Linkuri accesibilitate

O iniţiativă legislativă a deputaţilor comunişti, susţinută de socialişti şi democraţi şi… suspectată de „intenții sinistre”.

Deputații comuniști au propus astăzi ca raionul Taraclia, locuit preponderent de etnici bulgari, să poată primi statut de „raion național-cultural” printr-o modificare a legii administrației teritoriale. Proiectul a trecut în primă lectură cu voturile comuniste, socialiste și ale democraților. Liberali-democrații au cerut fără succes amânarea votului, iar liberalii au condamnat aspru demersul PCRM, avertizând că în spatele lui s-ar afla intenții sinistre.

Observatorii politici apreciază că nici una din reformele ce ar fi adus în Republica Moldova mai multă autonomie locală nu a fost realizată de puterea de după 2009, deşi aceasta se angajase să realizeze câteva extrem de necesare. Una, care ar fi trebuit să se soldeze cu descentralizarea finanţelor publice, a fost abandonată anul trecut, de frică că o emancipare financiară a primarilor înainte de alegeri le-ar tăia elanul de muncă în campanie în folosul partidelor din care fac parte. Alta, care ar fi însemnat o recroire a unităţilor administrative, pentru a le face mai mari şi mai puternice, nici nu a fost creionată, pentru că singurul partid al puterii care o crede necesară – PLDM condus de Vlad Filat - a început să-şi promoveze ideea abia cu câteva luni înainte de locale, ceea ce ar fi însemnat o amânare nepermis de îndelungată a scrutinului.

Faptul că în loc de aceste reforme, partidele puterii se apucă să ofere statut special unui raion populat preponderent de etnici bulgari este văzut de analişti, printre ei Petru Bogatu, ca o abordare depăşită de timp şi antieuropeană:

„Încurajarea autonomiei administrative politice pe principii etnice e o cale sigură spre destrămarea statului. Pedalarea pe ideea autonomiei etnice nu e altceva decât „o toană”, care în fond nu mai impresionează democraţiile europene şi experienţa noastră demonstrează că autonomia etnică doar creează probleme suplimentare şi alimentează separatismul. Problema trebuie pusă altfel. Trebuie în sfârşit făcută reforma teritorial-administrativă şi realizată descentralizarea efectivă care presupune funcţionarea unităţilor administrative în regim autonom. Acesta este sensul descentralizării - ca respectivele regiuni să se autogestioneze. Democraţia europeană funcţionează pe orizontală, spre deosebire de regimurile autoritare, cum ar fi cel din Rusia, care funcţionează pe verticală. Cu alte cuvinte cancelarul Germaniei nu este şef al unui conducător de land. Eu cred că se pune carul dinaintea boilor. Nu asta trebuie să se discute. Trebuie să se discute descentralizarea efectivă, care va permite reorganizarea administraţiei pe principii europene, ceea ce presupune şi o largă autonomie in care minorităţile vor beneficia de o sumedenie de privilegii.”

Petru Bogatu mai crede că democraţii şi comuniştii s-au angajat să promoveze această idee, încercând să recâştige în ajun de alegeri locale simpatia locuitorilor din zonă pe care au cedat-o socialiştilor, aşa cum a arătat ultimul scrutin electoral:

„Cred că e o chestiune politicianistă, pe de o parte, o încercare a acestor partide care au un trend negativ, mai ales PCRM, dar şi PD, în aceste zone, cumva să se dreagă busuiocul. Iar pe de altă parte este o boală veche moldovenească, ignoranţa şi inconştienţa politică, care ne-a jucat festa de mai multe ori şi ne-a aruncat cu zeci de ani în urmă. Aşa cum comuniştii au făcut cu judeţele. Deci, acelaşi lucru se întâmplă. Ignoranţa şi analfabetismul cras a clasei politice îşi spune cuvântul, se acţionează din impuls, în funcţie de nişte interese înguste. În loc să facă ce trebuie să facă, ceea ce prevede acordul de asociere, care prevede reforma teritorială şi descentralizarea, ceea ce ar fi un lucru favorabil şi minorităţilor, oamenii politici se uită înapoi, la experienţa sovietică .Sunt nişte ticuri sovietice.”

Din argumentația cu care s-a operat astăzi în parlament e limpede că cele trei partide care au votat proiectul prin care Taraclia este foarte aproape de a obţine un statut special în cadrul Republicii Moldova – socialiştii, comuniştii şi democraţii - vor să le ofere bulgarilor puținul pentru ca să nu fie nevoiţi ulterior să le ofere mai mult. În toate discursurile de sprijin s-au făcut paralele cu Transnistria, iar sensul acestor comparaţii ar fi că dacă nu se refuza Transnistriei în anii 90 ceva similar, nu se ajungea la separarea ei.

Iată ce a spus, bunăoară, liderul comuniştilor, Vladimir Voronin: „Aduceţi-vă aminte ce a solicitat populaţia din Transnistria în 92, 93, 94 de la guvernarea noastră. Ce au solicitat ei de la noi atunci - nu tot autonomie culturală? Şi cu ce s-a terminat? Daţi să fim serioși şi responsabili. Să nu ne jucăm de-a românizare.”

Democratul Dumitru Diacov: „Pe parcursul anilor au existat mai multe situaţii când în parlament au fost puse în discuţie astfel de subiecte. Una a fost legată de Transnistria. Este un moment delicat şi trebuie să fim foarte atenţi. Noi trebuie să facem ceva ca să trimitem un mesaj că parlamentul ia în consideraţie normele, tradiţiile europene, care ne îndeamnă să fim foarte atenţi la dorinţele minorităţile.”

Iată, însă, criticile pe care le-a formulat în parlament la adresa proiectului liderul liberalilor, Mihai Ghimpu: „Dvs. cunoaşteţi că unii lideri din Autonomia Găgăuză, deşi au başcan, statut, parlament, stat în stat şi Lenin în frunte, nu sunt mulţumiţi şi acum vor federalizare? Nu vă gândiţi că acţiunea Dvs,. peste ani va duce la aceea că vor vrea şi ei să fie subiect a federaţiei? Adică să existe patru subiecţi ai federaţiei: Găgăuzia, Transnistria, Taraclia şi, printre altele, Republica Moldova.”

Elena Bondarenco, deputat PCRM, autoarea proiectului: „Noi trebuie să ne conformăm doleanţelor cetăţenilor”.

Mihai Ghimpu: „Care doleanţe? Nu cunoaşteţi ce scrie constituţia? De ce creaţi bombe? Avem relaţii foarte bune cu bulgarii. De ce faceţi zâzanie?”

Valeriu Munteanu, şi el deputat din grupul liberal, crede că iniţiativa urmăreşte un lucru inadmisibil şi periculos – constituirea unei noi autonomii create pe principii etnice: „Articolul 1 din constituţie spune că statul Republica Moldova este integru şi suveran. Acţiunile voastre sunt anticonstituţionale. Nu faceţi altfceva decât să operaţi cu elemente de autonomie mascată. Nu spuneţi că le daţi autonomie, da statut de raion naţional-cultural. Nu există nicăieri în lume autonomie pe criterii etnice. Există drepturi individuale ale cetăţenilor. Aceste lucruri duc la separatism.”

Proiectul comuniştilor a fost sprijinit de democraţi şi socialişti, care, împreună, au mai multe voturi decât ar fi necesar pentru ca Taraclia să obţină statutul special, aşa că nu sunt motive de îndoială că acest lucru se va întâmpla în una din şedinţele următoare. Pentru prima dată, liberal-democraţii au votat diferit de democraţi şi comunişti, dar pe motive ce nu se referă la esenţa proiectului, ci mai degrabă la calitatea textului prezentat de PCRM.

„Noi cu certitudine astăzi deschidem o mică cutie a pandorei. Pot apărea confuzii şi solicitări care mai de care, ” a spus liberal-democratul Valeriu Streleţ.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG