Linkuri accesibilitate

Admiterea în România într-un limbaj mai accesibil decât metodologia


Dmitri Gorobîc: „Mi-a părut mai sigur să rămân în România. Aici îmi văd viitorul.”


O comisie de admitere venită de la Bucureşti a început astăzi, la Bălţi, să recepţioneze cererile tinerilor moldoveni care vor să prindă una din bursele oferite de statul român, în număr de 5.500 anul acesta. Vineri comisia se va deplasa la Chişinău, unde se va afla cinci zile, apoi procedura va fi continuată la consulatul românesc de la Cahul. Anticipând o posibilă aglomeraţie, consulatul de la Chişinău i-a anunţat astăzi pe candidaţi că-i va primi conform ordinii alfabetice, îndemnându-i să vină pe rând, în funcţie de litera cu care le începe numele de familie. Candidaţii întâmpină însă anumite dificultăţi la adunarea dosarului. Dmitri Gorobîc este un tânăr moldovean care a absolvit anul trecut o facultate la Bucureşti şi este web developper la o companie IT din capitala românească. De mai mulţi ani el ţine şi un blog, cu informaţii ajutătoare pentru candidaţii la admiterea românească. Europa Liberă l-a întrebat de ce face acest efort:

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:54 0:00
Link direct

Europa Liberă: Tu faci parte din categoria de tineri despre care nu demult premierul Leancă regreta că fac studiile în România şi nu revin acasă?

Dmitri Gorobîc: „Cred că da.”

Europa Liberă: Şi ce i-ai răspunde, Dmitri?

Dmitri Gorobîc: „Fiecare persoană are dreptul la libera circulaţie, are dreptul la propria părere şi alegere. Omul dacă a ales să vină în România şi să rămână aici asta o va face. Oamenii dacă aleg să meargă în Italia sau în altă ţară asta vor face.”

Europa Liberă: Dar de ce nu te-ai reîntors? Probabil ai analizat şi această oportunitate.

Dmitri Gorobîc: „Pe când eram încă la facultate toţi mă întrebau dacă mă întorc sau nu acasă. Eu le-am răspuns că dacă îmi găsesc un loc de muncă rămân aici şi muncesc, iar dacă nu îmi găsesc un loc de muncă fac masterul şi între timp văd poate mi-l găsesc, totuşi. Dacă nici atunci n-am noroc, mă întorc acasă. Mi-am găsit loc de muncă şi am rămas aici, adică nu aveam o poziţie strictă să rămân în România. Mi-am pus priorităţile în funcţie de munca pe care o găsesc, deoarece asta îmi determină viitorul.”

Europa Liberă: Dacă ai fi ştiut că te aşteaptă un loc de muncă în Moldova, cel puţin comparabil cu cel din România, te-ai fi întors?

Dmitri Gorobîc: „De fapt, aveam posibilitatea să mă angajez şi în Moldova la un loc de muncă comparabil cu cel din România. Totuşi, nu ştiu de ce mi-a părut mai sigur să rămân în România. Aici îmi văd viitorul.”

Europa Liberă: Ceea ce îmi spui tu, de fapt, confirmă spusele unui sociolog, care zicea că tinerii pleacă şi rămân mai mult pentru perspectivă, e şi loc de muncă şi salarizare mai în rând cu cele europene, dar în primul rând sunt atraşi că perspectivele statului sunt altele.

Dmitri Gorobîc: „Da, aşa este.”

Europa Liberă: Dmitri, de trei ani ţii un blog. De ce?

Dmitri Gorobîc
Dmitri Gorobîc
Dmitri Gorobîc: „Am început blogul meu cu un alt scop - să scriu despre tot ce mă doare şi ce îmi place. Însă chiar în primul an de facultate am observat o chestie, că tinerii din Republica Moldova nu prea găsesc informaţii pentru a strânge actele necesare şi a aplica corect pentru studii în România. Am citit toată metodologia, am studiat şi am găsit toată informaţia posibilă. Am decis să fac o pagină unde să fie toată informaţia într-un limbaj mult mai accesibil decât metodologia. Nu inventez nici o informaţie, nu mă adresez la nişte surse secrete, ci mă conduc strict de metodologia de pe site-urile oficiale. Împărtăşesc celorlalţi şi detalii mai interesante din experienţa mea şi a prietenilor mei.”

Europa Liberă: Ziceai că tinerii nu prea ştiu. Nu ştiu pentru că informaţia nu e accesibilă sau tinerii din Moldova nu sunt învăţaţi să se descurce şi într-o situaţie relativ simplă?

Dmitri Gorobîc: „Nu aş vrea să discreditez tinerii din Republica Moldova, dar într-adevăr ei nu prea ştiu să se descurce. Există această problemă, de aceea am şi decis să fac informaţia mai accesibilă. Nu aş spune că eu sunt mai deştept decât alţii, însă am reuşit să studiez metodologia admiterii şi să găsesc informaţia necesară. Alţii nu reuşesc să facă acest lucru. Unii tineri se plâng că limbajul este prea complicat, conţine foarte mulţi termeni speciali. Eu am încercat să redau toată informaţia într-un limbaj mai simplu.”

Europa Liberă: Dificultăţile despre care vorbeşti şi pe care le-ai văzut la întocmirea unei cereri la înscriere, se răsfrânge cumva şi asupra numărului de tineri admişi la studii în România?

Dmitri Gorobîc: „Tinerii care se descurcă în viaţă, care ştiu să-şi găsească informaţia necesară, ei o vor găsi şi vor aplica pentru studii în România. Bineînţeles că vor fi admişi, pentru că dacă ştiu să se descurce în viaţă cred că au şi la şcoală note bune. ”

Europa Liberă: De mai mulţi ani îi aud pe rectorii de instituţii zicând că instituţiile din România le i-au cei mai buni eventuali studenţi.

Dmitri Gorobîc: „Aceasta nu este o problemă a instituţiilor din România, ci e o problemă a instituţiilor din Moldova. Dacă instituţiile din Moldova ar fi la nivelul potrivit atunci studenţii rămâneau în Republica Moldova. Instituţiile din Moldova trebuie să înveţe să-şi dezvolte mecanismele necesare pentru a atrage tinerii din Moldova.”

Europa Liberă: Am reţinut o idee de la cineva care a făcut studii în România, a rămas acolo, e lector universitar şi zicea că 60 la sută din tinerii care obţin un loc în România nu ajung să dea licenţa, adică nu ajung la final cu studiile.

Dmitri Gorobîc: „Da, bineînţeles că e o selecţie naturală. Chiar în primul an de facultate am stat în cameră cu un băiat care după primul an de studii s-a retras, s-a întors înapoi în Republica Moldova, deoarece nu s-a descurcat cu materia care se preda aici. Mai ales că nu corespunde nivelul de studii care e la noi la liceu cu nivelul de studii care vine la facultate. Un exemplu ar fi facultatea de matematică şi informatică. Noi la liceu învăţam Turbo Pascal, iar aici se cere Siptus Plus. Studenţii nu au de unde să ştie această informaţie, iar profesorii de la facultate nu au cum să-i susţină în acest caz ca să-i ia de la zero, să-i înveţe ceea ce ar trebui să ştie. La fel se întâmplă şi la alte facultăţi. Din acest motiv mulţi abandonează pentru că nu au încotro, au crezut că se vor descurca, dar nu s-au descurcat. E un risc. Mereu o să existe un procentaj de nepromovabilitate şi eu cred că e ceva firesc şi corect.”

Europa Liberă: Pe aceştia nu ai cum să-i ajuţi. Îi ajuţi mai mult pe acei care vor, sunt în faza de a-şi trasa un ţel, o ţintă şi a merge spre ea.

Dmitri Gorobîc: „Foarte mulţi tineri mă întreabă ce le-aş recomanda. Eu nu vin cu recomandări - alege facultatea asta sau asta, instituţia asta sau alta. Eu încerc să îi ajut doar să vină în România, e alegerea lor - unde vor. Iar dacă nu au reuşit, e greşeala lor. Încerc să-i ajut doar pe tinerii care pur şi simplu vor să aplice în România . Unde vor să aplice deja e alegerea fiecăruia.”

Europa Liberă: Dar tocmai aceasta e o problemă mare, aşa cum am observat. Tinerii moldoveni când încheie studiile sunt total derutaţi, nu ştiu ce capacităţi au şi unde ar putea să le aplice. Ai observat asta?

Dmitri Gorobîc: „Da, bineînţeles, şi eu m-am aflat în aceeaşi situaţie. Foarte mulţi tineri care au terminat profilurile reale au mers la nişte facultăţi cu profil sociologic, cu profil umanist. Am văzut studenţi care la liceu au terminat profilul uman şi au mers la facultăţi economice sau de matematică, de informatică. E şi asta o problemă.”

Europa Liberă: Ai de gând să o mai ţii cu acest blog?

Dmitri Gorobîc: „Anul acesta bineînţeles că va exista până la sfârşit. Voi publica toată informaţia necesară până la ultimul moment când tinerii vor trebui să ajungă în România. Mulţi studenţi mă rugau să le explic ce fac după ce au ajuns, unde depun actele pentru permis de şedere sau cum ajung la facultate. Din păcate, din momentul când ei deja şi-au luat zborul spre România nu îi mai pot ajuta, deoarece sunt foarte multe instituţii, multe oraşe şi pentru fiecare în parte există diferite informaţii. Le-aş recomanda tinerilor să se adreseze la Asociaţiile studenţeşti de basarabeni din localităţile lor, de la colegii mai mari care deja învaţă în aceste localităţi şi aceştia îi vor ajuta mai departe, îi vor îndruma deja în localitatea în care au fost admişi. ”
XS
SM
MD
LG