Linkuri accesibilitate

Ian Feldman: „eu nu cred că există o anumită discriminare a copiilor cu limba de predare în limba de stat.”



Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, mai mulţi absolvenţi ai liceelor cu predare în altă limbă decât cea română, au protestat că nu pot concura pentru o bursă sau chiar un loc la facultate cu colegii lor din liceele cu predare în română. Vom vorbi despre semnificaţiile, soluţiile şi consecinţele acestui fenomen cu psihologul Ian Feldman, membru al Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii.

Europa Liberă: Aşadar, dle Feldman, o situaţie inedită, aparent neobişnuită, la admiterea în universităţi vara aceasta. În condiţiile în care până acum presa scria de cele mai multe ori despre însuşirea descalificantă a limbii române de către numeroşi absolvenţi ai liceelor cu predare în limba rusă sau alte limbi ale minorităţilor, acum mulţi dintre aceşti absolvenţi alolingvi s-au simţit discriminaţi pe motiv că au fost descurajaţi să depună dosarele la facultăţile cu predare în română. Ministerul pare să fi remediat rapid situaţia. Până a ajunge însă la modul în care ministerul a rezolvat ceea ce pare pentru mulţi a fi o problemă artificială, cum vedeţi şi cum aţi descrie Dvs. situaţia care apăruse acum câteva zile?

Ian Feldman:
„Eu cred că situaţia cu acest regulament era neînţeleasă corect în primul rând şi asta pentru că Ministerul nu a putut să explice cum stau lucrurile.”

Europa Liberă: E vorba de regulamentul în baza căruia de exemplu s-au refuzat nişte dosare depuse de elevi…

Ian Feldman:
„Da, este vorba despre un regulament care există de mai mulţi ani. El nu a intrat în vigoare anul acesta, ci există de mai mulţi ani. Ceea ce nu au putut să facă la acel moment comisiile era să explice că cota aceasta de fapt era creată pentru a promova copii din şcolile cu predare în limba rusă să aplice în grupă de predare în limba rusă.

O situaţie diferită se creează în momentul în care copilul vrea să facă studii la o anumită specialitate, de exemplu design de interior, dar acolo nu sunt grupe cu predare în limba rusă şi atunci e firesc ca aceşti oameni să fie înscrişi în grupe cu predare în limba română. Şi ministerul a reacţionat prompt. Noi ne-am întâlnit cu doamna ministru şi acum situaţia este mai clară. Eu cred că acum documentele sunt primite de la oameni care doresc să înveţe în limba română dacă nu au grupe ruse la anumite specialităţi.”

Europa Liberă: Faptul că până acum există, de peste 20 de ani, o cotă de 20% din totalul burselor de la stat destinate în mod expres absolvenţilor instituţiilor cu predare în altă limbă decât română este, în general, un lucru salutar şi benefic, nu e un privilegiu care nu-şi are locul?

Ian Feldman:
„În sistemul de admitere în instituţiile superioare din Moldova există anumite cote pentru diferite grupuri, nu numai pentru şcoli cu predare în limba rusă. Există o cotă pentru transnistreni de exemplu…”

Europa Liberă: Să o luăm mai general: aceste cote nu sunt până la urmă ele discriminatorii, pentru că oferă nişte privilegii?

Ian Feldman:
„Legea prevede măsuri pozitive şi există în mai multe ţări situaţii când unele grupe sunt privilegiate. În SUA, de exemplu, există affirmativ action. Ele au fost introduse atunci când SUA lupta cu discriminarea rasială. Deci, asta nu este ceva inventat în Moldova. Este o chestiune discutabilă, o putem discuta…”

Europa Liberă: Da nu ar trebui ele să fie provizorii?

Ian Feldman:
„Este stabilit în regulament. Deci, nu e o chestie dată de Dumnezeu. Noi putem să le discutăm şi să le schimbăm, aşa cum schimbăm legi şi regulamente.”

Europa Liberă: Aţi discutat cu ministrul Educaţiei, Maia Sandu, - ca să citez un comunicat - modul de aplicare a cotei pentru candidaţii alolingvi în învăţământul superior, precum şi aplicarea unor măsuri de prevenire şi eliminare a discriminării în domeniul educaţiei în general. Ce este de rezolvat, de fapt, în acest sens de vreme ce vorbim de măsuri de prevenire şi eliminare a discriminării? Vorbim doar de cazuri asemănătoare cu cel care s-a întâmplat acum sau în general sunt anumite probleme care ar trebui rezolvate astfel încât nimeni dintre tineri, indiferent de etnie, limba pe care o vorbesc etc. să nu se simtă sub nici o formă discriminat?

Ian Feldman:
„Sigur că nu e vorba numai despre copii din şcoli alolingve. De exemplu, noi avem anul acesta 100 şi ceva de elevi cu disabilităţi care au vrut să susţină BAC-ul şi nu au putut fiindcă centrele de BAC nu sunt echipate cu echipament special ca să dea voie oamenilor cu disabilităţi să intre în ele. Şi noi trebuie să creăm condiţii pentru aceşti oameni, ca ei să poată să susţină BAC-ul. Şi asta este o sarcină pentru anul viitor pentru noi toţi. Vorbim de o serie largă de probleme şi doamna Sandu e foarte cooperantă. Ministerul Educaţiei, în general, vrea să coopereze cu noi şi e foarte bine. Problemele există, eliminarea discriminării e un proces şi noi ne aflăm într-un proces.”

Europa Liberă: În opinia Dvs., în ce măsură în instituţiile de învăţământ superior ar urma se menţină sistemul de cote, pe orice criterii. Îmi amintesc o altă cotă extrem de contestată sat/oraş… Absolvenţii de la oraş mereu ziceau că sunt discriminaţi în raport cu cei de la sat cu aceste cote care există. Deci, întrebarea era dacă trebuie să se menţină acest sistem de cote sau ar trebui să-l privim ca pe unul provizoriu şi încet-încet să renunţăm la el?

Ian Feldman:
„Noi trebuie să discutăm, să constatăm în ce situaţie noi ne aflăm pentru că mai mult de 20 de ani există acest regulament. Cândva, de exemplu, cota sat/oraş era introdusă pentru că oamenii veneau cu zecile în rând din unele şcoli din sate şi anumiţi orăşeni veneau cu 9,3, primită pentru muncă grea şi nu puteau să intre la facultate. Aceasta cotă era pentru eliminarea acestei probleme.

Acum, dacă în modul cum copii dau BAC-ul e mult mai just sau transparent, poate nu anul acesta, da poate peste un an, peste doi ani putem să constatăm că nu mai există această problemă. Oamenii intră la facultate numai pe baza notelor pe care le-au obţinut şi nu mai există abuz în vreo regiune, sau oraş, sau sate etc. Trebuie să analizăm situaţia şi să vedem dacă există problema sau nu. În general, eu am înţeles că anul acesta potenţiali candidaţi pentru admiterea la unele facultăţi sunt mai puţini decât locuri. … şi asta e o altă problemă.”

Europa Liberă: Dar există şi universităţi cu 51 de candidaţi pe loc, aşa că aoclo se dă marea bătălie...

Ian Feldman:
„Da, cred că da. De exemplu Universitatea de medicină sau altele de genul acesta rămân solicitate.”

Europa Liberă: A propos, la Facultatea de drept e acelaşi lucru. Discriminarea pozitivă mie mi se pare în general un lucru salutar, dacă aceasta ajută cumva să se echilibreze lucrurile. Dar există, însă, şi o discriminare pozitivă de altă natură: de exemplu ce bazată, cum a spus cineva pe principiul favorizării castei profesionale. De exemplu, şi presa a relatat despre asemenea cazuri, copiii magistraţilor ar fi privilegiaţi la admiterea cu bursă la facultăţile de drept, de pildă... Faţă de asemenea acte de discriminare pozitivă ce atitudine ar fi raţională şi corectă?

Ian Feldman:
„Eu prima dată aud despre aşa ceva.”

Europa Liberă: A scris presa că există un acord între Consiliul Suprem al Magistraturii şi unele universităţi de exemplu, dar, mă rog, asta ar fi o altă problemă în fond. Spuneaţi că s-a rezolvat această problemă. Pe de altă parte, am văzut deja aprecieri că prin această soluţie ar rămâne discriminată deja majoritatea etnolingvistică a din Republica Moldova? Adică, o minoritate a elevilor ar beneficia şi de o cotă de burse garantate, dar şi de condiţii egale cu colegii lor românofoni. E recomandabilă, în opinia Dvs., o astfel de discriminare pozitivă?

Ian Feldman:
„Acum noi nu putem să zicem că există sau nu discriminare. Comisia noastră e un organ colegial şi noi putem să ne pronunţăm după examinarea sarcinilor. Noi încă nu am examinat pe deplin situaţia. Pur şi simplu am efectuat aceste întâlniri de lucru în care noi am vrut să ameliorăm această situaţie ce producea anumită tensiune: anume în situaţia în care procesul de admitere este acum şi noi nu am vrut ca copii să sufere din cauză că ei nu pot să aplice la anumite specialităţi.

Încă o dată: eu nu cred că există o anumită discriminare a copiilor cu limba de predare în limba de stat, dat fiind faptul că această circulară este aplicată numai în situaţia în care nu sunt la anumite specialităţi grupe ruse. Şi atunci nu e vorba că copii din şcoli ruse folosesc cota, pentru că cota nu există şi asta pentru că nu există grupa cu predare în limba rusă.”

Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, dorinţa absolvenţilor alolingvi de a face studii în limba română dezvăluie de fapt intenţia de a obţine o bursă mai degrabă, sau pur şi simplu de a urma o facultate dorită?

Ian Feldman:
„Eu sincer nu am idee ce motivează pe fiecare persoană care vrea să depună dosarul. Asta e treaba lor. Noi trăim într-o ţară liberă şi fiecare poate să depună unde vrea. Dar ce îi motivează să ia decizia eu nu ştiu şi în general cred că cazurile sunt diferite, de la un om la altul.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG