Partidul Comuniștilor a anunțat că va decide la plenara de săptămâna viitoare cum va răspunde hotărârii de joi a parlamentului de a interzice folosirea secerii și ciocanului în viața politică. Unii deputați comuniști au sugerat deja că o vor ataca la Curtea Constituțională. Condamnarea crimelor comuniștilor sovietici și eliminarea simbolurilor acestora din viața politică este analizată în retrospectiva săptămânii politice, semnată de Vasile Botnaru.
Vasile Botnaru: Directorul Agenţiei de Ştiri Info-prim Neo Valeriu Vasilică consideră că decizia unanimă a majorităţii parlamentare de a condamna atrocităţile comise de comuniştii sovietici, înainte de a produce pe termen lung efecte benefice, va declanşa mai întîi o nouă serie de teste de rezistenţă.
Valeriu Vasilică: „Cred că este cel mai curajos şi cel mai matur act politic pe care l-a făcut actuala guvernare de cînd se află la putere. Denotă multe lucruri, şi maturizare, şi consolidarea relaţiilor din interiorul Alianţei, şi maturitatea procedeelor politice...”
Vasile Botnaru: Vladimir Voronin se arată foarte convins că acest act s-a făcut sub presiunea sau sub bagheta europenilor.
Valeriu Vasilică: „Ar putea să fi şi sub bagheta europenilor, ar putea să fie şi la insistenţa unei componente a Alianţei pentru Integrare Europeană. Mihai Ghimpu are această idee fixă de cînd este el în politică. Lucuruile fie că s-au suprapus, nu contează acuma, dar, în condiţiile în care şi clasa politică, şi societatea moldovenească este foarte divizată, politicienii actuali, din clasa guvernantă actuală, au un mare merit, dar au provocat şi cel mai mare pericol pentru cursul actual de integrare europeană a Republicii Moldova, de modernizare. S-ar putea ca pe acest teren Partidul Comuniştilor, transformîndu-se într-o victimă, să poată reveni la putere cu o şi mai multă siguranţă decît s-ar fi întîmplat dacă nu exista această hotărîre. Depinde foarte mult de clasa politică de la guvernare, dacă va oferi populaţiei motive în plus să vină la apelul comuniştilor pe baricade”.
Vasile Botnaru: Pe editorialistul Petru Bogatu l-am întrebat dacă împărtăşeşte cumva impresia unor politicieni din guvernare că formaţiunea comuniştilor ar fi aşteptat cu nerăbdare acest prilej ca să-şi reconstruiască vitrina simbolistică, astfel încît resetarea tacită pe care comuniştii o realizează deja de mai multă vreme să nu fie percepută ca o trădare a ideilor călăuzitoare.
Petru Bogatu: „Nu cred că este întemeiată această impresie pentru că simbolurile comuniste au fost şi mai sînt deocamdată nişte repere electorale pentru partidul lui Voronin. Dacă lucrurile ar fi stat altfel, el renunţa demult şi la denumire şi la simboluri. Pentru PCRM este o lovitură, mare sau mică vom vedea. Cele trei partide dincolo de obiectivele frumoase de salubrizare morală a societăţii sigur că urmăresc şi scopurile politice pe care le au în viitoarele alegeri, sperînd că această decizie va îngenunchea PCRM sau cel puţin îi va crea serioase dificultăţi. Dar una peste alta s-a făcut un lucru bun, un lucru care trebuia făcut demult pentru că nu doar substanţa lucrurilor, dar şi simbolurile contează în societatea omenească pe plan educaţional. Nu sîntem noi primii. Ştim că în fond educaţia italienilor şi germanilor a început şi prin înlăturarea simbolurilor fasciste. În aceste ţări şi acum oamenii sînt sancţionaţi pentru faptul că recurg la nişte gesturi care amintesc de simbolurile fostelor regimuri totalitare. Toată oamenirea de la Adam încoace în fond a trebuit să rătăcească prin labirintul timpului, folosindu-se de nişte repere, 10 porunci şi altele care marcau binele de rău. Şi din acest punct de vedere s-a făcut cred un lucru bun. Rămîne de văzut dacă nu va rămîne doar o bucată de hîrtie această hotărîre”.
Vasile Botnaru: Editorialistul Alexandru Canţîr, prezentatorul emisiunilor matinale de la Europa Liberă, opinează că după lansarea demersului, fie şi tardiv, de condamnare a atrocităţilor comise de regimul totalitar sovietic întreaga societate ar trebui să probeze desolidarizarea de acest trecut mai mult decît reprobabil.
Alexandru Canţîr: „Rămîne de văzut care vor fi mecanismele aplicării legii şi practicile, cu alte cuvinte, şi consecinţele unor eventuale sfidări ale acestei legi. Mai rămîne de văzut cum va fi cu excesul. Nu vreau să-mi amintesc acum de proverbul rusesc cu prostul care e pus să bată mătănii şi-şi sparge fruntea din exces de zel. Şi, după cum poate bine aţi observat, nu s-a schimbat mare lucru în Moldova din stînga Prutului de pe vremurile lui Ion Creangă care se considera prost, dar care prindea curaj cînd se uita în jur. Mie personal mi-ar fi plăcut dacă această hotărîre ar fi fost iniţiată şi promovată de un partid modernizat de stînga, de un PCRM modernizat. Nu înseamnă această hotărîre nimicirea unei opoziţii de stînga. Dimpotrivă, din punctul meu de vedere ar trebui ca o astfel de hotărîre bine asimilată de populaţie, fără excese, cu calm şi cu responsabilitate, ar trebui să consolideze o stîngă care se regăseşte într-o bună parte a populaţiei Republicii Moldova ”.
Vasile Botnaru: Directorul Agenţiei de Ştiri Info-prim Neo Valeriu Vasilică consideră că decizia unanimă a majorităţii parlamentare de a condamna atrocităţile comise de comuniştii sovietici, înainte de a produce pe termen lung efecte benefice, va declanşa mai întîi o nouă serie de teste de rezistenţă.
Valeriu Vasilică: „Cred că este cel mai curajos şi cel mai matur act politic pe care l-a făcut actuala guvernare de cînd se află la putere. Denotă multe lucruri, şi maturizare, şi consolidarea relaţiilor din interiorul Alianţei, şi maturitatea procedeelor politice...”
Vasile Botnaru: Vladimir Voronin se arată foarte convins că acest act s-a făcut sub presiunea sau sub bagheta europenilor.
Valeriu Vasilică: „Ar putea să fi şi sub bagheta europenilor, ar putea să fie şi la insistenţa unei componente a Alianţei pentru Integrare Europeană. Mihai Ghimpu are această idee fixă de cînd este el în politică. Lucuruile fie că s-au suprapus, nu contează acuma, dar, în condiţiile în care şi clasa politică, şi societatea moldovenească este foarte divizată, politicienii actuali, din clasa guvernantă actuală, au un mare merit, dar au provocat şi cel mai mare pericol pentru cursul actual de integrare europeană a Republicii Moldova, de modernizare. S-ar putea ca pe acest teren Partidul Comuniştilor, transformîndu-se într-o victimă, să poată reveni la putere cu o şi mai multă siguranţă decît s-ar fi întîmplat dacă nu exista această hotărîre. Depinde foarte mult de clasa politică de la guvernare, dacă va oferi populaţiei motive în plus să vină la apelul comuniştilor pe baricade”.
Vasile Botnaru: Pe editorialistul Petru Bogatu l-am întrebat dacă împărtăşeşte cumva impresia unor politicieni din guvernare că formaţiunea comuniştilor ar fi aşteptat cu nerăbdare acest prilej ca să-şi reconstruiască vitrina simbolistică, astfel încît resetarea tacită pe care comuniştii o realizează deja de mai multă vreme să nu fie percepută ca o trădare a ideilor călăuzitoare.
Petru Bogatu: „Nu cred că este întemeiată această impresie pentru că simbolurile comuniste au fost şi mai sînt deocamdată nişte repere electorale pentru partidul lui Voronin. Dacă lucrurile ar fi stat altfel, el renunţa demult şi la denumire şi la simboluri. Pentru PCRM este o lovitură, mare sau mică vom vedea. Cele trei partide dincolo de obiectivele frumoase de salubrizare morală a societăţii sigur că urmăresc şi scopurile politice pe care le au în viitoarele alegeri, sperînd că această decizie va îngenunchea PCRM sau cel puţin îi va crea serioase dificultăţi. Dar una peste alta s-a făcut un lucru bun, un lucru care trebuia făcut demult pentru că nu doar substanţa lucrurilor, dar şi simbolurile contează în societatea omenească pe plan educaţional. Nu sîntem noi primii. Ştim că în fond educaţia italienilor şi germanilor a început şi prin înlăturarea simbolurilor fasciste. În aceste ţări şi acum oamenii sînt sancţionaţi pentru faptul că recurg la nişte gesturi care amintesc de simbolurile fostelor regimuri totalitare. Toată oamenirea de la Adam încoace în fond a trebuit să rătăcească prin labirintul timpului, folosindu-se de nişte repere, 10 porunci şi altele care marcau binele de rău. Şi din acest punct de vedere s-a făcut cred un lucru bun. Rămîne de văzut dacă nu va rămîne doar o bucată de hîrtie această hotărîre”.
Vasile Botnaru: Editorialistul Alexandru Canţîr, prezentatorul emisiunilor matinale de la Europa Liberă, opinează că după lansarea demersului, fie şi tardiv, de condamnare a atrocităţilor comise de regimul totalitar sovietic întreaga societate ar trebui să probeze desolidarizarea de acest trecut mai mult decît reprobabil.
Alexandru Canţîr: „Rămîne de văzut care vor fi mecanismele aplicării legii şi practicile, cu alte cuvinte, şi consecinţele unor eventuale sfidări ale acestei legi. Mai rămîne de văzut cum va fi cu excesul. Nu vreau să-mi amintesc acum de proverbul rusesc cu prostul care e pus să bată mătănii şi-şi sparge fruntea din exces de zel. Şi, după cum poate bine aţi observat, nu s-a schimbat mare lucru în Moldova din stînga Prutului de pe vremurile lui Ion Creangă care se considera prost, dar care prindea curaj cînd se uita în jur. Mie personal mi-ar fi plăcut dacă această hotărîre ar fi fost iniţiată şi promovată de un partid modernizat de stînga, de un PCRM modernizat. Nu înseamnă această hotărîre nimicirea unei opoziţii de stînga. Dimpotrivă, din punctul meu de vedere ar trebui ca o astfel de hotărîre bine asimilată de populaţie, fără excese, cu calm şi cu responsabilitate, ar trebui să consolideze o stîngă care se regăseşte într-o bună parte a populaţiei Republicii Moldova ”.
