Linkuri accesibilitate

Comratul s-a plâns mereu că statutul special îi oferă prea puține competențe.

S-au împlinit 20 de ani de când parlamentul Republicii Moldova a recunoscut prin lege autonomia Găgăuziei. Legea privind statutul juridic special al Gagauz-Yeri declară autonomia drept „formă de autodeterminare a găgăuzilor”, „parte componentă a Republicii Moldova”. Evenimentul a fost marcat la Comrat, la o conferință la care a participat o numeroasă delegație venită de la Chișinău, inclusiv foști președinți, Petru Lucinschi și Vladimir Voronin, premierul și spicherul în exercițiu, Iurie Leancă și Igor Corman, deputați, ambasadorii rus, turc și șeful Delegației Europene de la Chișinău. Adoptarea legii în 1994 a dezamorsat tensiunile cu minoritatea găgăuză, la peste doi ani de la conflictul transnistrean. Dar Comratul s-a plâns mereu că statutul special îi oferă prea puține competențe. Liliana Barbăroșie trece în revistă disputele cele mai recente.

La începutul acestui an, într-un moment în care Republica Moldova se apropia cu paşi rapizi de semnarea acordului de asociere cu UE, locuitorii autonomiei Găgăuze au votat în proporție covârșitoare într-un referendum criticat de Chișinău pentru strângerea legăturilor cu Federația Rusă. În opinia mai multor observatori, printre ei ex-purtătorul de cuvânt al preşedintelui Petru Lucinschi, acum jurnalistul Anatolie Golea, acesta a fost punctul culminant al unor tensiuni mocnite de mai multă vreme şi pe diferite teme între Comrat și Chișinău care au luat până la urmă forma unei dispute pe marginea orientării politice externe moldovene:

„Cu părere de rău, autorităţile de la Chişinău nu prea au avut grijă în aceşti 20 de ani să întreprindă paşi concreţi pentru a-şi apropia această autonomie. De aceea au apărut şi problemele: pe data de 2 februarie 2014 a avut loc acest referendum, în mare măsură inspirat din exterior, din Federaţia Rusă unde başcanul găgăuz mergea în timpul acela foarte des. S-a ajuns desigur foarte departe, s-a organizat acest referendum, au fost proteste în autonomie… dar la un moment dat totul s-a stins. Şi aşa cum se pare, acest focar pe care se încerca foarte activ să se toarne gaz s-a stins nu fără implicarea Turciei. Deci, situaţia s-a mai calmat.

Başcanul a fost oprit de cineva – s-a implicat în campania electorală, dar s-a retras din ea şi nu a mai revenit. Iar acest bloc politic „Pentru Uniunea Vamală” din care s-a retras a luat foarte puţine voturi la scrutin. În schimb, un anumit succes, chiar dacă mic, au obţinut partidele de dreapta. Ceea ce arată că Chişinăul e pe calea cea bună, a reuşit să oprească un conflict cât pe ce să apară.”

Potrivit doleanţei autorităţilor locale de la Comrat, o reprezentare echilibrată a autonomiei în organele puterii de la Chişinău ar însemna cinci fotolii în legislativ. După scrutinul parlamentar de acum două săptămâni, găgăuzii au obţinut chiar mai mult graţie faptului că toate partidele ce au acces în Parlament, cu excepţia liberalilor, au sau vor avea după desemnarea guvernului câte unul-doi deputaţi proveniţi din autonomia sudică. La fel, după mai multe runde de discuţii în cadrul unei comisii special create, Comratul şi Chişinăul par să se apropie şi de înlăturarea unei alte surse permanente de tensiuni – amendarea unor legi generale ca să corespundă statutului special al autonomiei votat acum 20 de ani. Prezent astăzi la Comrat, speakerul Igor Corman a vorbit despre 20 de astfel de acte normative, care vor fi revizuite, spune Igor Corman, de viitoarea legislatură. Ivan Burgudji, deputat local cunoscut pentru promovarea în Adunarea Populară a unei serii de iniţiative legislative criticate de autorităţile de la Chişinău, nu a ezitat să salute gestul speakerului:

„Dacă până acum dl Corman spunea că legea despre statutul autonomiei trebuie adusă în concordanţă cu legislaţia moldovenească, acum declară ceva total diferit– că legislaţia moldovenească trebuie racordată la statutul special al autonomiei. Foarte bine. În general, eu cred că autorităţile de la Chişinău, de voie, de nevoie, vor fi nevoite să-şi schimbe atitudinea faţă de autonomia noastră. Elitele politice de la Chişinău trebuie să înţeleagă că atunci când au semnat acordul de asociere, au încălcat totuşi legea, pentru că Găgăuzia are dreptul să participe la procesul de determinare a politicii externe. Acum, dacă totuşi au semnat acest acord, ei fi totuşi nevoiţi să ne asculte şi pe noi”

Despre legea votată acum 20 de ani, Ivan Burgudji spune:

„Dacă nu era această lege, ar fi putut fi un război civil, iar consecinţele acestuia ar fi fost simţite până în ziua de azi. Am reuşit să evităm un război civil şi asta este partea pozitivă. Partea negativă este că elitele politice moldoveneşti nu au conştientizat încă că pe teritoriul ţării există o autonomie veritabilă care trebuie ascultată: singurul lucru pe care ni-l dorim noi este o Moldova puternică, dar independenţă şi în afara oricărui bloc militar.”

Iată, însă, care ar fi, la părerea lui Anatolie Golea, o problemă stringentă ce ţine de relaţia Chişinăului şi Comratului:

„Eu am fost în Găgăuzia şi ştiu că populaţia este foarte prost informată despre UE, nu cunoaşte ce e UE şi acest lucru trebuie schimbat. Din câte ştiu eu, cele mai multe fonduri europene au ajuns în aceşti ani în Găgăuzia şi Taraclia, exact acolo unde partidele de la guvernare au luat cele mai puţine voturi. Iar eu l-am auzit cu urechile mele pe başcanul găgăuz spunând că UE nu a dat nici un ban autonomiei,” mai spune Anatolie Golea.

XS
SM
MD
LG