Mai multe Asociaţii din agricultură anunţă că vor ieşi la proteste dacă autorităţile nu vor opera un şir de modificări la Codul Fiscal menite, potrivit agricultorilor, să revigoreze sectorul. Scutirea producătorilor agricoli de plata impozitului pe venit pentru o perioadă de 5 ani, reducerea cotei TVA de la 20 la 8% şi majorarea Fondului de Subvenţionare de la 400 milioane lei la 670 de milioane, sunt doar câteva dintre revendicările înaintate de agricultori. Cât de justificate sunt aceste cerinţe, a căutat să afle Diana Răileanu:
Temerea cea mai mare a agricultorilor este că, în lipsa unui suport consistent din partea guvernanţilor, nu vor putea face faţă concurenţei cu producătorii europeni odată cu liberalizarea comerţului cu Uniunea Europeană.
Datele cu care operează Uniunea Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, arată că subvenţiile din agricultură sunt de 14 ori mai mici decât nivelul mediu în UE. Iată de ce, crede preşedintele „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, pentru a evita ruinarea agricultorilor locali, autorităţile ar trebui să le ia în serios revendicările:
„Agricultura noastră nu este competitivă şi dacă noi semnăm Acordul de Liber Schimb cu UE, care într-o perspectivă de lungă durată este unul foarte benefic pentru noi, însă dacă în perioada de tranziţie de 7-10 ani, când gradual vor fi micşorate taxele la import, noi vom rămâne tot necompetitivi, după această perioadă de tranziţie ne va aştepta o prăbuşire masivă. Gata! La vecini taxele sunt mai mici, sursele energetice sunt mai ieftine, subvenţiile sunt mai mari, deci 2014 va fi un hotar clar pentru agricultură, or până acum dezvoltarea a mers pe entuziasmul şi ideile fermierilor.”
Agricultorii moldoveni cer, între altele, majorarea Fondului de Subvenţionare cu peste 200 de milioane lei, reducerea TVA de la 20% la 8% şi scutirea producătorilor agricoli de plata impozitului pe venit pentru o perioadă de 5 ani. În cazul în care autorităţile nu vor pune în practică aceste cerinţe, susţine Alexandru Slusari, la 23 noiembrie producătorii agricoli vor ieşi să protesteze în stradă.
Dacă pentru agricultori cerinţele înaintate par simple şi uşor de realizat, pentru ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, acestea sunt, cel puţin, „discutabile”. Lipsa fondurilor care ar acoperi financiar aceste revendicări este problema principală evidenţiată de ministrul Bumacov:
„Eu vreau şi mai mult, asta însă nu înseamnă că statul îşi poate permite. Sigur că ne dorim mai mult, de aceea noi avem negocieri intensive cu partenerii europeni, cu partenerii de dezvoltare, ca să avem surse adiţionale. Eu sunt realist, eu nu cred că prin strigăte şi demonstraţii aceste surse pot să se dubleze.”
Fără a pune la îndoială necesitatea susţinerii sectorului agricol, Tatiana Savva, economistă la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, e de părere că cerinţele înaintate de agricultori sunt greu de realizat din moment ce discuţiile privind politica bugetar-fiscală pentru anul viitor sunt pe ultima sută de metri. Deci, în prezent, cu greu se pot găsi surse care ar acoperi financiar aceste revendicări:
„Trebuie să fim foarte realişti. Banii deja au fost stabiliţi cu o etapă în urmă la nivel sectorial, respectiv marja cu care pot ei să joace este foarte mică. Agricultura este business, ei trebuie să se înveţe să facă business din asta. Eu înţeleg că sunt anumiţi factori care îi împiedică să obţină profit. Este, într-adevăr, o situaţie economică destul de dificilă, dar nu cred că soluţia este în şantajul emoţional de tipul: „noi ieşim la proteste dacă nu ne daţi subvenţii.” Trebuie să reieşim din realităţile economice ale Republicii Moldova.”
Tatiana Savva sugerează că autorităţile statului pot fi înţelese atunci când declară că nu au bani pentru a îndeplini cerinţele agricultorilor. Pe de altă parte, susţine economista de la „Expert-Grup”, politicienii cu greu pot justifica lipsa unui cadru legal în care businessul agricol s-ar dezvolta nestingherit, dar şi a măsurilor clare de a combate interesele de monopol din domeniu.
