Linkuri accesibilitate

Măriri de pensii, salarii pentru profesori şi burse studenţeşti, în an electoral


Lei moldoveneşti

Executivul a programat în 2018 o sumă imensă pentru finanţarea cheltuielilor publice care să fie obţinută din exterior.

Guvernul a anunţat, cu prilejul prezentării noii legi bugetare, că va cheltui în 2018 cu 3,5 miliarde mai mult pe infrastructură şi măriri de pensii, salarii pentru profesori şi burse studenţeşti. Chiar dacă creşterea nu pare prea mare, mai ales pentru un an electoral - în jur de 10 la sută faţă de cheltuielile din 2017 - este cazul să ne întrebăm cu ce va fi acoperită, dat fiind faptul că miza pe granturile şi creditele externe este extrem de mare, mai mare chiar ca în acest an, când, aşa cum se ştie, guvernul nu a reuşit să obţină cea mai mare parte din fondurile externe pe care mizase iniţial.

După ce a ratat o mare parte din granturile şi creditele pe care le aştepta în 2017, deşi le trecuse ca venituri certe în legea bugetului, executivul şi-a programat şi în bugetul pe 2018 o sumă imensă pentru finanţarea cheltuielilor publice care să fie obţinută din exterior – a cincea parte din venituri sau aproape 7 la sută din PIB.

Şi aceasta ar fi, la părerea specialiştilor, principala vulnerabilitate a proiectului de buget trecut marţi de votul cabinetului, fără să fi fost organizată şi o dezbatere publică prealabilă, aşa cum obligă legea.

Economistul Viorel Gârbu de la Institutul Economie de Piaţă: „Nu e tocmai corect. Asta creează o situaţie volatilă: şi dacă nu reuşim să ne înţelegem cu donatorii, vom fi din nou puşi în situaţia să rectificăm bugetul şi să căutăm alte surse sau să tăiem din cheltuieli.”

Dumitru Budianschi, economist al Centrului Expert Grup: „Aceasta rămâne a fi o vulnerabilitate mare. Totuşi, când e vorba de finanţări externe, sunt şi condiţionalităţi, care nu se ştie dacă vor fi îndeplinite.”

În schimb, executivul are de gând să-şi mărească în 2018, care este un an electoral, cu 3,5 miliarde de lei cheltuielile, aşa cum a anunţat cu multă încredere ministrul finanţelor, Octavian Armaşu:

„Am mobilizat toate resursele ca să îmbunătăţim capacitatea de administrare fiscală, de aceea privim cu optimism în viitor.”

Investiţiile în infrastructură vor fi duble – 4,3 miliarde lei, cu 2,1 miliarde mai mult faţă de acest an, spune Armaşu.

2,4 miliarde ar urma să ajungă în drumuri, a continuat ministrul: „Suma este mare, consistentă, dar vrem să venim cu relansarea unor proiecte importante de reabilitare de drumuri”, a explicat ministrul Armaşu.

Ca un plan foarte important a fost anunţată şi intenţia majorităţii guvernamentale de a mări fondul de salarizare în sectorul public: „Am avut discuţii complicate cu cei de la FMI la tema suplimentării fondului de salarizare a sectorului public cu 1 miliard de lei. Partea leului din acest miliard va pleca în educaţie. Prevedem anumite majorări şi pentru militari. Explicaţia este simplă: oamenii o duc greu. Trebuie să-i sprijinim.”

În planurile guvernului mai intră şi aşa măsuri, plăcute probabil auzului electoratului, cum sunt majorarea indemnizaţiilor şi pensiilor, a alocaţiilor la naştere sau a burselor studenţeşti.

Pot, însă, aceste planuri, să fie date peste cap de o eventuală ratare a finanţărilor externe?

Viorel Gârbu de la Institutul Economie de Piaţă crede că nu, pentru că guvernul ar putea din nou apela la tactica, testată deja cu succes în acest an, când a acoperit gaura creată de ajutoarele ratate prin tăierea cheltuielilor de infrastructură şi supra-acumulările din taxe şi impozite:

„E acelaşi scenariu. Atunci când executivul a raporta excedentul de un miliard, acesta a fost asigurat prin faptul că guvernul de fapt nu a finanţat chestiunile de infrastructură. Guvernul poate mereu să taie, iar primele cheltuieli vizate sunt cele în investiţii capitale, pentru că aceste cheltuieli nu dor în mod direct, nu se văd. Dacă tăi de la cheltuieli sociale, acest lucru imediat se vede.”

Rezultatele bune obţinute la încasările bugetare au constituit, în acest an, un motiv important de laudă pentru fruntaşii democraţi. În 9 luni ale anului, guvernul într-adevăr a raportat peste un miliard de lei în plus faţă de veniturile programate din taxe şi impozite, dar mulţi specialişti cred că la baza acestei creşteri ar sta şi o subestimare voită a veniturilor, în momentul programării bugetare.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG