Linkuri accesibilitate

Un interviu despre o inițiativă controversată: „raionul național cultural” Taraclia.

Iniţiativa PCRM de a acorda raionului Taraclia un statut de „raion naţional-cultural” generază o nouă controversă în Republica Moldova, înainte de o nouă reformă administrativ teritorială. Printr-o coincidenţă, în ţara vecină, în regiunea Odessa apare un prim proiect prin care nişte iniţiatori pro-Kremlin anunţă că vor obţinerea „pentru Basarabia a unui statul de autonomie cultural-naţională”. Ce se întâmplă, de fapt? Şi cum ar putea evolua lucrurile? Un interviu cu comentatorul politic Nicolae Negru, editorialist la „Ziarul Naţional”.

Europa Liberă: Aşadar, o nouă iniţiativă de acordare a unui aşa-numit statut de „raion naţional-cultural” raionului Taraclia, populat preponderent de etnici bulgari. De fapt, o nouă controversă, cauzată de această iniţiativă votată deja în principi în parlament. Ce li se oferă sau ar urma să li se ofere „naţional-cultural” în plus etnicilor bulgari din această regiune?

Nicolae Negru: „Aici e o ciudăţenie. Am încercat şi eu să aflu ce ar însemna acest statut de raion naţional-cultural. Am studiat cu atenţie proiectul propus de către fracţiunea PCRM şi nu am găsit nici o referire la ce ar conţine, ce se va schimba după ce raionul Taraclia va deveni naţional-cultural. Ce se va schimba în plan naţional-cultural? Dar ce vor obţine ei în plus, bulgarii de acolo care constituie 65 la sută din populaţia raionului? Nu este nimic. S-a pornit această construcţie fără să existe un proiect, măcar o schiţă de proiect care ne-ar spune ce vor reprezentanţii PCRM şi de ce au susţinut acest proiect reprezentanţii PSRM şi PD.”

Europa Liberă: Statutul respectiv pare a fi conceput ca un fel de măsură de protecţie în faţa unui eventual pericol de asimilare, deznaţionalizare a unei minorităţi etnice. O minoritate etnică poate să-şi poarte de grijă doar în condiţiile unui raion cu un statut special?

Nicolae Negru: „Paradoxul e că chiar reprezentanţii acestui raion, autorităţile raionului declară că sunt satisfăcuţi de protecţia pe care o au acum, că dispun de o universitate de stat într-un orăşel de 15 mii de oameni, de un teatru. Desigur toate acestea sunt plătite din buget. Republica Moldova le garantează drepturile semnând convenţia cadru privind protecţia minorităţilor. Ei pot folosi, conform legislaţiei Republicii Moldova, limba bulgară în administraţie. Nu există probleme. Acest raion cu statul special nu poate să le dea mai mult decât li s-a dat până acum, de aceea şi apare acest moment ciudat. Scopul este altul. Nu atât garantarea unor drepturi naţional-culturale, cât garantarea contra unor reforme care se anunţă în ce priveşte împărţirea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, domnule Negru, dacă le va fi respinsă solicitarea, autorităţile raionului Taraclia ameninţă că vor adera la Autonomia Gagauz-Yeri. Dar această autonomie de ce ar fi mai benefică pentru localităţile cu populaţie preponderent bulgară decât un eventual judeţ Cahul, de pildă?

Nicolae Negru: „Ar fi benefică fiindcă, de exemplu, două localităţi mari din actualul raion Taraclia (graniţele actualului raion Taraclia nu coincid cu graniţele fostului raion Taraclia din perioada de până la 1994), deci două localităţi mari din acest raion nu sunt teritorial legate de raion. Ele se află mai aproape de raionul Ceadâr-Lunga, de exemplu, din care au şi făcut parte până la 1994. Le este complicat celor din Varniţa şi Valea Perjei, de exemplu, să meargă în Taraclia, este mai departe decât Ceadâr-Lunga. Ei s-ar reuni cu plăcere cu fostul lor raion, decât să se afle în raionul Taraclia. E o configurație foarte ciudată, bizară a acestui raion, modul cum a fost construit. Cum am scris în „Ziarul naţional” a fost construit din resturile localităţilor care au rămas după construirea autonomiei găgăuze, care iarăşi a fost construită după principii bizare. Toate localităţile cu populaţie majoritară au intrat în această autonomie. Şi acum avem o unitate administrativă formată din patru petici, care nu sunt legate teritorial.”

Europa Liberă: Ce vrea Taraclia cu adevărat, din punctul Dvs. de vedere?

Nicolae Negru: „Asta vrea Taraclia cu adevărat, ca acest micuţ raion, de 44 de mii de oameni, să nu fie inclus în nici o altă unitate teritorial-administrativă în eventualitatea unei reforme. Vrea să rămână aşa, deşi este unul din cele mai mici raioane. E printre cele cinci raioane cu cel mai mic număr de populaţie din Republica Moldova. Nu poate supravieţui un asemenea raion de sine stătător. Dar ei vor ca acest raion să rămână în viaţă, desigur că fiind finanţat în continuare din bugetul Republicii Moldova. ”

Europa Liberă: Şi de ce insistă deputaţii PCRM, PD şi PSRM din Parlament pe o asemenea soluţie?

Nicolae Negru: „Aici e şi ciudăţenia. Fiindcă dacă mergem pe acest principiu să formăm unităţi teritorial-administrative după principii etnice, după criterii etnice, o să fragmentăm Republica Moldova. Vor dori şi alţii, cu siguranţă, să aibă propriile raioane culturale. Avem raioane cu populaţie destul de însemnată, de exemplu, la nord cu populaţie ucraineană. Nu este un principiu viabil. De ce insistă reprezentanţii celor trei fracţiuni? Probabil că vor să obţină astfel nişte dividende politice, electorale, poate că au promis ceva. Nu ştiu. Sau poate că se tem de o eventuală aderare a acestui raion la autonomia găgăuză. Deşi nu văd ce s-ar schimba de la această aderare.”

Liliana Barbăroșie

Liliana Barbăroșie

Europa Liberă: Printr-o coincidenţă, în ţara vecină, în regiunea Odessa apare un prim proiect prin care nişte iniţiatori pro-Kremlin anunţă că vor obţinerea „pentru Basarabia”, se are în vedere Basarabia ucraineană, „a unui statul de autonomie cultural-naţională”. Între timp serviciile secrete au şi arestat o parte din iniţiatorii acestui proiect. La congresul de constituire eşuat sau realizat au participat şi nişte oameni politici din Republica Moldova. În ce măsură credeţi că asemenea fenomene prezintă vreun interes sau prilej de preocupare pentru autorităţile moldovene? mai ales că la acest congres s-a spus că dacă Ucraina va adera la NATO, de exemplu, regiunea va cere autodeterminare şi va crea o nouă entitate.

Nicolae Negru: „E ciudată această mişcare. Desigur că trebuie să suscite atenţia anumitor instituţii, inclusiv din Republica Moldova. şi anumiţi deputaţi care au votat proiectul trebuie să fie atenţi la apariţia acestui proiect de raion naţional-cultural. A apărut tocmai în perioada când, dacă vă amintiţi, în sudul Republicii Moldova începuse această mişcare pentru aşa zisul referendum de aderare la Uniunea Vamală în contrasens cu aspiraţiile majorităţii cetăţenilor Republicii Moldova de integrare europeană. Atunci chiar existase şi o declaraţia a Ambasadorului Rus care încuraja raioanele din sudul Republicii să meargă în contrasens cu politica oficială a Republicii Moldova. Când creşte temperatura corpului înseamnă că undeva se întâmplă ceva. Dacă în Ucraina şi în Republica Moldova încep fenomene similare, s-ar putea că cineva le controlează, aceste fenomene. În Ucraina, în sudul Basarabiei, locuiesc circa 140.000 de bulgari, zeci de mii de găgăuzi şi desigur prin aceste mişcări de o parte şi de alta a frontierei Republicii Moldova se stimulează o anumită stare de spirit. Se încearcă de fapt destabilizarea şi a Republicii Moldova, şi a Ucrainei. Dintr-o lovitură se vrea uciderea a doi iepuri.”

Europa Liberă: Privit din această perspectivă, cum poate fi înţeles votul din Parlament, în primă lectură, pentru oferirea acestui statut raionului Taraclia?

Nicolae Negru: „E ciudat din mai multe puncte de vedere acest proiect. Se mai adaugă această ciudăţenie, această sincronizare cu ceea ce se întâmplă în Ucraina. Asta ar trebui să le dea de gândit acestor deputaţi care poate din raţiuni egoiste de partid încearcă să contribuie la un proiect care ar putea proveni nu din raionul Taraclia, nu de la bulgarii de acolo, dar ar putea proveni cu totul din altă parte, să zicem de la FSB, de la un anumit stat care vrea destabilizarea şi despre care se spune că iată, iată va ataca Republica Moldova.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG