a fost foarte activ. Dar, probabil, este relativ puţin timp pentru un stat, ca să fie palpabile nişte rezultate pe care le aşteaptă cetăţenii. Este foarte important cine sunt la conducere. Conducătorii unui stat, care îşi iubesc poporul, se străduie să facă reformele într-un timp foarte apropiat, pentru ca schimbările să fie vizibile.”

Europa Liberă: De ce s-au temut guvernanţii să facă adevărate reforme?

Natalia Petrea: „Guvernanţii noştri întotdeauna s-au temut de reforme, pentru că unele reforme sunt mai dureroase pentru cetăţeni. Dar noi ştim că toate statele dezvoltate au trecut prin aceste reforme dureroase şi trec şi astăzi prin această terapie de şoc. Le-aş spune guvernanţilor noştri să nu se teamă de această terapie de şoc. Mai ales în prezent e foarte importantă legea administraţiei publice locale, descentralizarea, reorganizarea teritorial-administrativă. Care e problema? Care sunt primari în satele mici aşteaptă această reformă.”

Europa Liberă: Verticala puterii a fost menţinută, zic chiar primarii. Pe parcursul acestor 25 de ani de independenţă, nu au vrut să dea frâu liber primarilor, administraţiei publice locale pentru că deasupra au fost puse interesele partidului.

Natalia Petrea: „Întotdeauna a fost păstrată această pârghie de influenţă a administraţiei centrale faţă de cea locală. Şi sigur că această descentralizare şi această reorganizare teritorială ar da mai multă putere administraţiei locale. Avem caietul de sarcini al Uniunii Europene pe care trebuie să-l urmăm. Avem aceste revolte ale cetăţenilor şi, dacă nu se va merge pe calea reformelor, dacă le tergiversăm, cum spun mulţi consăteni de ai mei: „Am ajuns la pensie de când lupt, sunt la sfârşitul vieţii, vreau să văd rezultatul luptei pentru independenţă şi libertate”. De aceea suntem în mare aşteptare faţă de schimbările şi reformele pe care trebuie să le facă guvernarea.”

Europa Liberă: Doamnă primar, oamenii zic că nu am avut modele în vârful puterii şi aceasta a şi jucat festa dezvoltării statului.

Natalia Petrea: „Oamenii cu capacităţi de administrare puternică nu sunt atât de mulţi, nu se nasc atât de des. Poate că greşim şi noi de fiecare dată la alegeri, pentru că reformele s-au mimat, s-a vorbit pentru europeni una, pentru urechile noastre la fel, au ajuns destul de bune şi frumoase, lucru care ne-a făcut să-i votăm. Dar, de fapt, aşa cum zice cetăţeanul simplu, eu vreau să simt aceste reforme. Fusese pornită reforma în domeniul învăţământului de către doamna Maia Sandu, care iniţial era condamnată, apoi astăzi este salutată. Şi vrem să credem că va continua. Exact la fel şi reforma administraţiei publice, dar despre reforma în domeniul justiţiei nici nu mai vorbesc, ea nici nu s-a pornit măcar. La nivel de legislaţie poate că s-a făcut, la nivel de implementare mai aşteptăm.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi dumneavoastră că cei care guvernează statul Republica Moldova încearcă doar să mimeze reformele, să vorbească frumos, să aştepte cetăţeanul încă mulţi ani ca să curgă apă la moara timpului să vadă veritabilele reforme care vor aduce bunăstare, prosperitate? Pentru că, dacă ei nu se gândesc să facă adevărate reforme, vin mâine-poimâine, când e ziua alegerilor, să mai cerşească un mandat. Iar dacă nu livrezi rezultate, cum să-l obţii?

Natalia Petrea: „Corect. La noi, din păcate, mai este pendularea aceasta între Est şi Vest. Chiar dacă guvernarea actuală zice: cursul ţării noastre este înspre Uniunea Europeană, trebuie să gândim şi să facem la fel ca și conducătorii din Uniunea Europeană. Pentru că îşi mai lasă amprenta şi Estul asupra culturii noastre politice, asupra mentalității politicianului care vine din secolul 20. Nu putem să evităm aceasta. Mie, care vin tot din secolul 20, îmi place să trăiesc în secolul 21 şi să fac lucrurile conform valorilor europene promovate în secolul 21.”

Europa Liberă: Iată aici oamenii de la Costeşti vă aduc drept exemplu pe dumneavoastră, deşi mandatul abia a început, oricum le-aţi redat încrederea cetăţenilor că se pot face lucruri frumoase. De ce nu putem să aducem această situaţie de la nivel local la nivel central?

Natalia Petrea: „Trebuie voinţă politică. Eu o am. Trebuie să argumentezi şi cetăţeanului, când pentru dânsul nu poţi face ceva şi cetăţenii să înţeleagă că nu orice poate un ales local sau un deputat, nu orice se poate. Noi i-am obişnuit cu încălcarea legislaţiei şi ei vin şi merg

peste lege ca ceva normal, dar aceasta vine de sus, aceasta vine ca model de la legiuitorii noştri care şi ei încalcă, ei fac legile pe care tot ei le încalcă. Şi cetăţeanul simplu spune: „De ce lor li se poate, dar mie nu?”. Foarte mult vreau să cred că vor fi aprobate reformele în justiţie şi legea va fi lege. Cum spuneau latinii: „Dura lex, sed lex”, aspre legile să fie peste tot. În toate ţările europene legea este în capul mesei şi atunci se respectă.”

Europa Liberă: De ce nu poate fi vizibilă această voinţă politică a celor care guvernează?

Natalia Petrea: „Pentru că nu-şi iubesc poporul. După ce se văd cu mandatul, fac cu el ce vor. Este important să înţelegi că mandatul trebuie să-l respecţi, să faci ceea ce ai spus oamenilor în alegeri. Este disbalanţă între spus şi făcut la noi în ţară.”

Europa Liberă: Unii au încercat să acrediteze ideea că duşmanul Republicii Moldova este în exterior. Alţii spun că cel mai mare duşman al acestui stat trebuie găsit în interior.

Natalia Petrea: „Foarte corect. Da, duşmanul, dacă am putea spune aşa, este în interior, pentru că trebuie să facem din dragoste pentru cetăţean tot ce facem. Dar ce se întâmplă la noi? De regulă e: când am venit la putere, ce să fac pentru mine? Exact aşa fac şi consilierul, exact aşa şi vor: cât mai multe terenuri, cât mai ieftin, în afara licitaţiei, lucruri pe care nu le pot admite, nu le pot înţelege.

Primărița Natalia Petrea

Primărița Natalia Petrea

Eu vin din domeniul bugetar şi eu nu am nevoie de pământuri, de patrimoniu, de nu ştiu ce. Şi atunci când este un interes, imediat îl fac public, transparentă această comisie, care să nu se admită derapajele de la lege. Trebuie să avem interes de a aduce banul în buget, dar la noi şi sus, şi jos, şi foarte mulţi aleşi locali, primari, miniştri sau deputaţi au interes de a scoate banul din buget, în interesuri personale sau private, sau ale prietenilor, ale colegilor ş.a.m.d., lucru pe care trebuie să-l schimbăm.

Când se întâmplă o decizie a satului sau a mahalalei, sau a statului, foarte importantă, strategică, noi trebuie să fim prezenţi acolo, ca să vedem cum se votează. Eu cred că în toate schimbările care au loc în ultimul timp, prin influenţa cetăţenilor și a unei părți din mass-media, trebuie să spunem lucrurile adevărate. De ce s-ar vinde nu ştiu ce pe ascuns sau s-ar face licitaţii ascunse? Licitaţiile acestea care se fac, din păcate, sunt un subiect aparte.”

Europa Liberă: Dar ce se spune mai mult astăzi în societatea moldavă: adevărul sau minciuna?

Natalia Petrea: „Se spune ceea ce vrea să asculte cetăţeanul – dulce. Adevărul doare întotdeauna, adevărul este acela din cauza căruia suferim. Şi atunci, dacă omul vrea să asculte minciuna, politicianul i-o spune dulce.”

Europa Liberă: Doamnă primar, pe 27 august Republica Moldova va sărbători acest pătrar de independenţă. După această dată, peste două luni, vine cel mai important exerciţiu pentru cetăţenii Republicii Moldova, îşi vor alege prin vot direct şeful statului. Care e miza acestui scrutin prezidenţial? Şi cine merită să ajungă acolo, în fotoliul de şef al statului?

Natalia Petrea: „Merită un om pe care trebuie să-l testăm foarte bine la integritate şi la dragoste pentru cetăţeni şi pentru ţară. Lideri politici sunt puţini care îşi iubesc ţara. Şi în acest sens chiar avem unităţi. Din păcate, cetăţeanul nostru mai reacţionează la un suport material cât de ieftin pentru un vot care costă milioane, nu-şi dă seama de preţul votului care este investit într-un viitor… Noi suntem foarte diferiţi de alte state, de alte popoare, de cultura lor, care întotdeauna se gândesc la viitor. Din păcate, o bună parte din cetăţenii noştri trăiesc cu prezentul.”

Europa Liberă: Şi aceasta înseamnă că sărăcia îi face pe oameni să pună mai mare accent material?

Natalia Petrea: „Da. În această stare se străduie să-i menţină guvernarea. Starea de sărăcie se menţine în mod special pentru manipulare…”

Europa Liberă: Libertatea e preţuită la justa valoare în societatea din Republica Moldova?

Natalia Petrea: „Nu este bine știut încă ce înseamnă a fi liber. Este foarte important să avem oameni la conducere care ar spune care e costul acestei libertăţi într-o situaţie sau alta. Dacă vorbim despre

La Costești

La Costești

libertatea ţării, este o valoare mult prea scumpă, pe care trebuie fiecare dintre cetăţeni, mai ales în şcoli, să o transmită copiilor în mod special şi foarte accentuat să se înțeleagă ce înseamnă. Educaţia patriotică mai puţin se face în şcoală.”

Europa Liberă: Ziua de mâine, viitorul Republicii Moldova va fi altul decât trecutul, decât ziua cea de ieri? Şi pe umerii cui cade responsabilitatea ca ziua de mâine să fie alta decât cea care a fost?

Natalia Petrea: „Faptul că cetăţenii noştri acum au acces în Uniunea Europeană este un succes al ţării noastre. E mai puţin bine că oamenii pleacă. Şi la noi în sat, şi în toată ţara în fiecare zi, în fiecare an avem familii care pleacă peste hotare.”

Europa Liberă: De ce pleacă, dacă ziceţi că schimbări se produc?

Natalia Petrea: „Ei nu văd schimbarea imediat. Şi nici noi nu o vedem imediat, mai ales că este tergiversată şi din voinţă politică. De aceea, îi face nevoiți pe cetăţeni, care sunt mai tineri să plece ca să-şi facă un prezent frumos. Ei nu vor ca noi, generaţiile secolului trecut, să lupte permanent, întruna, să lupte pentru nişte valori. Dar pentru valorile puternice trebuie să ai răbdare, să lupţi până la final. Şi atunci care nu rezistă în această luptă îşi ia traista şi pleacă. Noi mai rămânem şi luptăm.”

XS
SM
MD
LG