Parlamentul a aprobat vineri legea bugetului pe 2018 în prima lectură, mizând pe o creștere economică de 3% de natură să genereze împreună cu ajutoarele externe suficiente venituri pentru mărirea de cheltuieli sociale, într-un an electoral. Guvernul crede că bugetul va putea suporta sporirea cheltuielilor cu 9,3%, în special datorită „majorărilor salariale planificate, a creșterii nivelului pensiilor, a realizării altor măsuri în domeniul protecției sociale și în cel al educaţiei".
După ce joi prim-ministrul Pavel Filip promitea într-o emisiune la postul public de televiziune câte un drum pe localitate în 2018, vineri această idee - plăcută probabil auzului sătenilor - a fost repetată şi de deputaţii democraţi care au apărat proiectul de buget pus de ministrul Armaşu pe masa deputaţilor. Măririle, fie şi nesemnificative, de pensii, salarii, burse studenţeşti şi alocaţii pentru anumite categorii, preconizata achiziţie de ambulanţe sunt alte câteva motive de laudă de care au profitat din plin autorii.
Opoziţia, însă, a atacat furibund documentul. Cea liberală - pentru continuarea unei tendinţe considerate de acest grup parlamentar periculoase pentru viitorul financiar al statului, cea de îndatorare excesivă. Dacă guvernul se va împrumuta în acelaşi tempo încă 3-4 ani, „Republica Moldova va intra în genere în faliment. Aşa că nu vă mai lăudaţi atâta cât de tare fericiţi acest norod”, a declarat deputatul liberal Lilian Carp.
Deputata comunistă Elena Bodnarenco le-a imputat guvernanţilor că au majorat cheltuielile pentru întreţinerea aparatului de stat cu câteva miliarde, exact cât ar fi de ajuns ca să se aducă toate pensiile la nivelul coşului minim de consum: „Poate mai bine ar fi să sprijinim pensionarii decât cinovnicii,” a spus deputata.
Un alt comunist, Oleg Reidman, care, invocând greşeli grave în cifre, a acuzat mai întâi guvernul de „incompetenţă crasă”, apoi a luat în derâdere propusa majorare a raţiei alimentare în şcoli:
„Pentru cei care înţeleg ce e un leu în alimentaţie astăzi, e clar că vorbim de un ceai şi un biscuit. În acelaşi timp, doar pentru întreţinerea Ministerului Finanţelor, cheltuim suplimentar 200 de milioane”, a spus el.
Socialiştii, cei mai critici, au calificat proiectul drept „ultima suflare” a unui guvern care şi-a demonstrat deja tot de ce este capabil.
„Nu contest, creştere este, dar nu există dezvoltare. Chiar dacă reuşiţi cu toate aceste planuri, spre 2020 economia noastră vă atinge doar 80 la sută din volumul economiei anului 1989”, a spus deputatul socialist, Vladimir Golovatiuc.
Dar cele mai multe critici ale socialistului au ţinut de miza prea mare pe creditarea externă a unui guvern care a ratat aproape tot ce aştepta din exterior în 2017:
„Dar e de înţeles. Anul e electoral. E nevoie de bani. Resurse interne sunt puţine. Deci soluţia e una – partenerii, care în ajun de alegeri nu vă vor mai lăsa la nevoie. Dar nici nu asta e cel mai grav. Grav este că component de grant este din ce în ce mai mica - de la 65 % în 2014 la 27 – în 2018”, a mai declarant deputatul.
Iar liberal-democraţii i-au acuzat direct pe democraţi că şi-au croit bugetul ca pe un subiect de campanie electorală şi că, în plus, au nesocotit ca niciodată dezbaterea publică, obligatorie în procesul de scriere a bugetului:
„Buget netransparent, politic, electoral, vine să favorizeze guvernarea, care prin acest proiect vrea să fraudeze de fapt alegerile”, a spus deputatul liberal-democrat Iurie Ţap.
Suma pe care guvernul are de gând s-o cheltuie suplimentar în 2018 pe infrastructură şi măriri de prestaţii e de 3,5 miliarde lei. Asta în timp ce a cincea parte din veniturile pe care contează guvernul ar trebui să provină din ajutoare externe.
