Linkuri accesibilitate

Sergiu Palihovici: „Problema numărul unu cu care ne confruntăm noi astăzi este starea dezastruoasă la capitolul deşeuri”


Valentina Ursu în dialog cu ministrul moldovean al mediului.

Sergiu Palihovici, soțul vicepreședintei liberal-democrate a Parlamentului Liliana Palihovici, conduce de la 12 februarie Ministerul Mediului în guvernul Gaburici. Într-un interviu la aproape 100 de zile de mandat, Valentina Ursu a discutat cu ministrul despre una din prioritățile acestuia – managementul deșeurilor

Sergiu Palihovici: „Problema numărul unu cu care ne confruntăm noi astăzi este starea dezastruoasă la capitolul deşeuri. Dacă vorbesc de un mandat de patru ani de zile, atunci îmi propun să rezolv definitiv problema deşeurilor.”

Europa Liberă: La ce etapă se află promovarea Legii deşeurilor? Și care sunt cauzele unei vizibile tergiversări ale acestei probleme?

Sergiu Palihovici: „Această lege a fost pregătită, în fond, pentru a fi promovată încă în legislatura trecută a Parlamentului, dar, pornind de la faptul că nu s-a reuşit, acum suntem la etapa repetată. Am revizuit anumite aspecte ce ţin de termenii de implementare.”

Europa Liberă: Ce probleme rezolvă adoptarea acestei legi?

Sergiu Palihovici: „În primul rând, creează cadrul juridic instituţional. Doi, creează premisele reale pentru ca să putem beneficia în contextul rezolvării acestei probleme de o asistenţă externă pe măsură, deoarece aceste lucruri sunt ca precondiţii de bază, atunci când vorbim despre asistenţa externă. Şi trei, face rezolvarea acestei probleme una previzibilă şi predictibilă în termenii la care m-am referit, patru ani de zile.”

Europa Liberă: În ce mod planifică Ministerul Mediului să acopere cheltuielile necesare pentru implementarea strategiei de sector, cheltuieli care se evaluează la peste două miliarde de euro, dacă nu greşesc?

Sergiu Palihovici: „Eu consider că managementul deşeurilor este un business şi un business foarte profitabil, foarte serios. Consider că aici nu trebuie să umblăm la banul public, cu banul public trebuie să finanţăm activităţi nonprofit. Aici trebuie să avem înţelegerea necesară că putem rezolva această problemă cu atragerea investiţiilor. Aceasta şi vom face.”

Europa Liberă: Se vor amenaja gunoiştile? Cunoaştem, de atâţia ani, că cetăţenii se revoltă că aruncarea gunoiului provoacă conflicte. Cum rezolvaţi problema aceasta?

Sergiu Palihovici: „Vorbim despre o abordare sistemică a tot ceea ce înseamnă managementul deşeurilor la nivel naţional. Aceasta presupune la prima etapă, fără a exclude, lucrul acesta este foarte important, gunoiştile improvizate, astăzi chiar dacă unele sunt autorizate în localităţi, aceste gunoişti trebuie să fie anihilate. În situaţia dată din localităţi, pornind de la structura teritorial-administrativă pe care o avem astăzi, gunoiul trebuie să fie adunat. Vorbesc de etapele propriu-zise cum se va realiza întregul proces. Mai departe urmează să fie depozitat pe aşa-numitele platforme provizorii, să admitem că ele vor fi la nivel de centru raional, şi de pe aceste platforme provizorii, unde se va face selectarea gunoiului pe anumite categorii, va fi transportat la prelucrare. Una dintre problemele principale, când vorbim despre prelucrarea acestor deşeuri, erau deşeurile organice. Acum există tehnologii că aceste deşeuri organice, în combinaţie cu produsul care, iarăși, este un deşeu, atunci când vorbim de staţiile de epurare, nămolul respectiv, care rezultă din epurarea apelor, cu elementele care rămân în el, printr-o combinare a acestor deşeuri organice, cu adăugarea anumitor reagenţi care nu sunt periculoşi pentru mediu, putem să avem o anihilare sută la sută a acestor produse.”

Europa Liberă: Moldova ar putea, într-un termen previzibil, să se compare cu Germania, cu altă ţară din spaţiul Uniunii Europene care a rezolvat problema gunoiului şi a gunoiştilor?

Sergiu Palihovici: „Există premise pentru aceasta. Este important să avem destulă hotărâre şi să fim foarte organizaţi şi activi.”

Europa Liberă: Domnule ministru, să vorbim despre apa potabilă şi serviciile de canalizare. Ce procentaj din populaţia Republicii Moldova are astăzi acces la apa de bună calitate şi la serviciile de canalizare?

Sergiu Palihovici: „Aş putea spune nişte cifre, dar nu sunt corecte. Pentru că şi această problemă nu a avut până la moment o abordare de sistem. Mai multe instituţii, mai mulţi parteneri de dezvoltare au desfăşurat proiecte de apă şi canalizare, în afara unui sistem foarte bine închegat şi pe o platformă care să permită luarea la evidenţă a acestor lucrări. Astăzi Republica Moldova nu poate să prezinte o cifră reală, atunci când vorbim de lungimea reţelelor reale de apă, respectiv, canalizare. La capitolul apă potabilă stăm şi mai prost. Dacă vorbim despre apă potabilă, putem să pretindem numai referindu-ne la apa care trece printr-un proces de tratare. Cealaltă apă, ne place să spunem că la ţară în fântână, în izvor avem apă bună ş.a.m.d., lucrurile nici pe departe nu sunt aşa.

Din lipsa unei viziuni strategice generale pe ţară, din lipsa unor planuri de fezabilitate foarte concret puse la punct, noi astăzi constatăm că avem o mare problemă.

Această apă pe care o numim potabilă, de fapt, în marea majoritate a cazurilor este apă tehnică. Acest lucru s-a întâmplat şi pornind de la ideea că s-au desfăşurat mai multe proiecte din iniţiative, la prima vedere, bune, pornind de la ideea că populaţia trebuie să fie aprovizionată, trebuie să aibă acces la apă. Dar până la urmă, din lipsa unei viziuni strategice generale pe ţară, din lipsa unor planuri de fezabilitate foarte concret puse la punct, noi astăzi constatăm că avem o mare problemă. Pentru ca să închegăm toate lucrurile într-un sistem, pentru ca să asigurăm că această apă să fie nu tehnică, dar potabilă şi pentru un lucru nu mai puţin important şi pentru ca să transformăm acest serviciu de aprovizionare cu apă şi canalizare într-un serviciu care să fie sustenabil şi fezabil, din punct de vedere economic, pentru că el trebuie să fie susţinut din tot ceea ce plăteşte şi asigură ca plată baza de clienţi.”

Europa Liberă: Şi totuşi, în limbajul cifrelor, cam câte procente din cetăţeni consumă apă potabilă, conform estimărilor dumneavoastră?

Sergiu Palihovici: „60-70%, dacă vorbim de apă şi, respectiv, la canalizare stăm mult mai prost. Aici trebuie să luăm în consideraţie ponderea populaţiei şi faptul că o bună parte din populaţie trăiesc în capitala ţării şi în oraşele care, de bine de rău, au aceste sisteme de apă. Dacă am scoate oraşele şi ne-am referi nemijlocit la localităţile rurale, bineînţeles că această statistică este desfiinţată în cazul dat. Lucrurile stau mult mai prost.”

Europa Liberă: Dar în baza unor proiecte, totuşi apeducte se construiesc, se dau în exploatare, este adevărat că sunt şi costisitoare, dar se poate rezolva problema.

Sergiu Palihovici: „Sigur că se poate. De fapt, vorbim acum despre o competenţă care este improprie Ministerului Mediului. Chiar la o şedinţă convocată de domnul prim-ministru Chiril Gaburici am discutat la acest capitol şi am ajuns la concluzia că trebuie să facem delimitări foarte clare în competenţele instituţionale. Mă refer în primul rând la Ministerul Mediului şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, deoarece competenţa Ministerului Mediului este mai mult realizată, vorbesc de managementul deşeurilor, este mai mult implementată de către Ministerul Dezvoltării Regionale

În lipsa unui sistem de canalizare şi a unui sistem de epurare a apelor uzate, ne creăm cu adevărat o mare problemă de mediu.

şi Construcţiilor, noi fiind autorii Strategiei de gestionare a deşeurilor. La apă şi canalizare invers, noi suntem cei care practic din mijloacele Fondului Ecologic Naţional, aproximativ în proporţie de 90% finanţăm proiecte de apă şi canalizare la prima etapă de apă, creându-ne o problemă adevărată de mediu cu mâna noastră. Pentru că în lipsa unui sistem de canalizare şi a unui sistem de epurare a apelor uzate, ne creăm cu adevărat o mare problemă de mediu. Dar la noi s-a întâmplat exact aşa, ca să vin cu un exemplu foarte simplu, dacă anul respectiv s-a făcut bine grâul şi s-a vândut la un preţ foarte bun, atunci la anul viitor toată lumea pune grâu. Exact aşa s-a întâmplat şi la noi. Dacă s-a început a stimula depunerea proiectelor pe apă şi canalizare, fiind declarate şi un deziderat al guvernului, toată lumea a depus proiecte de apă şi canalizare în detrimentul, de exemplu, altor proiecte.”

Europa Liberă: Aşa se îmbogăţeşte infrastructura şi aşa pot fi atrase investiţii.

Sergiu Palihovici: „Sunt de acord. Dar eu vorbesc de Ministerul Mediului, în cazul dat şi de competenţele lui legale.”

Europa Liberă: Domnule ministru, de la apă să trecem la pădure. Pe cât de judicios este ca Moldsilva totuşi să revină în subordonarea Ministerului Mediului? Pentru că ştiu că e o dispută şi în jurul acestei probleme.

Sergiu Palihovici: „Este foarte judicios. Aici ar putea fi două variante. Una dintre priorităţile mele, ca ministru, de bază este realizarea reformei instituţionale, dar o reformă nu de ochii lumii, ci o reformă foarte profundă, revoluţionară, aş spune. În cazul dat în varianta realizării acestei reforme, se va merge pe un principiu foarte bine determinat, un principiu care, de fapt, reiese şi din cadrul legal care deja există în Republica Moldova. Şi o normă de administrare publică care există peste tot în lume, atunci când cele trei direcţii de activitate ale unei instituţii centrale de specialitate, vorbesc în cazul dat de compartimentul politici, implementarea acestor politici şi controlul implementării acestor politici, sunt separate, ele nu se regăsesc în una şi aceeaşi instituţie. La noi Moldsilva, dacă tot vorbim de ea, este elaborator de politici, ea le implementează şi ea și le verifică. Vă daţi seama ce se întâmplă la faza ce ţine de eficienţă.”

Europa Liberă: Există evaluări totuși cât s-a furat din pădurile Moldovei?

Sergiu Palihovici: „Cele mai adevărate sunt evaluările independente. Pentru că, de exemplu, Inspectoratul Ecologic de Stat sau Garda Forestieră e încadrată în Moldsilva, ne dă o cifră de circa 50 de mii metri cubi raportat la cei 500 de mii metri cubi care, respectiv, reprezintă norma acceptată de tăiere în fiecare an. Pe când eu consider că noi putem vorbi real de tăieri ilicite anuale cel puţin dublu faţă de această normă, adică ar fi cam un milion de metri cubi.”

Europa Liberă: Şi aceste ilegalităţi vor fi penalizate vreodată? Vor fi traşi la răspunde cei care poartă vina?

Sergiu Palihovici: „Eu sunt acum în comunicare cu Moldsilva pentru ca să începem cap-coadă, din sud în nord sau din nord în sud, un control total frontal pe fondul forestier. Dacă vom avea certitudinea că acest mecanism va munci, atunci îl vom pune în aplicare. Dacă pe un moment îmi voi da seama că, de fapt, pun lupul să păzească stâna, atunci respectiv o voi face prin alte mijloace şi voi încerca să vin cu un răspuns foarte clar în maximum două luni în legătură cu tabloul real al tăierilor ilicite în Republica Moldova. Situaţia este una foarte critică.”

Europa Liberă: Fondul Ecologic Naţional trebuie să fie reformat?

Sergiu Palihovici: „Sigur. Eu pot să mă refer la prima şedinţă a Fondului Ecologic Naţional pe care am desfășurat-o, una de fapt chinuită, pentru că, în condiţiile actuale, neavând încă instrumentul pus la punct, mă refer la reformarea acestui fond, am încercat în toată această perioadă să găsesc un mecanism care să ocolească schemele practicate de-a lungul timpului în cadrul acestui fond.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Care a fost punctul dumneavoastră de vedere?

Sergiu Palihovici: „Câteva lucruri foarte simple. În primul rând nu am acceptat proiecte noi, din simplul motiv că, dacă vorbesc de 262 de milioane de lei cât constituie fondul, atunci proiectele deja începute au o valoare de patru miliarde. Care este relevanţa începerii unor proiecte noi, dacă noi întindem realizarea anumitor proiecte pe zeci de ani? Or, noi avem proiecte de 20 de milioane, 30 de milioane de lei şi le finanţăm în fiecare an câte 500, câte un milion de lei. Vă daţi seama cum poţi să construieşti un sistem de aprovizionare cu apă în 30 de ani? Trebuie să te întorci de unde ai început şi să începi a-l reabilita din nou. Şi aici am mers pe acest principiu, neacceptarea proiectelor noi la această etapă, pe proiectele vechi. Al doilea principiu, am mers pe proiectele care era posibil să le finalizăm. Şi am pus şi un criteriu – toate proiectele care au până la etapa de finalizare un milion şi jumătate de lei să le închidem. Şi am mers pas cu pas şi le-am închis. Al treilea principiu s-a referit la planul de finanţare pe Fondului Ecologic Naţional, pentru că aceşti bani sunt împărţiţi pe anumite compartimente. Deja în baza principiilor bugetării noi, bazate pe programe şi performanţe, ne-am străduit ca să mergem cu finanţări pe domeniile care le avem noi în competenţă în primul rând, ale Ministerului Mediului. Pentru că marea majoritate a proiectelor care sunt depuse, 95%, sunt pe apă şi canalizare. Respectiv, sunt foarte puţine proiecte pe gestionarea deşeurilor. Şi de aici a venit şi al treilea principiu, am finanţat toate proiectele pe deşeuri, cap-coadă, care au fost depuse, le-am finanţat integral, stimulând toţi potenţialii depunători de proiecte. Credem foarte mult că vom diminua din procesul acesta, din cota aceasta mare pe proiecte apă şi canalizare şi vom stimula mai multe proiecte pe deşeuri.”

Europa Liberă: La aproape 100 de zile de la învestirea guvernului, ce notă daţi activităţii executivului?

Sergiu Palihovici: „Între şapte şi opt s-ar putea de acordat.”

Europa Liberă: Domnule ministru, dar presiunea străzii ar putea să ducă până la aceea ca să cadă acest guvern?

Sergiu Palihovici: „Tot ce este posibil. Îmi place mai mult să vorbesc mai mult din perspectiva factorului administrativ, decât a factorului politic în cazul dat. Dar dacă mă refer la activitatea mai multor colegi din guvern, care ştiu exact ce efort depun, atunci nu aş vedea de ce aceşti oameni nu ar putea fi lăsaţi să continue munca. S-ar putea să avem o demisie de guvern, va fi, iarăşi, nevoie de o perioadă de două-trei luni de zile, cel puţin, ca să reporneşti anumite procese. Oamenii care sunt din domeniu cunosc foarte bine acest lucru. Aceste schimbări de guvern, schimbări de miniştri lovesc foarte mult în procesul de administrare.”

Europa Liberă: Faptul că guvernul este unul minoritar se răsfrânge asupra activităţii ministerelor?

Sergiu Palihovici: „Eu nu am nicio problemă, pentru că nu pun factorul politic în faţa deciziilor pe care le iau în cadrul ministerului. Eu examinez şi administraţia publică locală, pentru că în primul rând cu administraţia publică locală muncim şi rezultatele primei şedinţe a Fondului Ecologic Naţional demonstrează acest lucru, că au fost selectate proiecte pe cu totul alte principii, nepunând la bază factorul politic, dar având în vedere durabilitatea şi eficienţa.”

XS
SM
MD
LG