Linkuri accesibilitate

Iurie Sănduță (RISE Moldova): „Autorităţile ruse nu au fost prea deschise să conlucreze pe acest subiect”


Noi informații despre schema globală de spăIare a 20 sau chiar 80 de miliarde de dolari din Rusia, prin „spălătoria” global.

Publicații din 32 de țări, între care britanicul „The Guardian” şi cotidianul german „Südeutsche Zeitung” au publicat luni ample investigaţii jurnalistice despre spălarea banilor murdari de către Rusia prin banci moldovene, bani care ar fi contribuit la influenţarea politicilor unor ţări occidentale. Implicarea băncilor moldovene în această afacere numită „Spălătoria globala sau laundromatul global” este subiectul interviului realizat de corespondenta Europei Libere cu jurnalistul Iurie Sănduţă, de la RISE Moldova, organizaţie care a participat la ampla investigaţie, coordonată de OCCRP- Organized Crime and Corruption Reporting Project.

Iurie Sănduţă: „În 2014 noi am prezentat schema generală prin care a avut loc spălătoria rusească de bani. Atunci am arătat companiile din Rusia care au spălat banii, cine erau judecătorii implicaţi, companiile off-shore, persoanele interpuse din Republica Moldova. Am arătat la general cum a avut loc schema. Tot atunci, în 2014, noi ştiam că aceşti bani au ajuns pe conturile companiilor off-shore din Republica Moldova, banca Moldinconbank şi o bancă letonă. Acum am luat urma banilor. Am avut acces la multe conturi bancare şi am urmărit unde au plecat banii de pe conturile companiilor off-shore, de la Moldincombank şi bancă letonă. Am analizat mii de tranzacţii, am lucrat mai mulţi jurnalişti, din mai multe ţări, şi am observat că banii au plecat în mai multe state europene, o parte mai mică din bani nici măcar nu a ieşit din Republica Moldova. O sumă de bani a rămas chiar aici, alţi bani au plecat în China, SUA, ţări de pe tot globul.”

Europa Liberă: Bani rămaşi în Republica Moldova să înţeleg că sunt bani care au spălaţi din Federaţia Rusă prin intermediul băncilor din Republica Moldova. Asta înseamnă că cineva inclusiv de aici „s-a înfruptat” din aceste sume?

Iurie Sănduţă: „Din documentarea noastră am văzut că sunt peste 20 de companii înregistrate aici, la Chişinău, multe dintre ele sunt fantomă, au fost implicate şi în alte tranzacţii anterioare. În conturile acestor companii din Republica Moldova au intrat sute şi chiar milioane de dolari. Nu cunoaştem exact ce s-a întâmplat cu aceşti bani, la ce le-au folosit companiile din Republica Moldova, doar am văzut transferurile care s-au făcut, iar la „destinaţia plăţii” în mare parte au fost scrise pentru echipamente de construcţii sau, de exemplu, sunt companii care în genul de activitate au specificat „construcţii”, dar au încheiat contracte de electrocasnice. Câteva companii sunt cunoscute în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Data trecută aţi scris despre magistraţi, executori judecătoreşti, data aceasta aţi găsit şi alţi funcţionari implicaţi în aşa-numita spălătorie rusească?

Iurie Sănduţă: „Acum în mod special am urmărit cum au mers banii de pe conturi bancare, spre ce companii au mers, adică cine a beneficiat într-un final de aceşti bani? Asta a fost partea pe care noi am documentat-o acum. În unele ţări, de pe contul companiei off-shore au plecat bani către anumite instituţii de învăţământ, adică s-a făcut plata pentru studiile unor copii de businessmeni sau politicieni în instituţii de învăţământ cu renume. În alte părţi, banii s-au investit în proprietăţi, în automobile, în hoteluri. Noi, la Rise Moldova, arătăm un exemplu în care surse din spălarea de bani au fost investiți pentru a fi cumpărate nişte automobile de lux.”

Europa Liberă: În Republica Moldova?

Iurie Sănduţă: „Exact.”

Europa Liberă: „Moldova nu e implicată din mai 2014 în tranzitarea banilor din Federaţia Rusă prin scheme ilegale”, declarau funcţionari de la CNA în mai anul trecut. Din ce aţi investigat Dvs, aşa este?

Iurie Sănduţă: „Din datele pe care le avem, cam atunci s-au dat ultimele ordonanţe judecătoreşti. După, nu am găsit nici noi alte ordonanţe prin care să fie legalizaţi banii.”

Europa Liberă: În ce măsură investigaţia demonstrează că funcţionarii din Republica Moldova, peste 25 de persoane, spun autorităţile moldovene, într-adevăr au fost hărţuite în Federaţia Rusă din cauza anchetei desfăşurate aici? Mă refer la acea notă transmisă de Guvern şi Parlament ambasadorului rus la Chişinău, în care autorităţile se plângeau că, tocmai, din cauză că ar fi avansat în anchetă, sunt hărţuite de serviciile ruseşti?

Iurie Sănduţă: „Din discuţiile noastre cu procurorii moldoveni, autorităţile ruse nu prea au fost deschise să conlucreze la acest subiect. Din ce am înţeles, cei de la Chişinău au transmis de multe ori pachete de documente în Rusia, însă nu a fost o deschidere de la Moscova. Din ce cunosc eu, în 2014 au fost şi doi agenţi FSB în Republica Moldova să se documenteze despre acest caz. Ei s-au informat la Chişinău, au avut acces la mai multe date, însă, din câte cunosc eu, s-au întors la Moscova şi nu au mai dat de ştire. Concomitent sunt investigaţii pe acest caz nu doar în Rusia şi Republica Moldova. Sunt anchete în Letonia, în Marea Britanie, am înţeles că ar fi un interes şi din partea FBI-ului, numai că nu cunosc foarte multe detalii aici.”

Europa Liberă: În ce măsură datele pe care le oferiţi atât Dvs cât şi colegii din alte ţări pot fi transformate în probe pentru ca ancheta să evolueze?

Iurie Sănduţă: „Noi, în primul rând, informăm cititorii, dar, totodată, documentarea şi anchetele pe care le publicăm au la bază documente, inclusiv din zone off-shore, acolo unde, poate, autorităţile nu au întotdeauna posibilitatea de a obţine informaţii. Eu cred că, da, şi deja rămâne ca autorităţile să tragă concluziile. În cazul altor articole, uneori ne-au sunat procurorii şi ne-au mulţumit că am publicat o anchetă sau alta, pentru că informaţiile au servit drept probă la dosar. Poate uneori informaţia este utilă pentru autorităţi, însă noi scriem pentru cititori. Dacă putem să ajutăm şi autorităţile, cred că este un bine dublu.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG