Linkuri accesibilitate

„A ieşit tulburelul şi lumea nu mai iese la lucru”. Ce seamănă moldovenii toamna?


Între ultima recoltă şi prima semănătură.


Semănatul culturilor cerealiere de toamna a început cu o întârziere de aproape doua săptămâni. Agricultorii spun ca mai toate terenurile sunt pregătite şi îşi propun să termine semănatul grâului de toamnă până la 20 octombrie. Cum reuşesc fermierii să se mobilizeze după un început de toamna mai puţin prielnic pentru lucrările din câmp, a încercat să afle Tamara Grejdeanu:

Pentru că lucrările de toamnă sunt în toi, cei mai mulţi dintre agricultori petrec ziulica întreagă în câmp, îmi spune Andrei Gârlea, care are în grijă o gospodărie ţărănească la Rezina. Cât mai ţine vremea cu ţăranii, aceştia se grăbesc să adune roada de pe deal şi pregătesc terenurile pentru o nouă semănătură, mai spune agricultorul. El zice că de la un timp fermierii nu reuşesc să găsească muncitori disciplinaţi, asta fiind o altă bătaie de cap, pe lângă cea a cheltuielilor şi de comercializare a producţiei:

„Pregătim câmpul pentru semănat, adică tot ce-i legat de asta: discuitul, cultivatul şi îl semănăm. Am plantat şi 30 de hectare de oregano. Noi lucrăm non-stop. Şi aşa am întârziat. Îmi pare rău că cei care lucrează bine şi sunt disciplinaţi, suntem nevoiţi să îi rugăm să lucreze mai mult decât ar trebui, fiindcă o bună parte nu iese la lucru, a ieşit tulburelul şi nu mai ies la lucru.”

După destrămarea colhozurilor şi odată ce fiecare ţăran a primit bucata sa de pământ au început să rămână terenuri nelucrate, remarcă fermierul Alexandru Cazacu care are în gestiune mai multe hectare de pământ. El spune că dacă pe timpuri munca colectivă forma o stare de mobilizare, acum mulţi săteni fie nu au bani să investească în agricultură, fie tratează cu indiferenţă bunul pe care îl au în proprietate, deşi pot lua exemplu de la cei pe care zorii zilei îi prind în câmp:

„Sărbătorim aşa, în suflet, dar fizic, azi am început semănatul, este mult de lucru. Acum moldovenii nu lucrează, nu se străduie. Lasă pământurile pârloagă. Şi ce dacă are aparte cota, lasă-l să strângă, lasă-l să are sau să o dea altcuiva. Şed câte doi, câte trei ani, pământurile nearate. Unii oameni sunt organizaţi, care-s gospodari, sigur că sunt organizaţi, cu copiii, cu neamurile.”

În acest an, cei mai mulţi agricultori s-au grăbit să semene culturi care au fost afectate anul trecut de secetă, cum ar fi floarea-soarelui, şi pentru că producţie e multă preţul nu este unul avantajos pentru fermieri. Iurie Vrabie de la Ungheni, preşedintele unei asociaţii regionale de fermieri este de părere că agricultorii ar trebuie să fie implicaţi nu doar în lucrările ce ţin de gestionarea terenurilor, dar ar trebui să-şi consolideze eforturile pentru a influenţa costul producţiei:

„Nu prea sunt interesaţi de situaţia care se petrece azi în agricultură, adică fiecare aşteaptă că cineva de unul singur va rezolva problemele cu care se confruntă agricultorii. Mă refer la preţurile la floarea soarelui, mă refer la preţurile la grâu. Dar referitor la lucrările agricole de toamnă, acestea se petrec organizat. S-a finalizat recoltarea de floarea-soarelui. Acum producătorii agricoli sunt implicaţi în recoltarea porumbului.”

Iurie Vrabie mai spune că în ultimii ani producătorii agricoli au început să pună în practică metode noi de prelucrare a terenurilor, de exemplu fără arătură. Până la sfârşitul acestei luni fermierii care deţin cel puţin un hectar de grâu sau o jumătate de hectar de porumb pot solicita prin intermediul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură un ajutor financiar, care ar acoperi parţial pierderile de pe urma secetei din 2012.
XS
SM
MD
LG