Linkuri accesibilitate

Cei mai mulţi tineri moldoveni vor să facă Drept sau Stomatologie


Admiterea 2013 la USM

Admiterea 2013 la USM

…în ciuda faptului că nici cea mai mică parte din juriştii pregătiţi de universităţile moldoveneşti nu se angajează ulterior conform studiilor.


Este ultima zi, a fost de fapt ultima zi, de depunere a cererilor de înscriere la facultate. Ziarul „Adevărul” a calculat că pentru una din cele 15 burse la drept pe care le oferă guvernul în acest an la Universitatea de Stat s-au înscris 51 de candidaţi. Este recordul anului, depăşit poate doar de stomatologie unde sunt 52 de candidaţi pentru o bursă. Ce stă în spatele acestor cifre, dat fiind că nici cea mai mică parte din juriştii pregătiţi de universităţile moldoveneşti nu se angajează ulterior conform studiilor, a căutat să afle Liliana Barbăroşie.

Abundenţa, tradiţională, de dosare depuse la Drept, iar îi pune pe gânduri pe factorii decizionali care întârzie însă să intervină cu soluţii eficiente.

Mai întâi pentru că înghesuindu-se aproape fără şanse pe un loc la Drept, tinerii lasă fără atenţie meserii de care economia are cu adevărat trebuinţă. Apoi pentru că foarte puţini din cei care absolvesc, unii spun că nici 10 la sută, chiar reuşesc să se angajeze în domeniul pentru care au studiat. Şi ar mai fi că nu există o siguranţă deplină într-un concurs drept şi echitabil.

Sergiu Băieşu, decanul celei mai solicitate facultăţi, cea de Drept de la USM, are următoarea explicaţie pentru popularitatea acesteia:

„A fi licenţiat în drept nu înseamnă că poţi lucra doar ca judecător, procuror, avocat sau notar. Nici pe departe. Piaţa privată chiar, dimpotrivă, nu e încărcată deloc. Avem sute de mii de întreprinderi şi fiecare are nevoie de un jurist. Deci nu trebuie să ne uităm doar la nevoia instituţiilor publice. Dar este şi activitate privată unde juriştii îşi pot găsi de lucru.”

Iată şi o altă explicaţie aparţinând lui Vlad Vlaicu, vice-rector al unei universităţi private care la fel pregăteşte jurişti:

„Jurisprudenţa devine nu o specialitate, ci ceva suplimentar ce omul trebuie să cunoască. Exact aşa precum sunt limbile străine, sau informatica. Fiindcă să-ţi cunoşti drepturile, să ţi le poţi apăra este foarte important. Sunt economişti foarte buni care vor să cunoască şi dreptul. Şi asemenea cazuri sunt foarte frecvente.”

Analizând recent într-un articol lista celor care au absolvit în acest an studiile necesare pentru a intra în breasla judecătorilor, bunăoară, Ziarul de Gardă a ajuns la încă o concluzie care ar face lipsită de rost înghesuiala pe bursele de la drept. Sistemul pare să favorizeze accesul în tagmă a unor dinastii, nu se ştie cum şi pe cât de corect. Jumătate din cei ce vor deveni magistraţi în acest an sunt copii sau nepoţi de actuali magistraţi.

O explicaţie valabilă până nu demult erau acordurile de colaborare în baza cărora universităţile înscriau în condiţii facilitare la studii juridice copii de judecători sau de procurori. Responsabili de la CSM - organul de autoadministrare judecătorească - cât şi de la USM ne-au dat asigurări însă că nu mai practică asemenea înţelegeri suspecte a fi discriminatorii, prin urmare 15 tineri cu cele mai bune medii la bacalaureat chiar au şansa să fie înscrişi pe bursa de la stat. Iată bunăoară ce ne-a spus decanul de la Drept de la USM, Sergiu Băieşu:

„Din câte eu cunosc, nu există nici un acord între USM şi CSM privind acordarea locurilor bugetare la drept. A fost aşa ceva cândva, dar acum nu e. Nu ştiu chiar exact, dar am impresia că nu.”

Este, totuşi, prezenţa acestor dinastii un semn bun sau rău al felului în care funcţionează sistemul de accedere în profesia de judecător? Sergiu Băieşu nu are un răspuns univoc:

„Desigur că există probleme. Dar cred că societatea a observat asta pentru că cineva dintre feciorii de judecători sau alţi funcţionari nu merita poate să devină şi el magistrat. Aici eu văd problema. Dacă numărul lor este atât de mare, trebuie de văzut: da oare ei sunt mai buni ca ceilalţi? Eu cred că nici pe departe. Şi atunci lucrurile trebuie spuse pe nume, iar responsabilitatea trebuie să şi-o asume Institutul Naţional de Justiţie.”
Vlad Vlaicu care este şi profesor la Institutul Naţional de Justiţie, spune că a observat prezenţa unor dinastii în profesia de judecător, dar crede că fiecare caz trebuie examinat în mod individual, fără generalizări:

„Am observat că unele nume ale audienţilor de la INJ coincid cu numele unor judecători de la CSJ şi am mai observat că nu sunt ei cei mai străluciţi. Dar cum au ajuns ei acolo, nu ştiu ce să vă spun, responsabilitatea este a Institutului de Justiţie.”

În Republica Moldova de câţiva ani tinerii pot opta la admitere în universităţi pentru mai multe instituţii şi facultăţi, de aceea vom preciza că cei în jur de 750 de pretendenţi ce-şi doresc, dar nu vor reuşi să ia în acest an o bursă la Drept la USM nu vor avea de suferit prea mult . Ei fie îşi vor plăti un loc la aceiaşi facultate, în jur de 10 mii de lei anual, fie îşi vor schimba total opţiunea, dar oricum au şanse mari să prindă trenul admiterii.
XS
SM
MD
LG