Linkuri accesibilitate

Patronatele din agricultură i-au înaintat un set de revendicări ministrului Vasile Bumacov, între care aceea ca statul să declare agricultura drept un domeniu de importantă strategică.

Fermierii cereau cu o lună în urmă mărirea compensaţiilor şi a subvenţiilor. Cerere care pare acum presantă, după ploile şi grindina din ultimele zile. Şi în perspectivă, cer statului o strategie care să-i protejeze de concurenţa agricultorilor europeni, când va intra în vigoarea acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. Toate revendicările au fost prezentate astăzi de Federaţia Naţională a Patronatului din agricultură şi industrie alimentară. Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, încearcă de fiecare dată să pareze cu promisiunea că acolo unde statul nu poate fi eficient, Uniunea Europeană va ajuta.
Fermierii cer guvernului să-i protejeze de concurenţa europeană
Una din principalele doleanţe ale oamenilor de la pământ care ar putea da curs schimbărilor spre bine în acest sector, spune Alexandru Slusari, preşedintele Federaţiei Agricultorilor, este ca agricultura să fie inclusă ca prioritate în strategia de dezvoltare naţională. El este de părere că odată cu apropierea de Uniunea Europeană, fermierii moldoveni trebuie să fie încurajaţi prin politici fiscale şi de subvenţionare care le-ar da şansa să îmbunătăţească calitatea producţiei, să investească în utilaj şi să se dezvolte:

Alexandru Slusari

Alexandru Slusari

„Agricultura, să fie considerată şi recunoscută drept ramură strategică în ţară, lucru care nu se regăseşte în strategiile actuale ale guvernului şi parlamentului şi aceasta este cea mai stringentă problemă. În contextul semnării acordului de liber schimb, comprehensiv şi aprofundat, după care avem perioada scurtă de tranziţie în care trebuie să modernizăm agricultura, fără ca să fie dată prioritatea acestui sector, noi nu vom putea să fim competitivi după perioada de tranziţie şi riscăm să pierdem multe ramuri agricole.”

Mihai Moraru, fermier din Sîngerei spune că numărul impozitelor şi taxelor din agricultură ar trebui redus întrucât riscul de a falimenta este mare, mai ales că pe piaţa autohtonă ajung produse la preţuri mult mai mici decât cele propuse de agricultorii locali:

„Noi nu cerem aşa mari facilităţi, cerem să fim în egală măsură impozitaţi ca toţi producătorii agricoli din bazinul mării negre. Suntem cei mai impozitaţi sau cei mai jupuiaţi fermieri din Bazinul Mării Negre. În primul rând, în regimul de TVA, toţi plătesc TVA-ul de la trei, maxim până la zece procente, cu restituire. Noi plătim 20, 12 o să rămână, încă nu se ştie. În rezultat noi devenim neconcurenţi, pe pieţele europene, pe piaţa rusească, nemaivorbind de cea ucrainească.”

Atragerea investiţiilor în localităţile rurale este nu doar un obiectiv al autorităţilor , dar şi al agricultorilor, care pledează pentru facilităţi fiscale pentru cei care vor dezvolta afaceri şi vor crea locuri de muncă în sate. Serghei Calmâc, agricultor din Anenii-Noi spune că fermierii sunt gata să investească pentru a creşte producţie de calitate, doar că instabilitatea de pe piaţa agricolă îi poate ruina oricând:

„Susţinerea din partea statului este mică, dar componentele la cheltuieli pentru a organiza o producere profitabilă în agricultură sunt foarte mari şi nu permit să obţin profit, şi desigur în aceste condiţii foarte mulţi falimentează. Riscul este că e foarte imprevizibil, nici politica fiscală nu este stabilă, nici realizarea producţiei nu este stabilă, nici formarea preţurilor, nici preţurile la combustibil, gaz şi alte lucruri care practic, nu eşti încrezut ce o să fie peste o bucată de an.”

Vasile Bumacov

Vasile Bumacov

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, spune că nu toate cerinţele agricultorilor pot fi realizate dar sugerează că nemulţumirile fermierilor ar putea fi mai uşor rezolvate dacă breasla lor nu ar fi divizată şi ar propune soluţii care să îi mulţumească pe toţi:

„Noi dorim să avem şi plăţi directe la hectar, şi investiţii, şi compensarea fertilizanţilor. Noi cu plăcere am include aceste lucruri în regulamentul de subvenţionare, dar de unde bani. Dacă discutăm şi luăm o decizie comună pentru noi este mult mai uşor ca să promovăm această decizie fiindcă ştim că avem în spate producătorii agricoli, iar în situaţia în care ne aflăm astăzi, unii vin cu o propunere, ceilalţi nu o agreează, şi dacă ieşi în parlament sau în guvern cu o propunere care nu este agreată de toţi atunci este o stare de conflict.”

După obiectivele incluse în strategia de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural pentru anii 2014-2020, revigorarea sectorului agrar moldovenesc ar fi posibil odată cu creşterea calităţii produselor autohtone, gestionarea eficientă a solurilor, îmbunătăţirea drumurilor şi sistemelor de irigare şi aprovizionare cu apă.
XS
SM
MD
LG