Linkuri accesibilitate

Despre marea coțcărie ce i-a dus vestea de „popă tuns” Republicii Moldova


Schema conexiunii moldovenești în afacerea Landromatul rusesc. (RISE Moldova)

Vasile Botnaru în dialog cu Iurie Sanduța (RISE Moldova) și Veaceslav Negruța (fost ministru de finanțe).

Statisticile motoarelor de căutare de pe internet au împins săptămâna trecută „Republica Moldova” în topul celor mai accesate sintagme, grație cunoscutei investigații pe care au realizat-o concertat câteva instituții de presă din mai multe țări, între care și RISE Moldova. Și, de acum încolo, oricine își va propune cândva să afle te miri ce informații despre matrapazlâcul mafioților, numit „spălare de bani”, va da cu ochii de Republica Moldova, de câteva nume ale unor judecători moldoveni care vor fi ajungând sau nu după gratii pentru că au făcut posibilă spălarea de miliarde printr-o instituție bancară moldoveană numită „ducă-se pe pustii”.

Deci, astăzi vorbim despre marea coțcărie ce i-a dus și încă îi va mai duce vestea de „popă tuns” Republicii Moldova, lăsând în umbră adevărații autori. Deocamdată (voi adăuga aici cu voce timidă). Invitații mei de astăzi sunt jurnalistul de investiție de la RISE Moldova Iurie Sanduța și fostul ministru de Finanțe Veaceslav Negruța, expert la Transparency International Moldova.

Vasile Botnaru

Vasile Botnaru

Europa Liberă: Astăzi avem o temă care este fierbinte. După ce s-a publicat această cercetare concertată, Moldova a ajuns faimoasă, a ajuns în centrul atenţiei, pe primele pagini în ştirile de pe site-uri mondiale. Întrebarea mea de început ar fi dacă, totuşi, e o chestiune nouă pentru mafioţii şi bandiţii financiari din lume sau e o chestiune cunoscută şi recondiţionată în Republica Moldova? Mă refer la motorul cu miezul acestor afaceri. Domnule Negruţa, dumneavoastră ce spuneţi, e nou sau e vechi de când lumea?

Veaceslav Negruța: „Probabil că nu e o invenţie. Probabil că undeva au mai fost şi în istorie astfel de situaţii. Dar proporţia, magnitudinea acestei maşinării cu implicarea mai multor jurisdicţii, cu implicarea politicienilor care au luat decizii, sistemelor întregi bancare, sistemului judecătoresc impresionează. Şi, din păcate, Republica Moldova este aparent nucleul unde această spălătorie şi-a spălat banii murdari.”

Europa Liberă: Ruşii, care explicau de ce anume în Moldova, au spus pe înţelesul tuturor: pentru că aici judecătorii sunt cei mai „ieftini”, adică cotele mitelor erau cele mai mici. E adevărată versiunea aceasta?

Veaceslav Negruța: „Nu pot să confirm, să zic da sau ba. Până la urmă, aceiaşi judecători, probabil, care au luat aceste decizii, în linii mari, nu sunt ei actorii principali, sunt doar unelte care au fost folosite în această spălătorie. Jucătorii şi actorii mari, care au implementat această schemă şi beneficiarii sunt, probabil, cei care au fost cu deciziile politice şi au asigurat toată logistica deciziilor necesare, ca şi în sistemul judecătoresc, şi în sistemul bancar această spălătorie să aibă loc, să treacă banii pe aici, prin sistemul moldovenesc.”

Europa Liberă: Ceea ce afirmă domnul Negruţa este ipoteză sau e dovedit că judecătorii, care au luat deciziile acestea, au avut motivaţie financiară, pecuniară şi acoperire politică?

Iurie Sanduța: „Cred că judecătorii nu ştiau exact suma de bani care urma să fie spălată prin Republica Moldova. Pentru că, dacă era un judecător, vedea că e vorba de 20 de miliarde de dolari, se gândea foarte mult dacă să intre în acest joc. Dar din moment ce erau sume de jumătate de miliard de dolari, iar unui judecător i-a revenit să dea câte două-trei ordonanţe, atunci, poate, lor nu li s-a părut direct o sumă mare şi au dat ordonanţe. Pentru că înainte de aceasta mai erau şi alte ordonanţe cu sume mari şi nu s-a întâmplat nimic.”

Europa Liberă: Dar vine un necăjit de Neica Nime' din raionul Căuşeni şi spune: „Domnule, eu sunt păgubit cu nişte bani de o companie nu ştiu care şi, iată, nu-mi întorc banii, aceştia nu au de unde. Hai să luăm de la garantul din Rusia”. Judecătorul cu dosarul în faţă, mai ales fiind undeva în provincie, având dosare despre găini sau despre bandiţi locali, el este obligat să facă o minimă cercetare, să se dumerească? Sau se conduce de libera lui judecată şi zice: „Hai să-i fac dreptate bietului moldovean”?

Iurie Sanduța: „Iniţial, era inventată o datorie falsă. Ulterior, companiile din Rusia garantau pentru „sărmanul moldovean” şi astfel se întâmpla ca aceste litigii de judecată să aibă loc în Republica Moldova. Acel „sărman moldovean” nu că de multe ori, dar noi din ce am vorbit cu ei, nici măcar nu au fost în instanţă vreodată. În locul lor mergeau nişte avocaţi de prin Marea Britanie sau mulţi ucraineni care aveau nişte procuri.”

Europa Liberă: Şi judecătorul, când îi vedea în faţă, nu îşi punea probleme? Sau era atât de răsplătit că nu trebuia să-şi pună probleme?

Iurie Sanduța: „Cred că judecătorul, în primul rând, când primeşte documentele, trebuie să fie toate autentificate la notar, traduse în limba română. Din ce am observat noi, multe din ele sunt primite în limba engleză, copii. Aceasta au constatat-o şi cei de la Curtea Supremă de Justiţie, când au făcut anchetă. În plus, cel mai interesant a fost că la aceşti moldoveni la multe documente lipsea reşedinţa lor, era indicată reşedinţa falsă. Noi am fost pe la Stăuceni, prin tot felul de raioane şi îi căutam pe ei. Nu i-am găsit, pentru că era indicat domiciliu fals. Şi după ce am vorbit cu aceşti moldoveni, mulţi dintre ei au zis că nici nu ştiau, au zis: „Uite, puteam să-mi cumpăr iahturi, dar noi nu ştiam de aceasta”. Pentru că, în realitate, ei erau nişte oameni de „paie”, doar nimeni niciodată nu le-a cerut aceşti bani înapoi.”

Europa Liberă: Şi atunci întrebarea mea este dacă dumneavoastră aţi mers mai departe cu cercetarea? Dacă v-aţi convins că judecătorii au făcut la sigur contra plată sau doar este o bănuială? Dacă au fost prinşi, parte din ei măcar? Ca să ne dăm seama ce şanse există ca ei să fie pedepsiţi sau să scape basma curată pentru aceste năzdrăvănii?

Veaceslav Negruța: „Ar fi probabil naiv să credem că judecătorul avea în faţă doar dosar şi documente în baza cărora lua o decizie. E mare probabilitatea că judecătorii au fost rugaţi, influenţaţi într-o formă sau alta pentru a lua o anume decizie. La ceea ce aţi spus anterior, că e cel mai ieftin sistem judecătoresc unde pot fi obţinute decizii, probabil că au fost şi alte instrumente, nu doar băneşti la mijloc, ca judecătorii să ia astfel de decizii.”

Europa Liberă: Dar aceasta e bănuială sau poate fi probat?

Veaceslav Negruța: „Având în vedere cum lucrează sistemul judecătoresc, dependent de politicul care i-a pus în funcţii şi alte instrumente care se folosesc în Republica Moldova pentru a obţine decizii în instanţa de judecată, e o bănuială rezonabilă.”

Europa Liberă: Să vă întreb pe dumneavoastră, care aţi fost ministru al Finanţelor, cel puţin, teoretic, în legislaţie, în momentul în care aceste „năzdrăvănii”, iertaţi-mi eufemismul, se întâmplau exista o lege, acte normative care îl desemnau pe cineva ca să vegheze lucrurile acestea să nu se întâmple? Teoretic, cineva era obligat să observe şi să intervină sau nu?

Veaceslav Negruța: „Cu siguranţă, da. Şi legea obligă atât Banca Naţională, cât şi Centrul Naţional Anticorupţie, anumite tranzacţii şi fluxuri financiare cu sume care bat la ochi trebuiau să fie raportate şi, respectiv, întreprinse unele măsuri ca să nu se întâmple mai departe. Dar există şi un studiu făcut de colegii IDIS pe tema laundromat-ului, unde se arată foarte clar, în perioada 2010-2014, chiar dacă au fost anumite semnale, primele dosare cu adevărat pe judecători, care au fost implicaţi în această schemă, s-au pornit ani mai târziu, peste trei ani de la primele sesizări care s-au făcut inclusiv la CSM. Serviciile statului, într-un fel sau altul, au avut unele semnale, doar că nu s-a intervenit, nu s-a oprit această maşinărie. Dar legea obligă, categoric da.”

Europa Liberă: Pe cine concret obliga să intervină?

Veaceslav Negruța: „Legea obligă Banca Naţională şi CNA, această direcţie de combatere a spălării banilor, să intervină, când sunt anumite tranzacţii în sume foarte mari să fie raportate, investigate ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Poate, eu nu îmi amintesc bine, dar din câte ţin eu minte, directorul CNA spunea că ar fi reacţionat. Sau directorul de la SIS ar fi reacţionat şi ar fi informat Preşedinţia, nu ştiu pe mai cine. Şi acolo s-ar fi stins semnalul acesta de alarmă.

Veaceslav Negruța: „Aceasta încă o dată demonstrează, de fapt, că politicul este implicat şi deciziile care s-au dat de judecători, într-un fel sau altul, au fost influenţate de factorii de decizie din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Iurie, dumneavoastră aţi stabilit dacă, într-adevăr, s-au aprins undeva becuri roşii şi dacă a avut grijă cineva să le stingă prin voinţă politică?

Iurie Sanduța: „În 2013 am obţinut o primă ordonanţă prin care s-a spălat jumătate de miliard de dolari. Şi am mers cu documentul acesta la un procuror şef din Procuratura Generală, şi am întrebat: „Aceasta e spălare de bani? Ce se întâmplă, de fapt?’”

Europa Liberă: Adică, avea semnale evidente.

Iurie Sanduța: „Exact. Însă la momentul acela noi nu ştiam exact că e o spălare masivă de bani. Am văzut nişte companii offshore, companii din

Procurorul mi-a zis: „Da. Dar pe noi aceasta nu ne deranjează mult ca ţară. Pentru că sunt banii ruşilor care trec prin Moldova, plus că ei plătesc o taxă de stat”.

Rusia şi un moldovean. La care procurorul mi-a zis: „Da. Dar pe noi aceasta nu ne deranjează mult ca ţară. Pentru că sunt banii ruşilor care trec prin Moldova, plus că ei plătesc o taxă de stat”. Acel procuror mi-a spus și că şi colegi de ai lui ştiau că va fi spălătoria aceasta, pentru că unii dintre ei au fost la Moscova şi li s-a propus un procent din suma care va fi spălată. La general, nu arăta să fie deranjat de această spălătorie. Dar că atunci am pus şi eu întrebarea: „Dar în momentul acesta tocmai cei din Statele Unite ale Americii finanţează la greu reforma justiţiei. Şi atunci la nivel de imagine ne afectează mult”. A fost un răspuns relaxant cumva.”

Europa Liberă: Dar în cercetarea pe care aţi întreprins-o dumneavoastră sunt cumva, măcar indirect, indicaţi politicieni care, într-adevăr, ar fi acoperit? Dumneavoastră spuneţi de un procuror. Dar cât de rezonabilă şi probată poate fi această deducţie despre care vorbeşte domnul Negruţa, că fără de o acoperire politică sigură, fără de o umbrelă sigură, aceste operaţiuni ar fi fost imposibile?

Iurie Sanduța: „Faptul că ştiau mulţi, aceasta este cert. Dar, iarăşi, noi nu avem nişte dovezi clare din care să înţelegem că autorităţile, politicieni din Moldova au acoperit direct acest laundromat. Poate domnul Negruţa să spună mai exact, atunci era el în sistem. Doar că, pe de altă parte, Banca Naţională ar fi trebuit să dea o reacţie. Pentru că din ce am urmărit noi acum în laundromat, din cele 20 de miliarde de dolari, 13 miliarde prin Moldindconbank au plecat în Letonia, iar șapte miliarde s-au făcut tranzacţii direct din Moldova în tot felul de ţări, inclusiv din Africa. Şi atunci când vezi că pleacă de pe aceleaşi conturi ale unor companii offshore miliarde de dolari de la bancă ar fi trebuit să se dea un semnal puternic. Şi aceasta nu s-a întâmplat acum. În 2015 banii veneau şi plecau direct. Aceasta se întâmpla în 2012, 2013, inclusiv 2014.”

Europa Liberă: Domnule Negruţa?

Veaceslav Negruța: „Există un punct de pornire care arată implicarea politicului în implementarea laundromat-ului prin Republica Moldova. Este vestita notă Reidman datată cu 2005, care, de fapt, descrie întreaga filosofie a laundromat-ului, care urma să fie implementată în Republica Moldova. Şi referinţa este că „деньги кочующие по миру”, banii care au o origine dubioasă să intre în Republica Moldova pentru o perioadă de timp, ca ulterior... ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Adică să câştige un comision.

Veaceslav Negruța: „Şi ce trebuie pentru aceasta de făcut e descris, să zic aşa, algoritmul modificării de legislaţie, potolirea anumitor entităţi, în cazul dacă vor apărea întrebări. Deci, în acea notă pe două pagini, practic, e descrisă întreaga filosofie.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi mai făcut referinţă la nota semnată de Reidman. Dar în acea notă, pe care eu nu am văzut-o personal, dumneavoastră aţi găsit măcar o aluzie la faptul că trebuie să ne îngrijim de originea acestor bani? Avea un mecanism acolo prevăzut de verificare, dacă vin din droguri, vin din surse banditeşti dubioase sau vin nişte bani curaţi?

Veaceslav Negruța: „Din acea notă reiese foarte clar că autorul cunoaşte originea banilor despre care vorbeşte, care să intre în Republica Moldova şi, ulterior, să fie cumva „înălbiţi”. Dânsul face o referinţă precum că sistemul bancar din Republica Letonă, băncile din Riga au avut astfel de experienţă şi, chiar dacă au creat anumite incomodităţi şi întrebări pentru comunitate, totuşi, aceasta a servit ş.a.m.d. Deci, nota descrie, de fapt, tot ce s-a întâmplat ulterior, începând cu 2007, 2008, 2010, modificări şi interferenţa în cadrul legal, inclusiv bancar, ca să creeze acest coridor verde, ca tranzacţiile să aibă loc anume aici, în Republica Moldova, de „înălbire” a banilor de origine murdară.”

Europa Liberă: Acesta a fost teoreticianul. Dar practicienii?

Veaceslav Negruța: „E vorba de oameni în funcţii în Parlament şi guvern, care prin modificări de legi...”

Europa Liberă: …au făcut posibil aşa ceva?

Veaceslav Negruța: „…au și convertit în practică exact această idee.”

Europa Liberă: După această cercetare care a apărut în ziare şi ţări superprestigioase, cum credeţi, capul de acuzare se va schimba? Pentru ce vor fi cercetaţi şi acuzaţi, eventual, 14, sau câţi au mai rămas, magistraţi şi portărei, şi cine o mai fi? Va fi pedeapsa mai mare sau vor fi cercetaţi pentru te miri ce neglijenţă sau neatenţie?

Veaceslav Negruța: „În primul rând, dacă ne uităm, iată un simplu exemplu, deunăzi Procuratura Anticorupţie a făcut nişte precizări în legătură cu articolele, publicaţiile care au apărut şi a sistematizat, într-un fel, toate dosarele care există, enumerând aceşti judecători, funcţionari de la Banca Naţională, alte entităţi împotriva cărora sunt deschise dosare. Ne uităm foarte atent, în cazul celor patru de la Banca Naţională învinuirea vine pe articolul neglijenţă în serviciu. Când patru angajaţi ai unei instituţii, care au şi subordonare pe verticală, toţi patru sunt învinuiţi pe neglijenţă în serviciu, mai mult seamănă în realitate un grup organizat decât neglijenţă în serviciu. Dar este şi un alt element – amnistia – publicat în septembrie 2016, prin care toate dosarele, toţi învinuiţii şi condamnaţii pe neglijenţă în serviciu trec sub amnistie.”

Europa Liberă: Domnule Negruţa, iarăşi, încerc să înţeleg de ce Procuratura face o asemenea aluzie, concluzie ş.a.m.d. Poate, dânşii ştiu că nu au cum să-i condamne pentru un grup criminal organizat, nu vor avea probe? Şi, decât să meargă cu un dosar care se va sparge în faţa instanţei, mai bine iau măsuri de siguranţă sau nu?

Veaceslav Negruța: „Astfel de învinuiri care sunt subiect al legii amnistiei, până a ajunge în instanţa de judecată, practic, se destramă. Pentru că ele, conform legii, se opresc, cad sub amnistie. Dar important este ca prin înţelegerea magnitudinii şi a schemei respective, totuşi să avem finalitate în această investigaţie. Proporţia este atât de mare, că eu cred, chiar dacă să admitem că mulţi factori de decizie, politicieni şi-ar dori, poate, o anumită direcţie, poate, şi-ar dori pe unii să-i scoată de sub lovitură, lovitura legii, cred că, totuşi, şi comunitatea internaţională, şi exemplele de judecăţi de peste hotare vor impune o mai multă corectitudine şi supremaţia legii, până la urmă, faţă de fiecare cetăţean, individ care a fost implicat în această schemă sau în acest laundromat. Fie că e vorba de factor de decizie în laundromat sau că e vorba de doar un pion, o persoană care a fost folosită în această schemă.”

Iurie Sanduța: „Se cunoaşte, în ţări în care corupţia e la nivel înalt, din moment ce funcţionarii, politicienii pot fi corupţi, influenţaţi, atunci se modifică şi legea, perfectă, cum lor le convine ca să spele banii şi atunci

„Au început să fie tentative şi de la oameni de prin Africa care au început să vină aici să spele bani. A fost un caz recent, în 2016.

îşi fac ei treaba. Am văzut acum şi alte cifre prin care ruşii au încercat să spele bani, şi nu că au încercat, dar şi au reuşit prin tot felul de ţări din spaţiul CSI. Deci, e o chestie normală. Din ce am observat acum, că după ce au văzut hoţi, mafioţi din toată lumea aceasta că au fost spălaţi bani prin Republica Moldova, au început să fie tentative şi de la oameni de prin Africa care au început să vină aici să spele bani. A fost un caz recent, în 2016.”

Europa Liberă: Acum măsurile care s-au luat sau se pretinde că s-au luat, la modul practic, vedem că nu poţi să primeşti din străinătate 500 de dolari, că imediat cineva te întreabă dacă sunt legali sau nu, măsurile care s-au luat pe dumneavoastră ca om de investigaţie vă conving că nu mai este posibil ceea ce a făcut laundromat-ul până în 2014?

Iurie Sanduța: „Din ce am discutat chiar săptămâna trecută cu procurorii, am înţeles că încă nu au fost adoptate toate pachetele de legi care să întărească cumva sistemul acesta. Am înţeles că urmează încă anul acesta şi anul viitor să fie modificată legislaţia.”

Europa Liberă: Şi, între timp, în fisurile acestea se mai întâmplă ceva?

Iurie Sanduța: „Cred că, cel puţin, sunt cumva obligaţi să fie mai atenţi. Pentru că a fost miliardul, laundromat-ul. Nu este uşor acum să mai fie un alt furt, pentru că, cumva a venit şi presiunea mai puternică pe autorităţi.”

Europa Liberă: Domnule Negruţa, dumneavoastră, ca expert în domeniu, ce spuneţi? „Gardul” a fost reparat, e suficient de „des” ca să nu treacă „pisicile” şi „câinii”?

Veaceslav Negruța: „Nu este suficient. Cert este că, într-adevăr, întreaga lume şi mai multe jurisdicţii sunt vizate şi, respectiv, nu mai poate să se întâmple ceea ce s-a întâmplat până mai deunăzi. Şi, ulterior, urmează şi anumite ajustări la legislaţie pentru a pune stop acestor laundromat-e, inclusiv în Republica Moldova. Reputaţia Republicii Moldova a fost proastă, pentru că lucrurile au fost cunoscute de ceva timp şi nu cred că a avut de suferit prin această investigaţie recent publicată. Dar au avut de suferit alte jurisdicţii şi alte bănci mari, nume cunoscute, care nu se cunoştea că au fost cumva parte, direct sau indirect, în acest laundromat. De aici, probabil că va fi un efort internaţionalizat pentru a pune cumva barieră la tot ce s-a întâmplat. Şi acel flux financiar de origine dubioasă, probabil, nu va mai trece aşa simplu fie chiar şi prin sistemul bancar, judecătoresc din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Acum, când vedem lucruri foarte grave făcute cu bani ruseşti, finanţări obscure care să fi influenţat rezultatele alegerilor în ditamai ţări şi când ne aşteaptă alegeri, iarăşi, în ditamai ţări, care fac osatura europeană, participaţiunea băncilor, unei bănci moldoveneşti în cârdăşie cu nişte judecători mie mi se pare că ar trebui să fie barem acasă privită altfel, nu, pur şi simplu, ca o neglijenţă, cum aţi atras dumneavoastră atenţia, nu, pur şi simplu, ca o chestiune inofensivă, dar pusă exact în contextul acestui puzzle criminal, care s-ar putea să influenţeze viitorul continentului şi nu doar al Republicii Moldova.

Veaceslav Negruța: „Domnule Botnaru, să ştiţi că în 2012 la Consiliul Suprem de Securitate, când s-a examinat problema, de fapt, nu era vorba doar de Banca de Economii, am abordat subiectul un pic mai larg ce ţine de sectorul bancar. Era o frază inclusă în raportarea mea, zicea în felul următor: dacă se confirmă că un anumit grup de cetăţeni depun măsuri pentru a prelua controlul asupra mai multor bănci, aparent vedem un interes nu doar de business. Sigur că aceasta a deranjat enorm de mult. Ce a urmat sunt lucruri cunoscute. Dar, fiind în funcţie de ministru al Finanţelor, nu aveai cum să ştii toate lucrurile…”

Europa Liberă: …proporţiile.

Veaceslav Negruța: „…și ideile criminale care au stat la baza mişcării de fluxuri, sume enorme ş.a.m.d., pentru că, efectiv, nu le vedeai. La Ministerul Finanţelor vezi banul public şi nu fluxurile respective. Dar aveţi perfectă dreptate, îngrijorarea că bani de origine murdară sunt

Este fantastic dacă aceste fluxuri miliardice, aşa cum vedem noi lucrurile, au avut şi din start acest obiectiv politic sau geopolitic, sau geostrategic la bază.

instrumente pentru a atinge scopuri şi satisfacţii nu doar financiare, dar şi decizii politice, schimbări de sisteme, de regimuri, cel democratic pe altfel de regim. În întreaga Europă este şi interesul celor de unde pornesc aceşti bani. Este fantastic dacă aceste fluxuri miliardice, aşa cum vedem noi lucrurile, au avut şi din start acest obiectiv politic sau geopolitic, sau geostrategic la bază. Este incredibil să vezi cum un întreg sistem politic din Republica Moldova, sistem judecătoresc şi sistem bancar, de fapt, a fost un mic element într-o maşinărie extrem de mare, în care au fost diferite forţe şi care au avut alte scopuri decât doar scoaterea de foloase financiare.”

Europa Liberă: Acum, când vedem că un ditamai lobby-st american a colaborat, bine mersi, cu Ianukovici şi se presupune, potrivit Associated Press, că au făcut servicii de „înălbire” a unor ruşi notorii, iarăşi, te gândeşti că în puzzle acesta Moldova, Moldindconbank şi judecătorul de la Căuşeni, fără să vrea, participă la o chestiune destul de urâtă şi trebuie să i se dea nota respectivă. Iurie, dumneata, care ai fost cu dosarele în faţă, ai văzut proporţia aceasta? Acum, când se aşează în acest puzzle vezi altfel toate faptele acestea sau rămâi rece, cum recomandă Luceafărul?

Iurie Sanduța: „Acum încerc să atrag mai multă atenţie la acest tsunami financiar care nu a afectat doar Republica Moldova, a afectat aproape 100 de ţări, pentru că acolo au mers banii. Şi e cel mai interesant că au fost afectate ţări ca Polonia, Danemarca. Am văzut zilele trecute o reacţie în Danemarca, în care au zis: „Cum noi, care avem legislaţia perfectă, am fost şi noi afectaţi de acest laundromat?”. Pentru că, de fapt, după ce au trecut banii prin Moldova ei au nimerit într-o altă spălătorie, deci, nu au plecat direct la destinaţie. Au fost făcute alte contracte fictive şi făcute plăţi pentru tot felul de servicii, de la blănuri la hoteluri şi chiar bani către organizaţii sau spioni. Noi am reuşit să arătăm un caz în care un polonez declarat spion în favoarea Rusiei a luat peste 20.000 de dolari din laundromat.”

Europa Liberă: Adică, onorariul pe faţă?

Iurie Sanduța: „Exact.”

Europa Liberă: Domnule Negruţa, când vorbim, iarăşi, despre proporţiile şi, mai ales, maşinăriile bancare care, în pofida legislaţiilor bune, cum spune domnul Sanduţa, germane, de exemplu... Deunăzi m-am întâlnit cu nişte deputaţi din Parlamentul din Bavaria şi le-am citit din investigaţie numele băncilor care au participat la acest laundromat. Dânşii, într-un fel, s-au crucit, dar au spus că, din păcate, nu e nimic nou. Iată intrat miliardul moldovenesc de rea pomină în asemenea maşinărie, alt subiect, dar inevitabil apare întrebarea aceasta, oare mai dăm de miliardul acesta? Şi Kroll, care face eforturi, deocamdată, nu cunoaştem al doilea raport, dar va reuşi să arate urme credibile, astfel încât acolo să meargă portăreii moldoveni să întoarcă înapoi banii? Sau trebuie, cum se zice moldoveneşte, să ne spălăm pe bot de miliardul furat?

Veaceslav Negruța: „Pentru început trebuie să ştim că sunt lucruri distincte laundromat-ul şi miliardele furate.”

Europa Liberă: E clar că sunt diferite. Dar eu de aceasta repet, miliardul intrat în maşinăria aceasta super-sofisticată mai poate fi întors înapoi?

Veaceslav Negruța: „Da, categoric o parte poate fi recuperată. Şi eu sunt sigur că, dacă entităţile statului cu funcţii de supraveghere şi de urmărire aveau să intervină prompt şi imediat, după ce s-a constatat acest furt de miliard, dacă interveneau pe lângă autorităţile altor state, încotro au plecat banii şi noi vedem în raportul Kroll-1 deja anumite jurisdicţii indicate acolo, dacă se făcea solicitare, se impunea sechestru şi blocaj în conturi sau pe active, şansa de recuperare ar fi fost mult mai mare.”

Europa Liberă: Şi tocmai pentru că nu au făcut, vă dau analogia cu o maşină. Dacă o maşină furată din Europa a trecut prin două-trei mâini, al patrulea cumpărător este de bună credinţă, nimeni nu are cum să-i retragă maşina, aşa e şi cu banii aceştia sau nu?

Veaceslav Negruța: „Nu e chiar aşa. Şi nici cu maşina nu e chiar aşa. Dar este adevărat că, Kroll continuă munca şi trasabilitatea banilor plecaţi din Republica Moldova este stabilită. Sunt sigur că pentru Kroll este clar în care jurisdicţie, care sunt actorii, cine sunt beneficiarii, conturile bancare sau activele care ulterior au fost procurate din aceste mijloace deja sunt constatate. Sunt sigur că şi motivaţia celor de aici de a împinge o lege cu privire la legalizarea capitalurilor vine exact din temerea şi din frica că activele vor fi sechestrate sau blocate acolo peste hotare. Slavă Domnului, nu a trecut această lege. Şi Kroll va veni cu raport. Indiferent de putere, guvernare, cine sunt persoanele care iau decizii, eu sunt sigur că, Kroll va prezenta suficientă informaţie ca măcar după aceasta entităţile statului de aici să fie, într-un fel, obligate să facă paşii pe care nu i-au făcut până în prezent.”

Europa Liberă: Ce vă spune intuiţia, legea aceasta cu amnistierea deocamdată nu a trecut sau ireversibil?

Veaceslav Negruța: „Cel puţin, în format de lege complexă nu a trecut şi este pus punct aici. Nu exclud ca anumite elemente să fie dispersate şi implementate prin aşa-numitele modificări la alte legi, s-ar putea să fie tentative. Dar suntem cu ochii pe astfel de mişcări şi vom semnala în caz dacă apare tentaţia ulterior de a interveni. Dar rămânem cu speranţa şi optimişti că măcar o parte din mijloacele scoase prin această schemă de furtul miliardului va fi totuşi recuperată în Moldova.”

Europa Liberă: Eu v-am auzit în interviuri spunând că guvernarea şi-a asigurat un fel de relax, a pus pe umerii plătitorilor de impozite recuperarea banilor. Şi dacă, totuşi, s-ar fi impus condiţii mai spartanice pentru căutătorii de bani, ar fi fost mai multă garanţie că era să fie mai iuţi la picior. Continuaţi să credeţi aşa?

Veaceslav Negruța: „Da. Sunt ferm convins că, dacă banii nu erau transpuşi în datorie de stat, dacă nu erau puşi pe umerii contribuabililor, categoric şi Banca Naţională, şi alte entităţi ar fi fost mult mai motivate să dea din coate şi să recupereze mijloacele. Pentru că, până la urmă,

Banca Naţională a ştiut că banii respectivi nu vor fi recuperaţi. Procesul de insolvabilitate şi de lichidare a acestor trei bănci este gestionat şi administrat, din nou, de aceiaşi angajaţi ai Băncii Naţionale.

creditele de 14 miliarde de lei care au fost acordate de Banca Naţională către cele trei bănci din start s-a cunoscut că sunt credite neperformante. Deci, Banca Naţională a ştiut că banii respectivi nu vor fi recuperaţi. Procesul de insolvabilitate şi de lichidare a acestor trei bănci este gestionat şi administrat, din nou, de aceiaşi angajaţi ai Băncii Naţionale. Normal ar fi fost povara respectivă să fie pe Banca Naţională şi pe angajaţii care, într-un fel sau altul, direct sau indirect, se fac vinovaţi de ceea ce s-a întâmplat. Și să nu fie transpuşi pe contribuabilii care nu au nicio treabă, dar pentru 25 de ani înainte sunt puşi la plată pentru ceea ce nu le aparţine.”

Europa Liberă: Mai am o ultimă întrebare pentru dumneavoastră, în calitate de expert. În momentul acesta, când vorbim, care este rata de credite zise neperformante, date pe „ochi albaştri”? De când avem un guvernator nou la Banca Naţională, a scăzut rata aceasta? Cel puţin, pe faţă se mai dau bani de aceştia care niciodată nu se vor întoarce înapoi sau nu?

Veaceslav Negruța: „Dacă vorbim de credite neperformante ca definiţie, ţine de bănci comerciale şi, respectiv, este la discreţia sau problema managementului fiecărei bănci comerciale.”

Europa Liberă: Dar Banca Naţională e obligată să supravegheze aceasta? Că după aceea suportă găurile.

Veaceslav Negruța: „Da. Banca Naţională impune standarde şi norme prudenţiale în materie de creditare şi în cazul când banca comercială nu le respectă, evident că Banca Naţională intervine şi impune şi provizionarea creditelor, ca să se asigure că creditele neperformante nu sunt eliberate.”

Europa Liberă: De ce are această obligaţie? Şi dumneavoastră cum credeţi, se mai dau credite, în procente, de exemplu, dacă aţi putea estima?

Veaceslav Negruța: „Azi avem portofoliul de credite neperformante pe sistem foarte aproape de 17%. Lider în portofoliul de credite neperformante este Victoriabank, cifra era aproape de 30%. Dinamica este că portofoliul dat de credite neperformante un pic s-a îmbunătăţit ca procent, dar sunt alţi factori care determină evoluţia, cum ar fi situaţia economică, capabilitatea agenţilor economici care au luat împrumut de a deservi aceste credite la bancă. Creditele devin neperformante atunci când agentul economic sau populaţia nu întoarce creditul. Şi aici sunt explicaţii diferite. Unele intenţionat au fost eliberate, în cunoştinţă de cauză că nu se vor întoarce creditele, dar sunt şi credite care au devenit neperformante din alte considerente pur economice şi nu au elementul criminal la bază.”

Europa Liberă: Deci, când aţi numit o bancă, totuşi, nu o suspectaţi de rea voinţă?

Veaceslav Negruța: „Ba da. Acolo sunt câteva elemente care ţin de credite acordate persoanelor afiliate, credite eliberate cu un risc major, că intenţionat s-a creditat fără a fi siguri că vor fi recuperate mijloacele.”

Europa Liberă: Aşteptăm, eventual, reacţia băncii pe care aţi numit-o. Iurie, ultima întrebare pentru dumneata. Dacă ar fi să pariezi pe întoarcerea miliardului, punem un leu la mijloc, dumneata ai zice că se vor întoarce banii înapoi şi cât la sută, după ce ai văzut atâtea năzdrăvănii urmare a cercetărilor la care participi?

Iurie Sanduța: „Sunt convins că o jumătate, cel puţin, din toată suma poate fi întoarsă. Pentru că, în cazul miliardului, actorii care au furat banii, practic, sunt de aici, din Republica Moldova, nu sunt din afară. Nu trebuie să-i cauţi în altă parte, sunt de aici. Atunci, interogându-i pe ei şi încercând să urmăreşti toţi banii până unde au ajuns ei, în China, unde a fost cumpărat un hotel sau au stat pe conturile unor companii offshore, s-ar putea, dar e foarte greu. De ce? Pentru că trebuie autorităţile de aici să facă comisie rogatorie, de exemplu, în China, doar că răspunsul de acolo poate să vină după jumătate de an, un an, doi ani sau deloc. Şi în anumite cazuri e greu să recuperezi toţi banii. Dar cred că o parte sigur pot fi recuperaţi.”

Europa Liberă: Dar, la rândul lor, cel care ţine banii luaţi din Moldova, poate este şi el într-o cârdăşie perfectă cu comisia rogatorie de acolo, membrii acestei comisii şi răspunsul va fi: „Ian vedeţi-vă voi de treabă”.

Iurie Sanduța: „Nu ştiu dacă ar fi problema în persoanele de acolo. Probabil că cei care ar avea interesul tot ar fi în cârdăşie cu cei care au spălat banii. Şi dacă vor avea să-i împartă ori în Moldova, ori peste hotare, pot să-i împartă tot între moldoveni.”

Europa Liberă: Deci, de aici pesimismul sau optimismul relativ că jumătate, totuşi, vor rămâne pe unde au ajuns?

Iurie Sanduța: „Dacă banii aceştia ar fi fost furaţi cash, atunci, sigur, nu puteai să le dai de urmă. Dar din moment ce au fost prin transferuri bancare, poţi să le ţii urma prin tranzacţii prin IP, deci, pot fi urmăriţi. Şi eu cred că pot fi aduşi înapoi cel puţin jumătate, dar, dacă se vrea, şi mai mult. Pentru că am văzut FBI, sunt multe organizaţii internaţionale care au fost deschise să ne ajute să recuperăm, doar că trebuie noi să avem dorinţa aceasta.”

Europa Liberă: Doar că trebuie să avem dorinţa să-i arătăm pe adevăraţii hoţi, care, aşa cum spuneţi dumneavoastră, sunt de aici. Ceea ce trebuie să înţeleagă ascultătorii noştri este că banii sunt ca plutoniul, lasă urme în doze cât de mici, pe o ceaşcă de ceai, pe un ceainic, într-o cameră de hotel. Pot fi detectaţi doar dacă ai scule performante, dacă ai agenţi pe care să-i trimiţi acolo în timp util, adică operativ. Şi, mai ales, să nu te prefaci că, cauţi, pardon, banii şi în timpul acesta să laşi să se stingă unda nemulţumirii, să se stingă fizic participanţii la tot felul de afaceri şi, între timp, să se schimbe, mai ales, generaţiile de politicieni, care să-şi asigure viaţă tihnită, liniştită pe meleaguri mult mai bune decât Moldova năpăstuită şi sărăcită de diferite maşinaţii. Eu vă mulţumesc pentru această masă rotundă. Din motive tehnice am făcut-o doar în varianta radiofonică, dar vom reveni neapărat, pe măsură ce vom avea noutăţi. Dar viaţa, din păcate, ne livrează noutăţi şi ocazii să revenim, iar şi iar, la maşinăriile politico-financiare care ne sărăcesc.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG