Linkuri accesibilitate

Dedesubturile tranzacţiei de privatizare a companiei care gestionează gazoductul Iaşi-Ungheni


Gazoductul Iaşi-Ungheni

Ce intenţii au guvernanţii şi ce riscuri implică acest concurs?

Guvernul moldovean a scos la privatizare compania Vestmoldtransgaz care gestionează gazoductul Iaşi-Ungheni, iar operatorul național din România, Transgaz, şi-a anunțat intenția de a participa la concurs. Mai mulți experți şi-au exprimat nedumerirea că autorităţile au recurs la acest pas după ce au fost agreate împrumuturi şi granturi cu BERD, BEI şi Uniunea Europeană pentru aducerea reţelei de gaze de la Ungheni la Chişinău.

Preţul de start pentru compania ce ar urma să transporte gaze de la Prut la Chişinău este de aproape 9 milioane de euro, plus alte 93 de milioane pe care să-i investească în următorii doi ani. Unii experţi au rămas cu impresia că setul de condiții trecute în caietul de sarcini a fost întocmit special pentru operatorul național din România şi că tranzacția ar fi aranjată în avans. Drept reper pentru ipoteză s-a invocat şi declaraţia liderului PSD de la Bucureşti, Liviu Dragnea, care s-a referit la un proiect energetic, fără a-l nominaliza. „Are şi susţinerea noastră politică. Este o măsură economică bună şi strategică pentru România”, a spus Dragnea.

Surse din interiorul arcului de guvernare au spus că scoaterea la privatizare a companiei de transport ar fi motivată de accelerarea lucrărilor la construcția gazoductului spre Chişinău. Fostul director general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, expertul Victor Parlicov, crede că din contra schimbarea proprietarului ar duce la noi întârzieri. Lui Parlicov i se pare cel mai grav faptul că s-au negociat un împrumut şi un grant cu partenerii europeni, s-a ajuns la un acord şi chiar s-a ratificat în parlament în prima lectură, iar acum aceste înţelegeri vor fi zădărnicite.

Eu văd o problemă cu faptul că noi arătăm din nou ca parteneri dubioşi, ca parteneri în care nu poţi avea încredere

„Proiectele de genul acesta întotdeauna au o conotație politică. Eu văd o problemă cu faptul că noi arătăm din nou ca parteneri dubioşi, ca parteneri în care nu poţi avea încredere. Eu sper că asta să nu rețină prea mult şi să se reușească să se facă acest gazoduct până la sfârșitul anului 2019, când expiră contractul cu Gazprom şi când Gazpromul planifică să dea în exploatare Turkish stream, care va permite Gazpromului să ocolească sistemul de transport de gaze din Ucraina şi Republica Moldova. Dacă noi până atunci nu avem o alternativă, noi rămânem, practic, fără pârghii de negociere cu Gazprom, pentru că până acum principala noastră pârghie de negociere era tranzitul”.

Preşedintele comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă, se declară convins că gestul autorităților este „o acțiune foarte bine gândită şi necesară”, pentru a reduce dependența energetică de Rusia.

„Eu personal în cadrul comisiei am stopat creditul cu BERD şi BEI, deoarece discutam strategia de privatizare şi atunci nu este sens ca Republica Moldova să se împrumute pentru că acel credit era strict orientat pentru dezvoltarea gazoductului”

Europa Liberă: Acum ce se va întâmpla cu acel credit?

„Dacă se privatizează [Vestmoldtransgaz], vine investitorul străin, preia şi face investiția din cont propriu, atunci noi vom începe negocierile să schimbăm destinația acestor sume pentru alte investiții capitale”.

Ştefan Creangă, care face parte din majoritatea parlamentară, este optimist şi afirmă că sunt şanse ca gazoductul românesc are să fie funcţional în termenii stabiliți, adică la sfârşitul lui 2018. El spune că ținând cont de faptul că la anul pe vremea aceasta vor exista alegeri şi nu se ştie care va fi configurația politică după scrutin, guvernarea este obligată într-un fel să aducă în 2018 gazoductul până la Chişinău.

Expertul Dionis Cenuşă este de părere că atât partea română, cât şi cea moldoveană sunt forțate de împrejurări să accelereze proiectul. Decidenţii de la București şi-au atras critici de la Bruxelles că nu ar dori să interconecteze sistemul gazier cu ţările vecine, iar cei de la Chişinău - că tot amână punerea în aplicarea Pachetului al III-lea energetic.

„Depinde foarte mult de rezultatele alegerilor din 2018. Dacă vom avea o schimbare radicală a forțelor politice, atunci am putea avea surprizele legate de modul cum noua guvernare va vedea gestionarea problemei datoriilor faţă de Gazprom şi atunci, bineînţeles, discuţia despre ce oferim în locul datoriilor, şi anume infrastructura din sectorul energetic ar putea fi o realitate”.

Europa Liberă: Adică inclusiv acest gazoduct făcut pe bani europeni?

„Inclusiv şi această infrastructură, da”.

Expertul Dionis Cenuşă dezaprobă intervenția politicului în cazul acestei privatizări. El spune că indiferent de interese, regulile jocului trebuie să fie respectate, adică să nu pună carul înaintea boilor.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG