Linkuri accesibilitate

Mai multe sectoare de pădure din jurul capitalei au fost date în arendă pentru zeci de ani unor oameni de afaceri, care şi-ai ridicat pe ele vile impozante sau intenţionează să dezvolte proiecte imobiliare

Multe sectoare de pădure din jurul Chişinăului au fost date în arendă pentru zeci de ani unor oameni de afaceri, care între timp au ridicat vile impozante sau intenţionează să dezvolte diverse proiecte imobiliare. Chiar dacă legislația prevede că sunt permise doar construcţiile uşor demontabile, fără a tăia copaci şi arbuşti, în realitate arendașii defrișează pădurea şi zidesc imobile din beton. Ministrul adjunct al Mediului Lazăr Chirică şi preşedintele Mişcării Ecologiste Alecu Reniţă au vrut să inspecteze un astfel de imobil, dar nu au fost lăsaţi să între pe lotul arendat. Ei au declarat că arendarea pădurii este, de fapt, o privatizare camuflată, iar pierderile statului sunt enorme.

În pădurea de lângă Durlești, dinspre șoseaua Balcani, din 2013 se construiește cu mai multe abateri o cabană. Cazul a fost relatat de presa de la Chișinău, iar cetățenii au sesizat instituțiile responsabile şi organele de drept, care au aplicat mai multe amenzi şi au stopat la un moment dat construcția. Arendașul a plătit toate amenzile, de peste 60.000 de lei, dar a continuat să înalțe cădirea şi să defrișeze copacii.

Săptămâna trecută, ministrul adjunct al Mediului Lazăr Chirică, împreună cu funcționari de la inspectoratul ecologic şi cel de construcții, de la Agenția Moldsilva şi cu președintele Mișcării Ecologiste din Republica Moldova, Alecu Reniţă, au mers la fața locului într-o inspecție anunțată. Nu au fost însă lăsați să intre în corpul de pădure arendat. Unii funcționari, printre care şi vice ministrul Mediului, au făcut cale întoarsă, alţii au fost nevoiți să sară gardul de peste doi metri pentru a vedea ce se întâmplă pe acel segment de pădure. Ulterior, ministrul adjunct al Mediului Lazăr Chirică a sesizat procuratura. El spune că şi ceea ce a văzut până la poartă l-a pus în gardă.

„Am depistat, în primul rând, un drum, cu o lățime de 6,5 metri, pentru câțiva metri este asfaltat, apoi este caldarâm. Au zis că caldarâmul acesta este ușor demontabil. Să știți că nici Piața Roșie nu are un astfel de caldarâm cum este aici în pădure. Pentru aceasta au fost tăiați vreo 50 de copaci şi vreo 200 de arbuști. Este un lucru strigător la cer faptul că de o parte a drumului şi de altă parte sunt niște pereți de peste doi metri de beton”.

Lazăr Chirică a subliniat că instituția responsabilă de păduri în Republica Moldova este Agenția Moldsilva, care nu se subordonează ministerului. De asemenea, el a spus că Moldsilva poate rezilia contractele de arendă atunci când arendașul nu respectă regulile stabilite, dar că el nu cunoaște astfel de cazuri.

Alecu Reniţă

Alecu Reniţă

La părerea președintelui Mișcării Ecologiste, Alecu Reniţă, arendarea pădurii în Republica Moldova este o privatizare camuflată: contractele sunt pe perioade foarte mari - 30 sau 49 de ani - , iar majoritatea arendașilor percep aceste fâșii forestiere drept proprietate privată. În plus, majoritatea loturilor arendate în scop de recreere se află în jurul capitalei. Altfel spus, pentru sume modice, de doar 4.000 de lei pe an per hectar, unii afaceriști întră în posesia unor suprafețe ce sunt uneori vândute şi cu jumătate de milion de euro. Cazul de la Durlești, spune Alecu Reniţă, nu este unul izolat. Corpul de pădure de la Dănceni, cunoscut şi ca Poienița Veselă, după denumirea taberei din preajmă, este exemplul cel mai prost care arată în ce pot se transforma renumiții codri ai Moldovei. Acolo, printre „proprietarii” cartierului de vile figurează şi rude ale unor miniștri.

„După calculele mele, făcute împreună cu colegii de la Institutul de Ecologie şi Geografie, anual numai din arenda recreativă statul Republica Moldova pierde peste un miliard de lei. Eu sunt convins că dacă trecem la costuri ceea ce înseamnă servicii ecosistemice şi includem şi alte aspecte care nu intră în masa lemnoasă, o să rămânem pur şi simplu uimiți care sunt pierderile reale”.

Cei doi vorbitori au sugerat că responsabili de la Moldsilva ar fi implicați în aceste scheme, dar, așa cum ei ar fi creat problema, permițând arendarea pădurii, tot ei sunt în măsură să o rezolve. Directorul Moldsilva, Iurie Apostolachi, în funcție de câteva luni, spune că se află în proces de analiză a contractelor de arendă.

„Este o situație foarte neplăcută şi, cu părere de rău, este o situație pe care am moștenit-o. Nimeni nu scoate vina de pe Agenția Moldsilva. Am revizuit toate contractele. Am înaintat circa 700 de somații. Acum suntem în procese de judecată cu circa 140 de arendași, pentru a rezilia contractele. Eu nu mai știu ce se poate întâmpla dacă nu stopăm această expansiune incorectă a unor arendași de a construi tot ce este posibil în fondul silvic de stat”.

Alecu Reniţă a cerut Delegației UE la Chișinău şi reprezentanței Băncii Mondiale să urmărească acest subiect, întrucât cele două instituții ar fi principalii donatori externi care au alocat bani pentru împădurire. Degeaba vin milioane de euro pentru împădurirea a 2-3 hectare, zice expertul, când pădurea matură este distrusă sub privirile neputincioase ale reprezentanților statului.

XS
SM
MD
LG