Linkuri accesibilitate

Armand Goșu: „Opoziţia democratică şi antioligarhică ar trebui să negocieze desemnarea unui candidat comun”


Armand Goșu

Armand Goșu

O privire de la București despre ultimele evoluții de la Chișinău.

Chiar și dacă guvernarea de la Chișinău înregistrează restanțe privind implementarea angajamentelor din Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, Occidentul o va lăsa fără sprijin și susținere financiară, declară Europei Libere Armand Goșu, dr. conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, analist specializat în spaţiul ex-sovietic.

Europa Liberă: Autorităţile de la Chişinău promit să apropie Republica Moldova de standardele Uniunii Europene, să modernizeze statul, să aducă bunăstare în casa cetăţenilor, în speranţa că vor obţine şi asistenţă din partea partenerilor din exterior. Pe moment însă banii au fost îngheţaţi de către structurile Uniunii Europene şi de către alţi donatori. Există vreo şansă ca, până la finele anului, această asistenţă să ajungă în Republica Moldova?

Armand Goșu: „O parte din bani, sigur, vor ajunge. De pildă, banii din România vor ajunge, cât de curând pentru că situaţia în bugetul din Republica Moldova este dramatică. Și prietenii de la Bucureşti vor trebui să pună umărul să ajute, că le place, că nu le place ce se întâmplă acolo, trebuie să împiedice un colaps. Poate funcţiona acest şantaj: „Dacă nu ne ajutaţi, dacă nu ne finanţaţi...”. Daunele pe care colapsul unui stat, chiar dacă mic precum Republica Moldova l-ar produce, sunt mult mai mari, mult mai periculoase decât împrumutul de 150 de milioane de euro.”

Europa Liberă: Dar partenerii din exterior au cerut de la guvernanţii de la Chişinău să facă adevărate reforme în mai multe domenii, ce ţine de combaterea corupţiei, de construirea statului de drept, justiţie funcţională, independentă. Reuşeşte clasa politică moldoveană să onoreze angajamentele pe care şi le-a asumat în acordul moldo-comunitar?

Armand Goșu: „Nu, dar poate să dea câteva semnale în această direcţie. Şi câteva semnale s-au dat, de pildă, adoptarea unor legi, a unor declaraţii de bune intenţii. Problema e că aceste declaraţii nu prea sunt puse în aplicare. Deci, aici Republica Moldova, din păcate, bate pasul pe loc şi nu reuşeşte să fie convingătoare. Sigur că toată această operaţiune de „seducere”, vizite, America, Atlantic Council, Barroso pot fi interesante, pot da bine pentru un tip de electorat din Republica Moldova, atrage atenţia unor funcţionari de nivel mediu de la Washington sau de la Bruxelles asupra Republicii Moldova, dar e prea puţin. Trebuie să livrezi ceva mai mult decât o retorică.”

Europa Liberă: În societate acum tot mai multe voci spun că ar putea să pice actualul guvern, ţinând cont de confruntarea dintre putere şi opoziţie, care continuă şi nimeni nu este dispus să cedeze. Şi presiunea străzii nu a încetat, începând cu toamna anului trecut în Moldova au avut şi mai continuă să aibă loc periodic proteste împotriva guvernului. Ce scenariu vedeţi dumneavoastră?

Armand Goșu: „E puţin probabil ca acest guvern să pice. Durata vieţii acestui guvern depinde de un singur om, de coordonatorul coaliţiei. Dacă domnul Plahotniuc vrea să fie el prim-ministru, să-l înlocuiască pe bunul său prieten şi tovarăş de afaceri, Pavel Filip, în funcţia de premier, atunci, sigur, guvernul va pica, dacă nu, nu va pica. Sunt suficient de multe informaţii şi uşor controlabile, cele mai multe privind controlul pe care Plahotniuc îl are nu doar asupra a 57 de deputaţi, cei care oficial formează această coaliţie şi l-au votat pe premierul Filip, dar și asupra unui număr mai mare de deputaţi. Deci, de ce aceşti deputaţi ar ieşi mâine de sub controlul lui Plahotniuc, să dea jos guvernul, să acţioneze de capul lor sau împinşi de principii, de onestitate politică? Mi-ar fi greu să cred că se va întâmpla aşa ceva. Republica Moldova, după mine, în momentul acesta, e mai stabilă ca niciodată, e o stabilitate de cimitir, nu se întâmplă, nimic fără ca „nacialnicul cimitirului” să ştie. „Nacialnicul cimitirului” ştim cine este şi ce vrea. El vrea putere, să aibă cât mai multă putere pentru el. Şi tot ce se va întâmpla în această vară şi toamna care urmează, probabil, vor fi subsumate luării sub control a ultimei instituţii cât de cât autonome, e vorba de Preşedinţia republicii.”

Europa Liberă: Miza alegerilor prezidenţiale este foarte mare. Acum chiar se discută, e bine să existe un singur candidat pe centru-dreapta, altul pe centru-stânga sau să fie mai mulţi, ca în turul doi să se aleagă unul din cei doi care vor rămâne.

Armand Goșu: „Eu cred că ar fi o mare eroare: centru-dreapta, centru-stânga. Eu propun să ieşim din această logică – dreapta-stânga. Ea nu a funcţionat nici în România, cu atât mai puţin funcţionează în Republica Moldova, o ţară care se caracterizează printr-un grad foarte ridicat de sărăcie, fiind de dreapta tradiţională, nu ar reuşi să ia mai mult de 3-5% la alegeri. Ar trebui ca opoziţia democratică şi antioligarhică să negocieze desemnarea unui candidat comun. Acel candidat va trebui să aibă un profil psihologic de luptător şi să reziste într-o confruntare cu nişte forţe mult-mult mai mari mediatice şi cu o capacitate uriaşă a holdingului lui Plahotniuc de a manipula opinia publică. Vor urma luni de foc, dar este o şansă. Dacă opoziţia reuşeşte să creeze această breşă, să pună mâna pe funcţia de preşedinte, aceasta nu însemnă că de mâine Moldova va scăpa din strânsoarea, din captivitate unui singur om. Dar e un început.”

Europa Liberă: Şi chiar credeţi că alegerea şefului statului va soluţiona problemele cu care se confruntă societatea moldavă?

Armand Goșu: „Nu le va soluţiona, dar e un prim pas. În această toamnă, în octombrie-noiembrie, cu siguranţă, al doilea tur de scrutin, ar putea fi începutul acestui proces, care, sigur, va dura un număr de ani, care ar trebui să fie paşnic, fără ciomege pe stradă, fără capete sparte, fără sânge vărsat. Eu cred că societatea din Republica Moldova, noua generaţie de tineri, care se vor ridica în politică, au suficiente resurse de inteligenţă, capacitatea de a înţelege, onestitate, ca să obţină o evoluţie lină de la un regim oligarhic semiautoritar către un stat cu adevărat european, în care funcţionează instituţii şi care transpune în norme proprii legislaţia europeană, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană semnat în 2014 şi Tratatul de comerţ, dar trebuie voinţă politică pentru aceasta.”

Europa Liberă: Am început această discuţie întrebându-vă despre asistenţa financiară din exterior. Ce consecinţe poate avea lipsa unui acord al guvernului de la Chişinău cu FMI, dacă tot am vorbit că Moldova are atât de mare nevoie acum de sprijin financiar şi ajutor internaţional?

Armand Goșu: „Probabil, ca mijloc de presiune asupra regimului politic de la Chişinău, Occidentul nu va livra bani sau va livra bani cât să nu se prăbuşească Moldova. Suntem într-un moment critic, e o regiune foarte complicată. Fiind o regiune extrem de complicată, interesul Washingtonului şi Bruxellesului este să ţină pe linia de plutire Republica Moldova, să nu se scufunde. De aici şi abilitatea cu care domnul Plahotniuc utilizează acest context geopolitic, pentru a-şi promova agenda personală, văzând că Occidentul, marile capitale, nu au foarte multe variante de lucru şi evită să pună presiune în acest moment pe Chişinău, pentru ca standardele democratice să fie îndeplinite aşa cum ar fi trebuit.”

Europa Liberă: Sunt voci care spun că Occidentul ar fi lăsat Moldova mai degrabă în braţele Rusiei. Există asemenea indicii?

Armand Goșu: „Nu are cum să se întâmple acest lucru, pentru că nu poţi să laşi Moldova în braţele Rusiei, câtă vreme nu laşi Ucraina în braţele Rusiei. Moldova e o fâşie de pământ între Ucraina şi România, e foarte departe de Rusia. Rusia nu are contact terestru cu Republica Moldova decât prin Ucraina. Or, câtă vreme Ucraina rezistă Rusiei, e în război cu Rusia, şansele Republicii Moldova de a se apropia de Occident cresc infinit.”

Europa Liberă: Dar rezistenţa Ucrainei se va menţine şi pe viitor?

Armand Goșu: „Cu siguranţă. E prea importantă ca să fie abandonată. Iar anexarea Crimeei şi războiul din Donbas garantează Rusiei, cel puţin, două-trei generaţii de ucraineni antiruşi.”

Europa Liberă: Şi pe fundalul acesta poate fi vorba despre identificarea unei soluţii pentru criza transnistreană?

Armand Goșu: „Şi aceasta. Şi cel mai important lucru, pentru un parcurs cu adevărat european al Republicii Moldova, care nu va mai putea să baleieze între Moscova şi Bruxelles, Moscova şi Washington, ci va fi cuprinsă în această zonă extinsă a Occidentului, câtă vreme influenţa Rusiei va fi blocată la graniţa Ucrainei.”

Europa Liberă: Unii zic că acum, pe timpul mandatului de preşedinte la OSCE, Germania ar putea să găsească un compromis cu Rusia referitor la problema transnistreană. Ce şanse daţi acestui scenariu?

Armand Goșu: „În acest moment sunt şanse minime. Germania, Berlinul, forţează reîntâlnirea „5+2”, după mai mulţi ani, pentru a bifa, mai degrabă, o acţiune de politică externă. Contextul regional este sensibil modificat, nu este copt pentru un avans. În Transnistria urmează alegeri, Şevciuk nu are o poziţie solidă la Tiraspol de pe care să negocieze. Sprijinul pe care Rusia îl acorda Transnistriei este tot mai diminuat, resursele financiare pe care Moscova le poate trimite la Tiraspol sunt tot mai mici, au tot mai puţini bani şi îi trimit unde sunt crize – în Crimeea, pentru pensionari, în Donbas, ca să reziste oamenii acolo. Deci, lucrurile sunt ceva mai favorabile în acest moment Republicii Moldova. Problema e ca Republica Moldova însăşi să nu rateze această extraordinară fereastră de oportunitate şi să nu fugă spre Occident din îmbrăţişarea Rusiei.”

Europa Liberă: Dar ideea federalizării ar putea să prindă contur, dacă de la caz la caz se readuce în actualitate de anumiţi actori politici?

Armand Goșu: „În mintea domnului Dodon, sigur, prinde contur. Sunt politicieni la Chişinău priiţi de Moscova, ei primesc, cu siguranţă, la plecare de pe Şeremetevo o listă, to-do list, şi trebuie la Chişinău, la aterizare, să vină să facă declaraţii în două-trei probleme. Dar chestiunea federalizării e una dintre cele mai sensibile pentru Moscova, numai că domnul Dodon trebuie să se uite mai atent la hartă, la contextul regional, să vadă că, acum câţiva ani, Rusia nu a reuşit într-un context favorabil să impună federalizarea pe care a dorit-o ea. Cu atât mai puţin astăzi Rusia va reuşi să impună în Moldova acest tip de federalizare. Aceasta neînsemnând nicio secundă că Transnistria într-un viitor nu foarte îndepărtat nu trebuie să se bucure de autonomie, dar în cadrul statului Republica Moldova.”

Europa Liberă: Acum, când Rusia se confruntă cu o sumedenie de probleme, credeţi că mai stă cu ochii pe Moldova?

Armand Goșu: „Sigur că da. Rusia este o mare putere. Rusia are un corp de experţi, de diplomaţi foarte solizi, are interese legate de anumite zone ale continentului şi anumite ţări pe care şi le urmăreşte cu maximă atenţie. Problema Rusiei în acest moment este resursele drastic diminuate, resursele pe care ar trebui să le investească la Chişinău, la Tiraspol sau în alte zone. Dar aceasta nu înseamnă că pe termen lung, de decenii, Rusia nu va urmări cu obstinaţie atingerea unor obiective pe care ea le consideră importante, strategice chiar.”

XS
SM
MD
LG