Linkuri accesibilitate

Frumusețile patriei între arendă, interese de partid și bunul simț cetățenesc


@Shutterstock

@Shutterstock

Punct și de la capăt cu Vasile Botnaru și noul ministru al mediului de la Chișinău Valeriu Munteanu.

Toată lumea încearcă să estimeze șansele noului cabinet de miniștri de a deveni șerpașul guvernării ce riscă să cadă în gol, cu țară și locuitori cu tot, după ce a flituit impardonabil încrederea cu care a fost creditată în anul 2009. Estimăm și noi. Și astăzi vom continua seria. Invitatul meu este fostul deputat liberal Valeriu Munteanu, unul dintre fruntașii mascotă ai formațiunii, care a acceptat funcția de ministru al Mediului. De ce anume acest minister și de ce acum? La aceste și alte întrebări vom căuta să aflăm răspunsurile.

Așadar, în studioul de la Chișinău al Europei Libere se află ministrul Mediului, Valeriu Munteanu.

Europa Liberă: Domnule ministru, nu ştiu dacă să vă felicit. Toată lumea vine mai curând cu compătimiri. Dar pentru dumneavoastră, în mod special, pentru că ați preluat un domeniu unde, în mod tradițional, mai curând, se sapă decât se astupă gropile. Mediul, ecologia sunt considerate un fel de Cenușăreasă, contrar logicii pentru că e un domeniu vital care influențează direct pe toți delaolaltă. Dacă avem un mediu agresiv, toată lumea suferă, indiferent de culoarea politică. Și acum ați luat un domeniu extrem de dificil. De ce?

Valeriu Munteanu: „Extrem de dificil și în delăsare totală. Atunci când s-a luat decizia la Partidul Liberal ca să intrăm în această coaliție foarte complicată și să ne asumăm responsabilitatea unei guvernări, într-o situație foarte complicată pentru Republica Moldova, și vreau să fie clar pentru toată lumea, am decis să salvăm Republica Moldova, jertfindu-ne, chiar dacă sună aceste lucruri ușor patetic. În momentul în care nu făceam acest pas, se bloca Republica Moldova din punct de vedere financiar, aceasta intra în incapacitate de plată, nu veneau finanțatorii străini și aceasta ar fi dus la repercusiuni foarte complicate. În momentul în care această decizie a fost luată, noi am mai luat o decizie la Partidul Liberal, să mergem cu oameni pregătiți și foarte pregătiți, și cu oameni care la modul real își preiau anumite responsabilități guvernamentale.”

Europa Liberă: Dumneavoastră din ce categorie faceți parte: pregătit sau foarte pregătit?

Valeriu Munteanu: „Eu mi-aș dori ca aprecierea să o facă cetățenii Republicii Moldova, în funcție de capacitatea mea de a performa și a schimba acest domeniu. Pentru că a existat și formula cu interpuși, persoane pe care le pui, după aceea poți să le retragi foarte ușor și, respectiv, devin și ei vulnerabili, dar și capacitatea de schimbare este foarte mică.”

Vasile Botnaru

Vasile Botnaru

Europa Liberă: Să ne oprim la aparatul noțional, când ați spus „pregătit”, „foarte pregătit” și mai departe șirul noțional e „motivat”, „intransigent”. Când vedem un ministru pe un domeniu la care în aparență nu are niciun fler de aplicație, pregătire, ce contează mai mult: să știe noțiuni, să știe informații din domeniu sau să fie un bun manager, să fie foarte intransigent, cum deja sunteți dumneavoastră, că ați dat ordin să nu vorbească la telefon în timpul controalelor?

Valeriu Munteanu: „Eu cred că intransigența, buna-credință sunt elementele care vor face distincție sau vor separa pe unii de ceilalți și în acest mandat, dar și în mandatele următoare pe diferite portofolii ministeriale. În momentul în care vii și preiei un sistem vicios și nu încerci să te interpui, concrești cu acest sistem și, respectiv, te ia valul și după aceea nu mai poți schimba absolut nimic. Delăsarea este totală în acest sistem, și în acest sistem, de aceea ambiția mea este ca să facem schimbare și determinare. Și ambiţia este un factor determinant.”

Europa Liberă: Dar sunt mulţi care vă vor reproşa că nu aveţi teză de curs la ecologie, ca şi Corinei Fusu.

Valeriu Munteanu: „Şi nu am nicio problemă în acest sens. Pentru că, spunea şi domnul Streleţ la prezentarea mea la minister, am mâncat mai multe puduri de sare în Parlament în ultimii şase ani. Şi eu vreau să vă zic că a fost oportunitatea ca să vin în guvern acum şase ani sau acum patru ani, sau acum trei ani, dar mă bucur că merg abia acum, după experienţa parlamentară pe care o am, după experienţa pe care o am în administraţia publică locală, am fost şi primar, şi ştiu foarte exact cum trebuie să meargă lucrurile sau cum trebuie să acţionezi, astfel încât să faci schimbare. În momentul în care ştii să citeşti legea, totul este lege sau lipsa acesteia, sunt reglementări şi lipsa acestora, sunt interpretări, în momentul în care tu eşti un foarte bun biolog sau un foarte bun chimist, dar armata de jurişti din jurul tău, de la toate subdiviziunile va veni şi va spune poveşti de-ale lui Ion Creangă şi te va influenţa, iar tu nu vei avea capacitatea, tu vei şti foarte exact formula chimică,

Valeriu Munteanu

Valeriu Munteanu

dar nu vei şti foarte exact care este aplicabilitatea legii, care este experienţa europeană, cum merge şi cum nu merge. Am trăit aceasta în primele trei zile de lucru, s-a încercat să fiu manipulat pe diferite chestiuni de oamenii din jur, de oamenii care existau în minister. I-am convocat şi le-am mai spus încă o dată: „Este ultima oară când tolerez aceste lucruri”. Personal, voi citi legea, nu trebuie să mi-o interpreteze, nu trebuie să mi-o povestească. Pentru că, dacă era situația atât de bună, lucrurile se mişcau altfel. Concluzia cea mai directă care este la vedere şi pe care nu poate să o ascundă nimeni este faptul că Ministerul Mediului, din păcate, în ultimii şase ani, a fost unul dintre cei mai proşti donatori de acte legislative către Parlament şi, respectiv, de acte normative, hotărâri către guvern. De aceea, pentru că au existat oameni care au avut o frică cronică de Parlament, este unicul domeniu unde strategia de mediu nu a fost adoptată prin legea Parlamentului, ci doar prin hotărâre de guvern pentru anumite chiţibuşuri, că cineva nu se împăca, că cineva avea o frică de Violeta Ivanov sau altceva. Nu există în Parlamentul Republicii Moldova oameni care nu pot să înţeleagă imperativele acestui domeniu sau ale altui domeniu.”

Europa Liberă: S-a făcut intenţionat, ca să se lase porţi deschise?

Valeriu Munteanu: „Cu siguranţă. Inclusiv din opoziţie. Există poate 10-20 de oameni în Parlamentul Republicii Moldova care primesc soldă de la Federaţia Rusă şi le e în cot lor de ce se întâmplă în Republica Moldova. În rest, oamenii înţeleg. Exemplul cel mai elocvent este resubordonarea Moldsilva, exerciţiu pe care l-am făcut în două zile în Parlament.”

Europa Liberă: Adică readucerea la Ministerul Ecologiei.

Valeriu Munteanu: „Aducerea. Vreau să fie foarte clar, în toate ţările europene, fără excepţie, inclusiv în România, în România denumirea instituției este Ministerul Mediului, Pădurilor şi Apelor, în Republica Moldova erau toate dimensiunile, în afară de păduri.”

Europa Liberă: De ce?

Valeriu Munteanu: „Pentru că existau interese foarte mari pentru a nu privi acest domeniu forestier şi acest domeniu ca mediu, ca protecţie a mediului, ci ca un domeniu economic. Există un document, puteţi să-l deschideţi foarte uşor, documentul pe care l-au prezentat partenerii europeni în prima zi de activitate a guvernului Gaburici, în care sunt nişte recomandări ce trebuie să facem, astfel încât să fim credibili și să putem accesa în continuare instrumente financiare pe care vrem să le accesăm. Şi la domeniul forestier e scris în felul următor: „expertiză europeană” şi nimeni nu neagă acest lucru, că Moldsilva raportează în tot anul tăieri de 400 de mii de metri cubi de lemn, iar consumul efectiv în Republica Moldova este de un milion 100 de mii, document scris, semnat, conştientizat şi toată lumea înţelege. Respectiv, se taie 400 de mii, se fură alte 700 de mii. Toată lumea ştie.”

VIDEO: „Furtul ca-n codru”

Europa Liberă: Cine le fură?

Valeriu Munteanu: „Le fură sistemul – de la pădurar până la clasa politică, care a acoperit acest lucru şi care a permis ca să existe statu-quo-ul acesta. Şi noi ne ambiţionăm şi, vreau să spun, în cadrul alianţei nimeni nu a negat necesitatea.”

Europa Liberă: Deci, o „Bancă de Economii” avem în pădure, care funcţionează de ani de zile?

Europa Liberă: Îşi făceau propriile reguli?

Valeriu Munteanu: „În acest proces evident că apăreau probleme foarte şi foarte mari. Şi, în percepţia cetăţenilor Republicii Moldova, există două chestiuni legate de mediu. În primul rând, dacă veţi lua toate sondajele de opinie, verificaţi-le foarte uşor, există ministere care sunt vizibile şi ministere care lumea înţelege cu ce se ocupă, iar Ministerul Mediului este ultimul. Eu am avut ambiţia să iau ministerul care are credibilitatea şi notorietatea pe ultimul loc şi vreau să vedem cum putem să schimbăm această percepţie. 90% dintre cetăţenii Republicii Moldova nu ştiu că există un astfel de minister, iar cei care au auzit nu ştiu cu ce se ocupă. Şi a doua concluzie dramatică, lugubră şi

În Republica Moldova – iarăşi, fac trimitere la suficiente documente, în acest sens, cercetări sociologice, care demonstrează – vameşii sunt considerați cei mai corupţi, iar pădurarii intră când pe locul doi, când în top cinci. Acest lucru trebuie schimbat, nu doar prin percepţia publică, dar şi prin realitatea din teren, efectivă. Şi acest lucru poate fi făcut.

macabră este că în Republica Moldova – iarăşi, fac trimitere la suficiente documente, în acest sens, cercetări sociologice, care demonstrează – vameşii sunt considerați cei mai corupţi, iar pădurarii intră când pe locul doi, când în top cinci. Acest lucru trebuie schimbat, nu doar prin percepţia publică, dar şi prin realitatea din teren, efectivă. Şi acest lucru poate fi făcut. Am fost învinuiţi noi, liberalii, că am resubordonat Moldsilva la Ministerul Mediului, că am avea un interes. Nu. Interesul şi ambiţia noastră este să facem regulă. Pentru că, dacă aveam ambiţia să o folosim aşa cum este folosită acum, o lăsam separat, spuneam că lucrurile nu pot fi schimbate, am fost învinşi de domeniu, eu, ca ministru al Mediului, aş spune: „Nu răspund, nu este responsabilitatea mea”, mă ocupam doar cu grădina ministerului. Dar nu poţi face acest lucru, în momentul în care un domeniu este trunchiat.”

Europa Liberă: O paranteză aici pot să fac? „Pădurea Domnească” s-a întâmplat exact în momentul în care era condusă de un liberal. De ce?

Valeriu Munteanu: „Eu am fost membru al comisiei de anchetă pe „Pădurea Domnească”. Concluziile nu poate să mi le schimbe nimeni, pentru că am fost în teren, am ieşit şi acolo, de două sau de trei ori şi ştiu foarte exact că aceste lucruri s-au întâmplat din cauza că în Republica Moldova există „boierie”, că există clanuri, din cauza că există aşa o tagmă vânătorească, unde participă, practic, toţi conducătorii Republicii Moldova. Pentru că moş Ion nu are puşcă Benelli care costă două mii de euro sau trei mii de euro, dar Voronin avea vreo 70 de puşti. Dar credeţi că Voronin a stat vreodată în rând la Piaţa Centrală sau în Italia, sau în altă parte să dea două mii de euro sau trei mii de euro, sau 10 mii de euro, sau 30 de mii de euro ca să-şi cumpere o puşcă? Nu. Tot veneau din tagma aceasta, cu puşti, şi după aceea politicul plătea cumva chestia aceasta. Din primele zile mi-au venit la uşă cu plocoane şi nu i-am primit în birou şi nu-i voi primi niciodată. Nu am fost vânător şi nu voi deveni vânător. Pentru că eu consider că este un conflict de interese ca ministrul Mediului, care trebuie să protejeze acest lucru, să meargă şi să verifice acest lucru. Culmea este că aceste lucruri nu le-au sesizat alţii. De exemplu, la Institutul Academiei de Ştiinţe responsabil pentru Fondul cinegetic avem un cetăţean care poartă numele meu, care scrie avize, spune când este fondul de animale, iepuri, raţe şi spune dacă trebuie să-i protejăm, trebuie să-i omorâm ş.a.m.d. Tot acest cetăţean este şi vicepreşedinte la Societatea Vânătorilor şi Pescarilor şi dimineaţa semnează de la Academia de Ştiinţe note, dar seara, după aceasta, se duce şi...”

Europa Liberă: …cote de împuşcare...

Valeriu Munteanu: „Am avut o discuţie cu domnul Duca şi i-am spus: „Cetăţeanul să se hotărască unde vrea să acţioneze”. Pentru că este un conflict de interese şi este nonsens, şi nu voi accepta niciodată acest lucru.”

Europa Liberă: Veţi reuşi să scoateţi „boierimea” acum din pădure? Pentru că vorbim şi despre Condriţa. Preşedintele Republicii Moldova, în mod tradiţional, stă lăbărţat în mijlocul păduri. Şi atunci de ce nu şi-ar face mici domenii şi pădurarii?

Valeriu Munteanu: „Vreau să închei cu „Pădurea Domnească”. În prima zi în care preşedintele PL, Ghimpu, a revenit din vacanţa de iarnă, l-a convocat pe directorul de la Moldsilva, emanaţia Partidului Liberal, şi l-a întrebat despre acest lucru. În momentul în care preşedintele Ghimpu s-a asigurat că această problemă gravă nu a fost comunicată la partid, că au existat încălcări ale legii, care s-au confirmat inclusiv prin hotărâri de judecată actualmente, i-a solicitat acestui director să demisioneze. Şi în prima zi în care domnul Ghimpu s-a întors din vacanţă, şi în prima zi în care a cunoscut preşedintele Ghimpu, şeful nostru a fost determinat să-şi dea demisia. Şi, respectiv, nu am avut nicio problemă în acest sens şi le-am recomandat şi celorlalţi să facă acelaşi lucru şi a urmat, dar mai mult complicat, demisia Procurorului general, care a generat, după aceea, o criză foarte complicată, pe care noi încă o resimţim în Republica Moldova. Eu credeam că va fi o criză izbăvitoare, din care oamenii vor trage concluzii. Dar, din păcate, aceste concluzii nu s-au făcut. Legat de vânători, şi aici închei şi trecem mai departe la proprietăţile din pădure, domnul ministru Palihovici, pe care eu îl salut şi recunosc că este meritul dumnealui, a făcut verificări, pentru că, printr-o hotărâre de guvern, dar la propunerea Ministerului

A fost delăsare în acest domeniu, miniştrii care erau vânători şi braconieri, am aceste date că se mergea la vânătoare de căprioare şi în situaţia în care trebuie, voi aduce argumente în acest sens, lăsau ca să se abatorizeze tot regnul animal în Republica Moldova şi am ajuns la o situaţie de râs, dar cu impact european.

Mediului, în fiecare an se autorizează cotele şi limitele de vânătoare pentru anul de vânătoare 2015, respectiv, 2016. A fost delăsare în acest domeniu, miniştrii care erau vânători şi braconieri, am aceste date că se mergea la vânătoare de căprioare şi în situaţia în care trebuie, voi aduce argumente în acest sens, lăsau ca să se abatorizeze tot regnul animal în Republica Moldova şi am ajuns la o situaţie de râs, dar cu impact european. În momentul în care noi astăzi avem în Republica Moldova raportaţi vreo 70 de mii de iepuri sălbatici, dar eu cred că sunt 50 de mii, dacă au mai umflat ei cifrele, şi 20 de mii de vânători. Reiese că fiecare vânător caută doi iepuri în Republica Moldova, ca să-i omoare. Aceasta înseamnă că la anul viitor vom avea jumătate. Iar exigenţele în acest domeniu – academice, ştiinţifice – demonstrează că trebuie să avem minim 150-200 de mii de iepuri, ca să nu dispară, aşa cum au dispărut, pe parcurs, alte specii şi iepurii de câmp, iepurii sălbatici, la fel cu raţa şi cu gâsca. De aceea, iniţiativa domnului Palihovici a fost ca pe parcursul acestui an să interzicem vânatul total la iepuri, raţe şi gâşte. Am preluat acest proiect, care, de la plecarea domnului Palihovici şi până la întoarcerea mea, care a durat câteva ore, a fost absolut schimbat. O întreb pe responsabila de la minister: „Cum s-a întâmplat, doamnă, acest lucru?”. Doamna, foarte responsabilă, un specialist foarte bun, spune: „Păi, de acolo, de sus a venit, de acolo, de sus, şi a făcut presiuni”. - „Ce înseamnă, doamnă, în Republica Moldova „de acolo, de sus”? Eu am fost şase ani în Parlament şi nu mi-am permis să fac acest lucru”. Am refăcut acest proiect, l-am trimis spre guvern şi vreau să vă spun că se fac presiuni enorme ca la guvern să nu treacă acest proiect. Dar am asigurările domnului premier Streleţ că acest proiect va trece, care este în favoarea Republicii Moldova, în favoarea nu doar a naturii din Republica Moldova, dar şi a imaginii noastre, pentru că noi am semnat Acordul de Asociere şi pe această dimensiune avem responsabilităţi. Avem două râuri transfrontaliere şi avem obligaţia să păstrăm regnul nostru animal, flora, fauna, ca să putem fi eligibili noi, Republica Moldova, pentru proiecte de mediu în Europa. În momentul în care noi zicem: „Păi, și care e treaba, dacă abatorizăm toţi iepurii şi vom omorî tot?”. Dar de aici ne vom duce la europeni şi vom cere bani pentru apă, pentru canalizare: „Dați-ne pentru tot”. Ei spun în felul următor: „Domnilor, faceţi-vă regulă, civilizaţi-vă, nu fiţi nişte sălbatici, nu fiţi nişte brute şi comportaţi-vă normal cu natura voastră. Şi atunci noi vă vom ajuta să vă rezolvaţi problemele’.”

Europa Liberă: Proprietăţile şi arenda.

Valeriu Munteanu: „Proprietăţile şi arenda. Acest lucru vine de foarte mult timp şi eu am făcut un angajament la o emisiune că, timp de o lună de zile după ce va fi resubordonată Moldsilva, pentru că încă procedurile de promulgare şi, respectiv, publicare nu s-au făcut, voi studia cu mare atenţie acest regulament privind darea în arendă a pădurilor şi privind construcţia în pădure. Şi îl voi studia atent nu pentru că nu am determinarea politică ca să-l anulez, dar pentru ca rezilierea sau anularea acestui document să fie atât de bună, inclusiv, cu aplicarea legii, pentru ca să nu umblu prin instanţa de judecată, să nu umblu pe la Curtea Constituţională. Puterea e mare a acestor oameni care au acaparat aceste terenuri şi nivelul lor de reprezentare. Dumneavoastră, eu, moş Ion şi

Dumneavoastră, eu, moş Ion şi mătuşa Ioana nu şi-au permis niciodată în Republica Moldova să arendeze unu, 10 sau 50 de hectare în „boieria” lor. Acest lucru şi l-au permis oameni care au considerat că există două Republici Moldova, una pentru ei, pentru „muşchiul” lor, şi alta pentru popor.

mătuşa Ioana nu şi-au permis niciodată în Republica Moldova să arendeze unu, 10 sau 50 de hectare în „boieria” lor. Acest lucru şi l-au permis oameni care au considerat că există două Republici Moldova, una pentru ei, pentru „muşchiul” lor, şi alta pentru popor. Şi de aceea, ştiu foarte exact că am nevoie să verific, ca acest lucru să se încheie este. Doi, fac această declaraţie ca lumea să înţeleagă şi să încerce să-şi aducă documentele în regulă, şi să-şi aducă construcţiile în regulă. Pentru că îi dădea pădurea în arendă, el trebuia să aibă grijă de ea, el în primul rând tăia totul de acolo şi îşi construia un palat, iată pentru palat, dacă legea nu este încă suficientă, vom modifica legea, şi după lege, fie de bună voie, pleci de acolo, fie vine „buldozerul lui Saakaşvili” şi rezolvă exact acelaşi lucru. Şi am această determinare, şi vreau să-i rog pe toţi să nu creadă că noi nu putem să facem schimbarea. În momentul în care nu vom avea noi, fiecare ministru din guvernul Streleţ, exact aceeaşi determinare şi exact aceeaşi pornire, ne va mătura lumea fie în septembrie, fie în octombrie, fie mai devreme. Şi nu de aceea că am vreo problemă să plec de la minister. Am venit cu gândul la ziua în care voi pleca din acest minister, dar vreau să demonstrăm că lucrurile se pot schimba, pentru că soluţiile în urma noastră sunt foarte lugubre, macabre – Estul, Moscova, sărăcie şi mizerie. Şi de aceea trebuie să avem toţi aceeaşi determinare pe fiecare domeniu, să demonstrăm că putem să schimbăm, pentru a reîntoarce cetăţenilor încrederea că poate fi această noţiune – Alianţa pentru Integrare Europeană – şi acest vector, această suflare, această mişcare nu este compromisă iremediabil.”

Europa Liberă: După aceste declaraţii, nu cumva domnul Streleţ sau domnul Candu ar trebui să vă cedeze parte din bodyguarzi, ca să nu umblaţi de unul singur pe stradă?

Valeriu Munteanu: „Eu l-am văzut pe domnul Streleţ cu mulți bodyguarzi, nu mai ştiu de la ce servicii.”

Europa Liberă: Şase, cel puţin.

Valeriu Munteanu: „Da, şase cel puţin. Şi eu îl compătimesc. Eu până ieri, a propos, nu am avut maşină de serviciu şi mă simt parcă trunchiat în libertatea pe care am avut-o până acum. Eu cred că nu este o problemă.”

Europa Liberă: Dar atingeţi nişte interese de milioane.

Valeriu Munteanu: „Am discutat aceste probleme la consiliul alianţei, în momentul în care am acceptat această funcţie. Am discutat această chestie cu domnul preşedinte Ghimpu, preşedintele partidului care m-a delegat. Am discutat acest lucru cu premierul Streleţ. În rest, nu mă interesează absolut

În momentul în care noi ne schimbăm şi în momentul în care noi găsim argumente de ce nu se poate, atunci, respectiv, vom avea şi răspuns adecvat din partea cetăţenilor. Cu atât mai mult că trebuie să recuperăm un mare credit de încredere pe care l-am compromis.

nimeni. Există cetăţeanul care ne-a votat. În momentul în care cetăţeanul ne-a votat, eu i-am promis fiecărui cetăţean care a votat Partidul Liberal, dar şi celorlalți că voi acţiona anume aşa. În momentul în care noi ne schimbăm şi în momentul în care noi găsim argumente de ce nu se poate, atunci, respectiv, vom avea şi răspuns adecvat din partea cetăţenilor. Cu atât mai mult că trebuie să recuperăm un mare credit de încredere pe care l-am compromis. De exemplu guvernul din 2009, condus de Vlad Filat, a fost de zbor, a fost foarte uşor, pentru că era susţinerea foarte mare, acum suntem într-o opoziţie foarte mare faţă de cetăţeanul Republicii Moldova, care a obosit de declaraţii. În momentul în care nu vor exista acţiuni, declaraţii, gata, s-a terminat. Acţiuni, în fiecare zi, să demonstrăm că putem să schimbăm. Şi fiecare ministru trebuie să facă exact acelaşi lucru.”

Europa Liberă: Mai este un domeniu în care mafia stă foarte bine – râurile, excavările de nisip. Acolo aţi ajuns?

Valeriu Munteanu: „Eu am făcut o declaraţie pe Facebook, un instrument foarte uşor ca să comunici cu toată lumea, lumea poate să-mi spună personal sau să-şi facă un cont fals să-mi spună dacă se teme de aceasta, eu voi vedea. Din prima zi la serviciu, am avut două sesizări pe acest domeniu. În prima sesizare un cetăţean îmi scrie: „Domnule Munteanu, se construieşte drumul de ocolire a oraşului Ungheni. Se fură argilă, pe 10 hectare trebuie să se facă excavări ca firma să nu mai cumpere de undeva argilă, dar, ca să economisească nişte bani, fură argilă”. M-am dus, am verificat, este ilegal. Fosta conducere sau cu una mai înainte a aproximat legea, astfel încât să se excaveze. Doi, astăzi, înainte de a veni la emisiune, am dat indicaţii chiar fugind spre dumneavoastră. În satul Şirăuţi, raionul Briceni, pe Prut li s-au dat indicaţii de la Inspectoratul Ecologic, pentru că cineva acolo e în ultimele zile şi le-a spus: „Cât eu mai sunt, furaţi nisip cât puteţi voi”. Am dat indicaţii să se iasă în teren, să verifice, să vadă. De fiecare dată ce se întâmpla în Republica Moldova? Venea, le aducea documentele, se sesiza că există problema, îi spunea: „Trebuie să fii prieten cu noi. Ca să rezolvăm chestiunea aceasta, ar trebui atâta” şi lumea continua să lucreze. Nu merge acest lucru cu mine. Şi am toată deschiderea şi toată capacitatea, şi forţa ca să curm aceste lucruri. Şi nu mă interesează aceste lucruri. Pentru că am spus, nu este doar pentru mine acest lucru, este pentru Republica Moldova, ca să reuşim să mergem mai departe.”

Europa Liberă: Am sufocant de multe întrebări. Una dintre ele este cum dezgunoiem Republica Moldova?

Valeriu Munteanu: „Am pe masă o strategie de gestionare a deşeurilor, aprobată pentru perioada 2013-2027. Când spun 2027, cuiva i-ar părea că lumina din tunel este tocmai în capăt. Nu este aşa. S-a regionalizat acest concept, există opt regiuni care au fost aprobate, există studii de fezabilitate făcute în cinci din opt. Am avut discuţii cu cei de la Banca Europeană pentru Investiţii şi voi continua discuţiile pentru un grant sau un împrumut cu componentă de grant pentru studiul de fezabilitate pe celelalte trei zone, cu o componentă de unificare a acestui concept, după care urmează finanţările. Totul se concentrează pe municipiul Chişinău. Dar pentru că municipiul Chişinău este cel mai la vedere, nu îmi voi permite niciodată, în calitate de ministru al Mediului şi exponent, şi membru al guvernului, să trag plapuma pe municipiul Chişinău, din considerente de solidaritate politică şi de partid şi să uit de celelalte zone. Nu. În egală măsură pentru toată lumea, pentru că problema este în egală măsură pentru toţi. Desigur că soluţiile sunt la vedere, fie gropi foarte moderne, fie fabrici de prelucrare, fie şi una şi alta, sortare, curăţare. Toate aceste lucruri sunt acum examinate. Opreliştile şi cele mai mari probleme sunt anumite contracte pe care le-au făcut deja administraţiile publice locale anterior privind concesionarea, de exemplu, la Bălţi pe 49 de ani, a unor gropi. Şi cineva stă acolo şi parazitează pe aceste gropi. Trebuie să vedem, să

Bălți, uzină de procesare a gunoiului

Bălți, uzină de procesare a gunoiului

discutăm cu noile administraţii, să găsim solidaritate şi de la ei. Pentru că ministerul este responsabil de politici, dar până la urmă, pe implementare, pe gestionare şi nemijlocit pe tot acest proces există şi administraţiile publice locale. Eu am fost primar, am tot respectul pentru ei, dar colegii trebuie să înţeleagă că primează aceste lucruri, pentru că gunoiul generează venituri, în gunoi sunt foarte mulţi bani. Dar trebuie să găsim o modalitate ca să clarificăm toate aceste lucruri, să lichidăm gunoiştile stihinice neautorizate, semiautorizate, diferite noţiuni există în Republica Moldova. Astfel, încât şi sub acest aspect să putem să mergem. Desigur, am spus şi cu alte ocazii, dacă pentru arenda pădurilor, nu-ţi trebuie nici multă minte şi nici multă determinare, îţi trebuie tărie de caracter şi ai rezolvat-o, cu gunoiul nu poţi face din deget şi mâine se rezolvă. Pentru că, după anumite evaluări, acest lucru costă 200 de milioane de euro, după alte evaluări, din strategie citesc, ar costa 400 de milioane de euro. Republica Moldova poate să găsească, inclusiv componentă de grant pentru aceste lucruri, inclusiv componente de împrumuturi pentru aceste lucruri. Dar ca să putem fi eligibili, trebuie să demonstrăm că s-a schimbat optica, inclusiv la minister şi la guvern, că Republica Moldova este bună de plată, că ne-am depăşit problemele cu băncile, putem să dezvoltăm şi putem să fim credibili în acest sens, să nu omorâm iepurii, să nu omorâm potârnichile, cerbii, să nu tăiem stejarii seculari ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Să nu aruncăm și gunoiul la nimereală.

Valeriu Munteanu: „Să nu aruncăm gunoi. Este o legătură directă. Pentru că sunt convenţii de mediu şi, respectiv, există şi monitorizare din partea organismelor internaţionale de mediu care te verifică. În momentul în care tu nu respecţi nişte criterii, nu vei primi niciodată suport financiar pe acest domeniu.”

Europa Liberă: A propos de Bălţi, litigiul cu Draexlmaier s-a rezolvat cumva?

Valeriu Munteanu: „Nu pot spune acum, sunt în a patra zi de serviciu. Dar există un litigiu, există o fabrică acolo, ştiu foarte exact din Parlament că există pe acelaşi teritoriu o fabrică care face anumite deversări şi, respectiv, le îngreunează activitatea lor. Trebuie să vedem cât e adevăr, cât e fabulaţie, cât e interes, cât e protejare acolo.”

Europa Liberă: Deci, e pe agenda dumneavoastră?

Valeriu Munteanu: „Cu siguranţă, este pe agenda noastră. Pentru că, şi am acest sentiment, şi l-am avut de atunci când eram primar şi cât am fost şase ani în Parlament, în momentul în care noi nu vom crea un mediu prietenos pentru investitori... Eu în 2009, când mergeam în campanie electorală, povesteam la toată lumea că investitorii nu vin în Republica Moldova de frica lui Voronin şi de frica regimului comunist ş.a.m.d. şi lumea ne-a crezut, ne-a votat. Spuneam că, dacă vom veni noi, vom schimba situația. Iată că noi nu am reuşit. Din păcate, nu am reuşit să creăm un mediu atractiv, stabil, predictibil pentru investiţiile străine. Şi în momentul în care nu va exista respect sfânt pentru investiţiile naţionale şi internaţionale, noi nu putem să ne mişcăm. Noi vorbim de sume, că trebuie aici 100 de milioane, 200 de milioane, vor veni bani din afară, dar pomană nu poate fi la nesfârşit. Şi în momentul în care noi nu putem genera şi crea condiţii pentru ca să existe investiţii, atunci este foarte complicat. Şi fiecare trebuie să ştie foarte exact că regulile din domeniul său de administrare sunt predictibile şi stabile. Şi eu îmi asum acest lucru, ca regulile din domeniul mediului întâi să fie clarificate, stabilite, instituţiile să fie redimensionate. Pentru că astăzi Mediul, probabil, este ultimul minister care mai are în aceeaşi instituţie, în Inspectoratul Ecologic, funcţii de autorizare şi funcţii de control. Nu poţi tu să autorizezi, nu tu poţi să expertizezi proiectul, iar seara sau a doua zi să te duci să faci control şi să-i pui amendă omului. Este nonsens acest lucru. Şi, din păcate, toată lumea înţelegea, şi câinii din jurul Ministerului Mediului deja au înţeles chestia aceasta – nu exista capacitate. Eu am auzit de foarte multe ori: când oamenii din Mediu – şi responsabilii, şi societatea civilă – se duceau la responsabilii care trebuiau să promoveze această idee și le spuneau ceva de genul următor: „Dar ţie îţi trebuie? Tu ce, nu ai cu ce te ocupa? Aşa nu e bine? Totul e ok, lasă, va merge totul înainte”. Nu merge acest lucru. Şi eu le-am spus la toţi, din toate structurile că în momentul în care vor genera idei, în momentul în care vor veni şi vor scoate de pe poliţe toate acele documente plătite cu bani europeni sau cu bani din Republica Moldova, care indică asupra necesităţii reformelor, atunci vom revedea viziunea noastră asupra poziţiilor pe care le deţin.”

Europa Liberă: Acum ascultătorii sunt martori că v-aţi asumat un mare angajament. Şi dacă îl veţi onora, să ştiţi că toţi cei care v-au ascultat, toţi ascultătorii şi lucrătorii de la Europa Liberă, prin definiţie, vor fi susţinători ai dumneavoastră, pentru că suntem ecologişti prin definiţie.

Valeriu Munteanu: „Vă mulţumesc foarte mult.”

XS
SM
MD
LG