Linkuri accesibilitate

Cel de-al doilea reprezentat al partidelor aflate la putere pledează pentru unirea Republicii Moldova cu România ca „unica soluţie pentru a scăpa de corupţie şi sărăcie”.

Vârstă: 64 de ani

Funcţii deţinute: preşedinte interimar al Republicii Moldova (11 septembrie 2009 – 30 decembrie 2010); preşedinte al parlamentului (28 august 2009 – 30 decembrie 2010); deputat (martie 1990-martie 1998; 5 aprilie 2009 - prezent); preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău (2007-2008); consilier municipal în Chişinău (2007-2009); judecător la Judecătoria sectorului Octombrie (azi Râșcani) din Chişnău (1984-1985).

Impulsiv, neînduplecat, direct, sincer, curajos, sunt câteva dintre adjectivele cu care l-au descris jurnalişti de-a lungul anilor. Se promovează în campanie cu slogane unioniste: „O limbă vorbim, o naţiune suntem, o ţară să fim!” şi „Moldova are viitor în România”.

„Eu sunt unul dintre cei care a muncit foarte mult în primii ani de independență ca să avem un stat de drept şi democratic”, se autocaracteriza în toamna lui 2009, în plenul legislativului, preşedintele interimar al Republicii Moldova, liberalul Mihai Ghimpu.

Preşedintele PL nu scapă nicio ocazie să aducă aminte cât de mult „a luptat” în anii 1990 ca ţara să preia valorile democratice.

A promovat „varianta zero” la acordarea cetăţeniei

A fost deputat în primele două parlamente alese democratic de după 1990, fiind considerat de presă un reprezentant mai moderat al Frontului Popular.

Bunăoară, atunci când s-a votat legea cetăţeniei, în 1991, unii deputaţi frontişti ar fi dorit modelul baltic - unde populaţiei venite în aceste republici în perioada 1940-1990 nu i-a fost acordat acest drept. Fraţii Gheorghe şi Mihai Ghimpu au optat pentru aşa-numita variantă zero, ceea ce însemna acordarea cetățeniei tuturor celor care locuiau la acel moment în Republica Moldova.

În perioada 1994-1998 a fost deputat pe listele Blocului Ţăranilor şi Intelectualilor. Din 1998 conduce Partidul Reformei, care în 2005 şi-a schimbat denumirea în Partidul Liberal. Potrivit agenţiei Basa-press, cel care i-a propus funcţia de lider de partid a fost Anatol Şalaru care abandonase ringul politic în favoarea unui job în Asia Mijlocie. Ghimpu la acea vreme fusese suspendat din calitatea de membru al Partidului Forţelor Democratice, după ce s-a pronunţat pentru unificarea tuturor partidelor de dreapta. „Am plecat la timp din PFD şi din Frontul Popular”, a povestit el mai târziu.

De atunci pledează pentru integrarea ţării în Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană. A cerut în mai multe rânduri evacuarea trupelor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova. În 2003, a participat la protestele împotriva federalizării şi a semnării Memorandumului Kozak.

Shimbarea denumirii partidului şi întinerirea lui, odată cu aderarea lui Dorin Chirtoacă, nepot de pe soră lui Mihai Ghimpu, Partidul Liberal începe să devină din ce în ce mai popular. „Formaţiunea a preluat electoratul pro-românesc al Partidului Popular Creştin Democrat, «îngropat» de Iurie Roșca, acțiunile sale fiind axate prioritar pe recuperarea memoriei istorice și a identității românești, fără a exploata adecvat dimensiunea liberală”, a notat istoricul Octavian Ţîcu.

Urmare a scorului înregistrat la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, Partidul Liberal vine la putere, făcând coaliţie cu PLDM, PD şi AMN. Mihai Ghimpu a fost ales la 28 august 2009 preşedinte al parlamentului, iar din 11 septembrie 2009 a exercitat funcţia de preşedinte interimar al ţării.

„Unirea cu România nu este o prioritate”

Cât timp a fost şef de stat a promovat modificarea Constituţiei, o idee mai veche a lui, de această dată avea o motivare nouă – criza politică şi constituţională iscată de nealegerea în patru tentative în acelaşi an a preşedintelui. De asemenea, Mihai Ghimpu a pledat pentru revenirea istoriei românilor ca disciplină în şcoală şi a făcut mai multe declaraţii considerate unioniste criticate dur de opoziţia comunistă. De fiecare dată Mihai Ghimpu explica că „unirea cu România nu este o prioritate”, nici pentru partid, nici pentru coaliţia de guvernământ şi că „faptul că spui că vorbeşti româna nu înseamnă că vrei unirea cu România”. „Unirea se face doar prin referendum, comuniştii ştiu acest lucru, dar perpetuează această o minciună”, a fost una dintre replicile lui.

Presa a observat că mesajele lui erau mai nuanțate pentru mass-media ruseşti. În februarie 2010, în cadrul unui interviu pentru ziarul „Komsomolskaia pravda”, afirma că subiectul unirii „trebuie pus la păstrare”.

„Avem aceeaşi limbă, aceeaşi cultură, aceleași tradiţii cu românii, dar chestiune unirii astăzi nu este subiect de discuţii. Ultima vizită a preşedintelui Traian Băsescu în republică, cred că, a pus punctul pe i. El a spus că România sprijină integrarea europeană a Republicii Moldova. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că noi vom fi şi în viitor o ţară independentă întrucât integrarea europeană nu se face cu o ţară inexistentă. Azi trebuie să ne ocupăm cu relansarea economiei şi de reforme”, a spus Mihai Ghimpu pentru „Komsomolskaia pravda”.

El a dus în excursie jurnaliştii la reşedinţele oficiale de la Condriţa şi Holercani, inaccesibile până atunci, a iniţiat transferarea arhivele securităţii la Arhiva Naţională, a creat o comisie de istorici care să studieze crimele comise de regimul comunist totalitar, a decorat persoane condamnate de regimul comunist, evenimente pentru care a fost lăudat de o parte a presei şi criticat de alta care a văzut acţiuni de PR politic.

Decretul, legea cazinorurilor şi rolul PL la guvernare

Dar evenimentul cu care va rămâne în istorie este decretul cu privire la declararea datei de 28 iunie zi de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice şi a regimului totalitar comunist. Decretul a scandalizat opinia publică din ţară şi a provocat reacţii dure la Moscova.

O consecinţă a lui a fost blocarea livrărilor de vin în Rusia, zeci de tiruri rămânând în vamă. Primarul Moscovei Iuri Lujkov a chemat la boicotarea mărfurilor moldoveneşti, iar şeful Serviciului sanitar Rosspotrebnadzor, Ghenadi Onişcenko, a spus că vinul oprit în vamă „poate fi utilizat doar pentru a vopsi gardurile”. Curtea Constituţională a declarat neconstituţional decretul. Recent Mihai Ghimpu a spus că decretul a fost o manifestare a unionismului său.

În octombrie 2009 l-a propus pe Corneliu Ghimpu, un alt nepot al său, la funcţia de guvernator al BNM. Acest pas ce putea deveneni conflict de interese nu a fost pe placul celorlalți coechipieri de alianţă, iar Mihai Ghimpu şi-a retras propunerea.

În perioada cât a deţinut interimatul funcţiei de preşedinte a semnat controversata lege cu privire la cazinouri ce ar fi adus prejudicii statului de circa 6 milioane de lei. Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională, iar Mihai Ghimpu a dat vina pe preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă.

Atât în timpul crizei politice din 2013, cât şi ulterior Mihai Ghimpu a declinat responsabilitatea pentru actul guvernării, susţinând că rolul liberalilor este unul minor, că nu controlează instituţiile-cheie. „Eu nu am nimic cu tot ceea ce se întâmplă în această republică, absolut. Ba din contra, eu pot fi nemulţumit că lupt de 26 de ani şi lumea votează pe alţii, lupt ca Don Quijote cu morile de vânt”, declara el în august 2015 pentru Europa Liberă.

Relaţia cu presa şi cu societatea civilă

Dar mai mulţi oponenţi i-au reproşat că nu este aşa de idealist şi dezinteresat material precum pretinde. Numirea fostului procuror Anatolie Donciu şef la Comisia Naţională de Integritate, la sfârşitul anului 2012, a iscat un adevărat scandal. Donciu a ajuns la şefia instituţiei menite să verifice averile demnitarilor fără a-şi face publice şi a-şi înregistra la Cadastru propriile proprietăţi. Acest post era rezervat reprezentanţilor societăţii civile, iar mai multe organizaţii neguvernamentale i-au cerut demisia. Preşedintele PL a insistat ca Donciu să rămână în funcţie.

„Societatea civilă nu răspunde în fața alegătorilor”, a argumentat el.

Mihai Ghimpu a spus că Donciu ar fi victima unei răfuieli politice și a acuzat presa că ar fi mânată de interese obscure și de goana după senzațional. Aceeaşi explicaţie a avut şi în timpul crizei politice din 2013, cauzată de tăinuirea unui omor la vânătoare.

În cel de-al doilea caz preşedintele PL a numit presa „cumpărată şi răscumpărată, care manipulează oamenii şi-i ţine în mizerie şi sărăcie”.

Cele mai influente ONG-uri de media i-a cerut lui Ghimpu să-şi ceară scuze, considerând declaraţiile „un grav derapaj de la normele democratice”.

În perioada mai 2013 – iulie 2015 PL a fost în opoziţie. „Nu vrem să participăm la o guvernare care fură poporul. Atunci când nu poţi schimba nimic ce poţi schimba?”, spunea el în septembrie 2013, pentru Pro TV.

După alegerile din noiembrie 2014 a insistat cu anchetarea imparţială a furtului miliardului şi cu numirea unui procuror european. Ceilalți colegi de alianță au vorbit despre un şantaj politic. Înainte a reveni la putere, liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a declarat că nu va renunța la politica sa de opoziție atâta timp cât primarul din Orhei, Ilan Shor, nu va fi arestat.

A spus că liberalii nu vor face niciodată coaliţie cu comuniştii şi socialiștii. Aceste afirmaţii au fost date în scurt timp uitării, au afirmat unii critici. Iar atunci când Maia Sandu, propusă la şefia guvernului de PLDM, a cerut demiterea guvernatorului BNM şi a procurorului general şi aducerea unui procuror european, Mihai Ghimpu a fost cel care a criticat-o cel mai tare, folosind un limbaj sexist. Prim-ministru trebuie să se supună fracțiunilor care îl propun, și să „nu fie rege în țara”, a argumentat el.

„Nimeni dintre liderii alianţei nu putea să exprime mai bine decât domnul Ghimpu ce se doreşte de la prim-ministru – să fie un simplu executor, un preşedinte al şedinţelor guvernului”, a comentat analistul Igor Boţan la Europa Liberă. x

Acest tip de discurs a fost criticat de presă şi de cetăţenii care au ieşit în număr mare la proteste.

„Domnule Ghimpu, ați spus că nu coborâţi din copac până când Shor nu va fi arestat? Am auzit că totuși v-ați dat jos, doar că aţi ajuns direct în buzunarul lui Plahotniuc. Cum e acolo? E călduț şi bine?”, a fost un mesaj adresat din închisoare de Vlad Filat, prin intermediul celor care-i îngrijesc pagina pe Facebook.

Nici Plahotniuc nu e vacă sacră, nici Filat, care a adus banca statului din profitabilă la faliment, a replicat liderul liberalilor.

Nu doar Filat l-a acuzat pe Ghimpu că ar face echipă comună cu democraţii, mai mulţi analiștii şi lideri de opinie au atras atenţia că cel mai pro-român politician de la guvernare ar fi agonisit averi în ultimii ani, inclusiv din contracte cu întreprinderi de stat, iar acest fapt a „scăpat” de vigilența instituţiilor de drept despre care se afirmă că ar fi controlate de controversatul politician şi om de afaceri Vladimir Plahotniuc. Ghimpu deţine oficial o treime dintr-o benzinărie de la marginea Chişinăului. Partenerii lui de afaceri, care au înregistrat alte firme inclusiv în fostul sediul al partidului, ar fi vândut carburanţi Căilor Ferate şi întreprinderilor municipale controlate de liberali. „Ziarul de gardă” a scris că aceste fapte fac obiectul unui într-un dosar penal în care figura şi fratele primarului de Chişinău, Dorin Chirtoacă, vicepreşedinte al PL, şi nepot lui Ghimpu.

Aceeaşi publicaţie a scris că în luna septembrie 2016 Mihai Ghimpu ar fi negociat preluarea Noroc TV şi Radio Noroc, informaţie dufuzată de PCRM negată de purtătorul de cuvânt al liberalilor, Ionel Puşcaş. „Deocamdată este doar, să-i spunem aşa, un contract de scurtă durată”, a afirmat la rândul său Artur Bânzaru, unul din co-propietarii Noroc Media.

De fiecare dată când era întrebat de afaceri de jurnalişti Mihai Ghimpu era expeditiv.

Ghimpu a mai declarat că deţine două apartamente, unul achiziţionat recent, o maşină Mercedes şi patru loturi de pământ în suprafaţă totală de un hectar.

Revenirea la discursul unionist a lui Mihai Ghimpu, potrivit unor observatori, ar fi de natură oportunistă şi pragmatică pe fundalul scăderii popularităţii sale şi a compromiterii ideii de integrare europeană.

Are sloganurile: Moldova are viitor în România/ Uniţi pentru Unire!

XS
SM
MD
LG