Linkuri accesibilitate

Dezvoltarea agroturismului sau înstrăinarea camuflată a pădurilor care aparţin statului?

Reprezentanţi ai Mişcării Ecologiste din Moldova cer Guvernului de la Chişinău să anuleze regulamentul care permite darea în arendă pentru o perioadă de 49 de ani a terenurilor din fondul forestier al ţării. Documentul a fost aprobat în perioada guvernării comuniste şi suspendat în 2012. Temerea ecologiştilor este că, fiind sistat temporar, procesul ar putea fi reluat oricând, arendarea terenurilor forestiere însemnând nimic altceva decât înstrăinarea camuflată a pădurilor care aparţin statului.

Dezvoltarea agroturismului - aceasta a fost obiectivul scos în faţă în anul 2008 de guvernul condus de Vasile Tarlev, care a promovat regulamentul ce permitea darea în arendă a pădurilor pentru o jumătate de secol. Doar că, în locul foişoarelor sau cabanelor rustice, au fost înălţate construcţii imense, dosite după garduri. Presa a scris în repetate rânduri că beneficiari ai darnicului regulament au fost, întâi de toate, demnitari de stat sau rudele acestora.

Ca urmare a dezaprobării publice, documentul a fost suspendat în 2012. Dar nu şi anulat, fapt care, potrivit preşedintelui Mişcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniţă, lasă portiţa deschisă pentru noi încălcări. O altă problemă, în opinia ecologistului, este preţul derizoriu la care este arendat în continuare un hectar de pădure: 4 mii de lei anual sau mai puţin de 400 de lei lunar:

„Propun ca un hectar de pădure luat în această perioadă în arendă, în scopuri recreative, să se ridice la un preţ nu mai mic de 100-150 de mii hectarul, iar banii care se acumulează de la cei care şi-au făcut vile, palate şi au îngrădit cu sârmă ghimpată suprafeţe mari din pădure, deci, aceşti bani să se ducă la împădurire. Nu trebuie să scoatem sute de milioane din bugetul republicii ca să împădurim. Cei care, contrar regulamentului din 2008, au betonat pădurile noastre, să plătească aceste terenuri”.

În ceea ce priveşte arendarea loturilor de pădure, autorităţile actuale se apără spunând că preţurile şi condiţiile au fost stabilite pe timpul guvernării comuniste. O fi aşa, zic ecologiştii, doar că acceptându-le în continuare, guvernanţii se fac părtaşi ai unei fărădelegi.

De la aprobarea regulamentului în anul 2008 şi până la suspendarea temporară a acestuia în 2012, peste 14 mii de hectare de pădure au fost date în arendă. Astăzi, menţionează directorul adjunct al Agenţiei Moldsilva, Tudor Botnari, jumătate din aceste terenuri au revenit în proprietatea statului. Funcţionarul susţine că au fost înaintate şi zeci de chemări în instanţă pentru arendaşii care au încălcat regulamentul, adică în loc să construiască popasuri agroturistice, în realitate au amplasat în păduri adevărate sate de vacanţă:

„Regulamentul prevede strict ce ar fi posibil, inclusiv construcţii uşor demontabile, de aspect temporar, sau alte activităţi, legate de îngrădiri, legate de interzicerea accesului, alte chestiuni legate de folosirea fondului forestier. Toate aceste chestiuni fiind admise, noi am purces la procedura de chemare în instanţa de judecată”.

Ce şanse sunt ca statul să obţină câştig de cauză în litigiile cu arendaşii certaţi cu legea şi cu bunul simţ? Minime, constată ziarista de investigaţie Olga Ceaglei, care a realizat o serie de anchete despre construcţiile ilegale din păduri. Şi asta pentru că regulamentul face posibilă ridicarea pe terenurile arendate a unor construcţii zise „uşor demontabile”. În lipsa unei definiţii juridice a termenului tehnic imprecis reclamantul, adică statul, va trebui să aştepte expirarea termenului acordat cu generozitate de guvernanţi:

„Ideea este următoarea: ei nu se gândesc să privatizeze terenul, nu este nevoie. Pe o bucată de pădure, care este proprietate publică, ei îşi ridică proprietăţi private, iar statul, până la urmă, nu o să poată face nimic, nu o să poată recupera acest bun, care este bunul cetăţenilor, până la urmă”.

Problema, continuă Olga Ceaglei, e că arendaşii de pădure percep terenurile ca pe o proprietate privată, iar, în cele mai dese cazuri, răspunsul lor e următorul: nu am încălcat legea, construcţia mea e una „uşor demontabilă”. Reveniţi 49 de ani şi o să vedem cine are dreptate.

XS
SM
MD
LG