Linkuri accesibilitate

Tatiana Ţurcan: „Autonomie am cerut, descentralizare am cerut, puţin am primit”


Interviu cu vicepreşedintele Congresului Autorităților Locale din Moldova, primarul satului Vinogradovca, raionul Taraclia.

După ce le-au promis primarilor să le dea mai multă autonomie, autorităţile centrale au decis la finele lui 2013 să amâne aplicarea legii finanţelor publice locale, o normă despre care se discută în Moldova de mai bine de un deceniu. Acest fapt i-a scos în stradă pe aleşii locali, nemulţumiţi că sunt purtaţi cu zăhărelul. Valentina Basiul a încercat să afle cum s-au descurcat primarii în 2014 şi ce provocări îi aşteaptă în anul ce vine de la primarul comunei Vinogradovca, raionul Taraclia, Tatiana Ţurcan, vicepreşedintă a Congresului Autorităților Locale din Moldova.

Tatiana Ţurcan

Tatiana Ţurcan

Tatiana Ţurcan: „A fost un an mai greu decât precedenţii. A fost mai greu de lucrat, fiindcă autonomie am cerut, descentralizare am cerut, puţin am primit. Totul ce a fost în folosul comunităţilor a fost în folosul primarilor afiliaţi politic. Ei au avut unele facilităţi în ajun de parlamentare. Primarii care nu sunt afiliaţi politic şi eu sunt în deosebi fiind independentă nu prea m-am folosit de facilităţi, dar făcând un bilanţ al anului, nu se poate de spus că nu avem unele realizări. Am avut o foarte bună înţelegere şi o deschidere din partea Ministerului Transporturilor, din cadrul căruia am beneficiat de 520 de mii de lei pentru reabilitarea unui drum local”.

Europa Liberă: Pentru un primar din zona de sud, unde există o diversitate etnică, e mai greu sau nu obţii o finanţare de la centru? Cum este?

„Să vă spun drept, suntem câteva localităţi în raionul Taraclia, care este raion mai mult bulgar decât de alte minorităţi, şi noi suntem satele Budăi, Musaitu, Vinogradovca, Ciumai, Taraclia, Chirilovca, Balabanu, sate în care populaţia este de mai multe minorităţi, pe prima poziţie avem ucraineni, avem bulgari, avem găgăuzi, şi nouă ne e mai dificil să batem la uşă la noi în raion decât la centru. Le centru mai repede putem să fim auziţi decât în raion”.

Europa Liberă: Am întâlnit aceeaşi situaţie şi în alte raioane. De ce se întâmplă lucrul acesta? De ce primarii sunt puşi în situaţia de a cerşi bani de la conducerea raionului?

„Cred că a venit vremea să spunem lucrurilor pe nume. Noi nu vedem îndeobşte funcţia principală a raioanelor. Astăzi noi nu avem nicio legătură cu raioanele. Ei s-au transformat într-o structură statistică. Fiecare secţie de la raion cere nişte informaţii, dar funcţiile consiliului raional aici se termină. Noi singuri trebuie să ieşim din situaţiile în care suntem puşi în faţa alegătorilor. Astăzi cred că primarul este unica funcţie în republică care este aleasă deliberativ de populaţie şi este prima funcţie din comunitate la care se adresează toţi cetăţenii. Cei din nivelul doi nu au nicio pârghie şi nu sunt în folosul comunităţilor”.

Europa Liberă: În 2015 legea finanţelor publice locale va fi valabilă pe întreg teritoriul ţării sau mai poate fi amânată?

„Fiind la finele anului, fiind cu lecţiile învăţate, am adoptat bugetul primăriei şi ne-am axat pe legea finanţelor locale, care trebuie să se implementeze de la 1 ianuarie. Şi eu gândesc că la etapa aceasta la care suntem noi acum, administraţia publică locală de nivelul întâi, cred că n-o să fie nicio schimbare la bugetul pe care l-am primit noi. Dacă chiar s-a amâna, o să fim o ţară de minuni”.

Europa Liberă: Experţii străini spun că o modernizare a Moldovei nu va avea loc fără ca primăriile să fie autonome. Explicaţi-ne vă rog de ce e important ca primăriile să-şi creeze bugetele şi să şi le administreze, dar nu să dicteze cineva din raion vedem sau de la centru.

„O autonomie complexă se începe la formarea bugetelor. Mulţi primari şi eu sunt aşa o primărie care în rezultatul intrării în vigoare a legii finanţelor locale avem de pierdut, fiindcă trebuie singuri să impozităm şi să ne formăm bugetul nostru, veniturile trebuie să le acumulăm noi, când mai ieri primeam ceva de la stat şi era puţin mai mult. Noi am adoptat un buget foarte dificil, dar cu toată dificilitatea lui eu ştiu că direct pe contul primăriei o să fie plasaţi banii de la transferurile de stat; acces la conturile primăriei n-o să aibă nimeni şi cum noi ne vom descurca, cum vom prioritiza cheltuielile noastre, ca un gospodar ne vom folosi de instrumentele care ne-au fost date, aşa şi o să trăim. Chiar dacă ceva n-o să ne ajungă, noi o să fim acei care o să fim implicaţi în colectarea impozitelor. Şi poate avem o rezervă de impozite, care n-au fost până acum puse, sau puteam să le colectăm sau nu. Acum o să fim într-o situaţie ca noi singuri să ne autoadministrăm şi să putem face faţă lucrurilor. Desigur avem o împărţire teritorial-administrativă care ar fi trebuit să fie modificată până la momentul de faţă. Avem primării care sunt foarte mici. Avem primării de 500 de oameni în care este un primar, este un secretar, este un contabil cu tot aşa salarii cum şi într-o primărie de până la 5.000 de locuitori”.

Europa Liberă: Credeţi că o să dispară anumite primării în câţiva ani?

„Da, eu gândesc că, primăriile care n-o să facă faţă lucrurilor şi cum se presupune în legea finanţelor publice locale, primii ani toţi o să primească o dotare, dar pe urmă o să trebuiască să se descurce singuri. Şi dacă n-o să se descurce? Viziunea mea este aşa că nu trebuie să avem mult şi rău, dar mai puţin şi mai bun. Am fost noi cu CALM, Congresul Autorităților Locale, în vizită de studiu în Franţa, Lituania, Letonia, Polonia am văzut unele exemple de administrații locale de nivelul întâi, care includ în circumscripţie şi 100 de localităţi, mai multe localităţi care astăzi au o administrare efectivă, la cheltuieli mai puţine au rezultate mai bune. Cred că este ceva pe viitor şi pentru noi, dar nu un viitor prea departe. Dar în aşa o administraţie locală o să avem unele facilităţi. Astăzi, în primărie, statele de personal sunt foarte minimalizate. Astăzi n-avem în primărie un jurist, n-avem un om care s-ar ocupa cu investiţiile de care avem nevoie, o planificare pe durată lungă de timp noi nu putem să facem, în limita statelor de personal”

Europa Liberă: Una dintre provocările anului viitor, dar şi a următorilor ani vor fi proiectele europene şi va trebui ca primarii să înceapă a scrie proiecte, chiar şi cei care nu o fac astăzi. Unele primării au început să angajeze persoane care să scrie aceste proiecte. Dvs. cum vă descurcaţi, dacă v-aţi gândit la o soluţie?

„Provocarea aceasta a apărut pentru mine inițial în 2002, când am scris primul proiect, fiind director de liceu, având un dezastru în liceu de instrumente, de mobilier. Atunci am început să scriem proiecte”.

Europa Liberă: Şi cum vă descurcaţi astăzi?

„Am lucrat şi lucrăm cu FISM-ul şi la momentul de faţă avem vreo 10 proiecte implementate cu FISM-ul, avem proiecte făcute cum ambasada Letoniei, cu ambasada Poloniei, am reabilitat de la zero o grădiniţă care nu funcţiona. Avem proiecte locale, proiecte de sponsorizare. Am avut un proiect recent foarte frumos făcut împreună cu comunitatea, fiindcă astăzi proiectele trebuie să se analizeze nu după investiţiile pe care le-au primit, dar după implicarea cetăţenilor. Am avut un proiect la care au lucrat 25 de cetăţeni din comunitate. Au primit unele informaţii pentru a construi un colector de soare. Am construit un colector de soare la grădiniţa de copii, iar copiilor le-am dat apă călduţă să-şi spele mâinile. Am primit numai materiale din cadrul proiectului şi toţi cetăţenii care au lucrat la proiectul acela au beneficiat tot de materiale şi o contribuţie de 3.000 de lei şi şi-au instalat fiecare câte un colector acasă”.

XS
SM
MD
LG