Linkuri accesibilitate

Oponenţii politici au pus la îndoială viteza adunării semnăturilor de către Marian Lupu precum și înregistrarea sa într-o zi de sâmbătă, în afara programului de lucru al Comisiei Electorale Centrale.

Vârstă: 50 de ani

Funcţii deţinute: preşedinte interimar al Republicii Moldova (30 decembrie 2010 – 16 martie 2012); preşedinte al parlamentului (24 martie 2005 – 5 mai 2009, 30 decembrie 2010 – 25 aprilie 2013); ministru al economiei (5 august 2003 – 24 martie 2005); viceministru al economiei (29 mai 2001- 5 august 2003).

Imaginea lui în presă a oscilat de la reformator, poliglot şi carismatic la oportunist şi carierist. Unii comentatori şi oponenţi politici au admis că acest lucru s-ar datora caracterului lui oscilant şi slalomului de declaraţii prin care-şi exprima adeziunea la valorile UE şi dorinţa de păstra moştenirea sovietică şi de a avea relaţii speciale cu Rusia.

Cea mai comentată declaraţie a sa, despre presa a scris că-l reprezintă cel mai bine, a fost cea din 2010 în care a spus că vorbește „română din punct de vedere științific, moldovenească - din punct de vedere politic”.

Lucrează în structurile de stat din 1991, în cea mai mare parte s-a ocupat de liberalizarea şi debirocratizarea economiei, precum şi de adoptarea standardelor europene. A tutelat o amplă reformă economică supranumită Ghilotina, care şi-a propus să simplifice reglementările contradictorii la înregistrarea întreprinderilor şi modificarea actelor statutare. Datorită ac acestor amendamente, Republica Moldova a ajuns într-un top al ţărilor CSI, realizat de Banca Mondială.

A spus că, dacă va fi ales preşedinte, va munci la realizarea „proiectului european”, descris drept „prioritate majoră” și „unica cale de modernizare”. În ajunul scrutinului prezidenţial a realizat, potrivit presei apropiate de PD, o campanie de informare despre integrarea europeană şi a spus că până în 2019 Republica Moldova va depune cerere de aderare la UE.

Declaraţia a fost pusă la îndoială de unii jurnalişti. „Ziarul de gardă” a amintit că Marian Lupu a fost cel care a insistat să fie abandonată ideea cererii de aderare ce urma să fie depusă la summitul Parteneriatului Estic de la Riga, din mai 2015. A argumentat că ţara are mari restanțe.

În perioada guvernării comuniste, presa a scris despre el ca fiind „un specialist reformator, cu vederi pro-occidentale”, care ar fi încercat, în anii 2007-2008, să democratizeze Partidul Comuniştilor, fapt ce ar fi trezit nemulţumirea liderului PCRM, Vladimir Voronin, aşa cum avea să povestească pentru ziarul „Timpul” tatăl său, Ilie Lupu.

Din ultimul tren al PCUS în prima garnitură spre Bruxelles

Cariera politică şi-a început-o în timpul perestroikăi, când a aderat la Partidul Comunist al URSS în ultimii ani ai colosului sovietic. În 1991 a susţinut aspirantura la Moscova, la Academia Economică „G.V. Plehanov”, după care a lucrat la Ministerul Economiei, Departamentul Relaţii Externe (specialist principal, şef de direcţie şi director de departament). Paralel, în perioada 1992-2000, a exercitat funcţia de director executiv pentru Republica Moldova al Programului de asistenţă tehnică al UE TACIS şi a avut stagieri la FMI şi OMC.

Din 1995, potrivit agenţiei Basa-press, Lupu a fost implicat în dialogul Chişinău-Bruxelles.

„Piaţa din Est este o piaţă de perspectivă, pentru care se bate tot Occidentul. Republica Moldova nu trebuie să părăsească sau să piardă această piaţă, ci să consolideze prezenţa ei acolo”, declara în ianuarie 2002, pentru agenţia Basa-press, adjunctul ministrului economiei Marian Lupu.

În februarie 2002, Marian Lupu, alături de vicepremierul Andrei Cucu, ministru al economiei, şi ambasadorul moldovean în SUA Ceslav Ciobanu, au fost vizaţi într-un scandal de corupţie. Ei au fost acuzaţi de preşedinţie că ar fi făcut demersuri prin care au cerut reducerea taxei la barele de oţel produse la Râbniţa de la 232,86%, impusă în 2001 de Departamentul de Comerţ al Statelor Unite, până la 10 la sută. Fapta lor era calificată de preşedintele Vladimir Voronin ca o afacere păguboasă pentru buget Republicii Moldova şi pentru imaginea ţării în exterior. Decizia de a impune aceste taxe era o primă sancţiune de ordin economic aplicată de Statele Unite autoproclamatei republici nistrene, a notat presa vremii.

Andrei Cucu a fost revocat din funcţia de ministru, Ceslav Ciobanu rechemat de la Washington, singurul care a scăpat a fost Lupu. Cei vizaţi au respins acuzaţiile. „După examinarea acestui caz, guvernul a hotărăt că vina lui Marian Lupu nu este prea mare, deoarece el a fost doar un executor şi va fi păstrat în funcţia de viceministru al Economiei”, a declarat şeful executivului, Vasile Tarlev.

„În 2002, nu a fost altceva decât o constatare publică a unui fapt care de jure şi de facto nu s-a produs”, a declarat în 2004 pentru revista „VIP Magazin” Marian Lupu. „Niciodată nu am fost carierist şi nu m-am ţinut cu dinţii de fotoliu”, a declarat el în acelaşi interviul pentru „VIP Magazin”.

Un raport al Curţii de Conturi din 2002 a constatat că Marian Lupu a admis nereguli la administrarea proiectelor finanțate de către organizațiile internaționale, se spunea într-o investigaţie realizată de jurnalişti şi experţi de la mai multe instituţii.

În vara lui 2003, Lupu a fost promovat în funcţia de ministru al economiei, iar peste un an şi jumătate – în cea de preşedinte al parlamentului. În ziua în care a fost ales speaker, la 23 martie 2005, el a propus deputaţilor să adopte o declaraţie comună prin care se angajează să muncească pentru integrarea europeană. Documentul, votat cu unanimitate de voturi, mai prevedea crearea unui sistem judiciar independent; reglementarea problemei transnistrene; asigurarea condițiilor pentru ca limba de stat să devină prioritară în procesul de comunicare dintre majoritatea cetățenilor ţării ş.a.

Chipul european al regimului Voronin

Potrivit ziaristului Igor Volniţchi, ascensiunea lui Lupu ar fi fost cauzată de împrejurări. „În 2003-2005, se crease o conjunctură când guvernarea avea neapărată nevoie de o schimbare la faţă, de scoaterea în prim-plan a unor personaje noi”, a scris el, în decembrie 2008, pentru portalul Azi.md. Totodată, Volniţchi admitea că Lupu i-a fost propus lui Voronin „de către anturajul său”, fără a dezvolta această idee.

După alegerilor locale din 2007, presa a scris că Marian Lupu s-a distanţat de liderul Vladimir Voronin, Lupu declarând în mai multe intervenţii că doreşte o reformare a PCRM şi chiar schimbarea denumirii. La congresul din martie 2008, el a fost promovat în Comitetul Central al PCRM, ceea ce potrivit liderului comuniştilor, Vladimir Voronin, „pentru o persoană care are mai puţin de un an stagiu în partid, aceste lucruri reprezintă o avansare substanţială în ierarhia de partid”.

Mai mult, Voronin a declarat că Marian Lupu „a fost în echipă tot timpul cât PCRM s-a aflat la guvernare, fiind propus de noi la toate posturile pe care le-a deţinut”.

În 2008, preşedintele legislativului Marian Lupu a fost exclus din comisia pentru integrare europeană şi din Consiliul Suprem de Securitate. Asta în ciuda faptului că era, potrivit presei, partenerul de dialog preferat al europenilor şi chiar era văzut ca un posibil înlocuitor al preşedintelui Voronin, aflat în ultimul an de preşedinţie.

Pe 13 mai 2009, Plenara Partidului Comuniştilor a decis înaintarea Zinaidei Greceanâi la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Marian Lupu urmând să preia şefia guvernului.

La 2 iunie Lupu a lăsat să se înţeleagă într-un interviu pentru Radio Europa Liberă ​că ar intenţiona să părăsească rândurile Partidului Comuniştilor. Marian Lupu a negat iniţial ştirea, ca peste o săptămână să anunţe ieşirea din PCRM.

Gestul lui este pornit dintr-o supărare personală, cauzată de mai multe frustrări, în primul rând de a nu fi propus la funcţia de președinte, au comentat jurnaliştii de la ziarele „Flux” şi „Timpul”. ​

În campania pentru alegerile parlamentare anticipate, a pozat în politicianul conciliant, care vrea să-i „împace pe războinici”, deja din postura de membru şi lider al Partidului Democrat. A fost văzut de atunci de presa locală şi străină ca omul-cheie în combinaţiilor politice, care a reuşit să obţină rezultate maxime. După scrutinul din 29 iulie a înclinat balanţa în favoarea partidelor zise pro-europene.

În ajunul parlamentarelor anticipate a ieşit la iveală faptul că preşedintele parlamentului Marian Lupu a acordat la cinci angajate, consiliere şi asistente, apartamente plătite din banii instituţiei şi că documentele doveditoare au fost distruse în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009.

„Regret că l-am pus preşedinte al parlamentului. Dacă vrei să vezi cine-i un om, dă-i funcţii, dă-i putrere. Noi ne-am clarificat cu Lupu în trei luni de zile. (…) Lupu este acel care s-a căsătorit cu Partidul Democrat şi încă nu este clar ce poziţie are Lupu în acest partid. E o situaţie interesantă, urmăriţi evenimentele”, a spus liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, după închiderea secţiilor de votare din 29 iulie 2009.

O parte a presei l-a acuzat pe Lupu că ar fi un carierist, un oportunist care are un singur scop – să ajungă preşedinte. El a fost taxat pentru drumurile dese la Moscova în anii 2009-2010 şi pentru faptul că a încheiat un acord cu partidul de la putere Edinaia Rossia, asta în timp ce se declara un pro-european convins.

Când s-a împrietenit cu Plahotniuc?

Ziarul „Timpul” a scris în iunie 2009 că printre cei care l-au urmat pe Marian Lupu la PD au fost Andrian Candu, care era cunoscut la acea vreme ca director al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, o structură despre care se spunea că era afiliată lui Vladimir Plahotniuc. Ulterior presa a scris că acesta ar fi finul de cununie al lui Plahotniuc şi reprezentant al lui în mai multe afaceri.

Atunci, Lupu a spus că nu-l cunoaştea personal pe Plahotniuc şi că presa l-a făcut curios şi pe el în legătură cu acest personaj. Acest fapt ar fi fost neadevărat, după părerea lui Vladimir Voronin, care a declarat în iarna lui 2011 că Lupu „s-a împrietenit şi cu Vlad Plahotniuc şi cu alţii”, în timpul guvernării comuniste.

„Marian Lupu este proiectul politic al lui Vlad Plahotniuc”, a spus în august 2010 fostul consilier prezidenţial şi fost fruntaş PPCD Sergiu Mocanu.

„Nu comentez ce spune Sergiu Mocanu, căci este o simplă unealtă în mâinile unor adversari politici”, a fost replica lui Lupu, citată de „Ziarul de gardă”.

În urma partajării funcţiilor în Alianţa pentru Integrare Europeană, creată în urma alegerilor aniticipate din 29 iulie 2009, Marian Lupu a fost desemnat candidat la funcţia de preşedinte. La niciuna din cele trei tentative de alegere a şefului statului în parlament (2009 şi 2011) el nu a acumulat 61 de voturi necesare. Legislativul a fost dizolvat în 2010 din această cauză şi a risca ca situaţia să se repete în 2011. Chiar dacă a spus că nu se ţine de post, el rămânea opţiunea AIE.

În perioada 30 decembrie 2010-25 aprilie 2013, a exercitat funcţia de preşedinte interimar al Republicii Moldova, după ce a fost ales speaker. În acest răstimp a făcut câteva graţieri ce au trezit dubii.

„Societatea a fost şocată pe 4 iulie 2011, când Marian Lupu, preşedintele interimar de atunci al Republicii Moldova, semna un decret prin care graţia opt deţinuţi închişi pentru diferite crime: de la omor până la trafic de persoane. În acea perioadă, decizia preşedintelui interimar a provocat reacţii aprinse, pentru că asupra majorităţii persoanelor graţiate planau semne de întrebare”, a scris „Ziarul de gardă”. Jurnaliştii admiteau că graţierea s-ar fi făcut contra unor sume de bani, mai ales că printre „norocoşi” figura şi „cea mai prolifică escroacă din anii 90”.

Ziarul „Adevărul”, ediţia de la Chişinău, a scris că Marian Lupu şi-a graţiat colegul de partid condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul privatizării unui colhoz la Păpăuţi, Rezina.

Chiar dacă a declarat de mai multe ori că pledează pentru integrarea europeană, Marian Lupu s-a opus paradelor comunităţii LGBT sau legii antidiscriminare în care era vizată şi această minoritate. „Dacă mâine Bruxellesul ne va spune că una dintre condiţiile pentru aderarea la Uniunea Europeană ar fi să instituţionalizăm sau să punem pe bază de lege paradele minorităţilor sexuale, asta nu înseamnă că noi o vom face”, a spus Marian Lupu în luna mai 2008, la Universitatea Alecu Russo de la Bălţi.

„Măcar împuşcaţi-mă, dar nu văd legătura între minorităţi sexuale şi regim liberalizat de vize”, a declarat Lupu, la Pro TV în contextul dezbaterii legii privind asigurarea egalităţii, numită de presă legea antidiscriminare.

La capitolul avere, Marian Lupu a declarat că deţine un apartament şi un garaj şi că trăieşte doar din salariu, ceea ce, potrivit postului Publika TV, apropiat democraţilor, este o avere modestă faţă de alţi candidaţi.

Are sloganurile: Împreună suntem mai puternici/ Aud. Ascult. Rezolv

XS
SM
MD
LG