Vizita președintelui Igor Dodon la Soci, unde s-a întâlnit din nou cu omologul său rus Vladimir Putin, și anunțul Uniunii Europene că nu mai transferă Moldovei ultima tranșă de 28 de milioane de euro dintr-un ajutor acordat pentru reforma justiției sunt temele retrospectivei săptămânii.
Anunţul că UE nu va transfera ultima tranșă de 28 de milioane de euro Republicii Moldova pentru a sprijini reformele în justiție a fost unul dintre cele mai comentate subiecte de mass-media de la Chişinău. Suspendarea finanțării vine în contextul în care sub semnul întrebării se află şi un ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis de Uniunea Europeană.
Este un semnal foarte grav venit de la Bruxelles, este de părere redactorul-şef adjunct de la „Ziarul de gardă”, Victor Moşneag.
„Aceşti bani care trebuiau să fie acordaţi de către Uniunea Europeană ei deja au fost cheltuiți din bugetul de stat şi ei doar urmau să fie decontați. Reiese că bani din bugetul de stat s-au cheltuit, dar reforme nu au fost făcute, pentru că nu s-au văzut rezultate. Cu alte cuvinte, s-au cheltuit câteva zeci de milioane de lei în zadar”.
Europa Liberă: Ce ar fi trebuit să se întâmple ca să convingă experții Uniunii Europene că aceste reforme se derulează cu adevărat?
„În primul rând, cei care au verificat cum s-au derulat reformele în Republica Moldova au vorbit cu oamenii sau s-au bazat pe cum au resimțit cetățenii reforma justiţiei. Şi majoritatea sondajelor, majoritatea experţilor din acest domeniu spun că reforma a eşuat. Trebuiau să se întâmple mai multe lucruri, trebuia ca oamenii care atunci când merg în instanța de judecată să simtă că li se face dreptate, să există mai puțină corupţie, să existe mai puţine articole sau judecători care apar că locuiesc în case care nu sunt justificate de salariile lor, trebuia ca oamenii care activează în justiţie să fie mult mai transparenţi. Ei, dimpotrivă, din ce în ce mai mult închid accesul la hotărârile de judecată, la procesele care ar trebui să fie publice, dar se desfăşoară cu uşile închise”.
Faptul că guvernarea nu este în stare să ducă la capăt reforma Autorităţii Naţionale de Integritate, instituție ce trebuie să verifice veniturile, proprietățile şi presupusele conflicte de interese, ar fi încă o dovadă că cei care se află la putere realizează reforme doar la nivel declarativ, se mai arată convins Victor Moşneag.
În această săptămână, preşedintele Igor Dodon s-a întâlnit la Soci cu omologul său rus Vladimir Putin, a şasea întrevedere bilaterală din acest an. Redactorul-şef al portalului de limba rusă Newsmaker.md, Vladimir Soloviov, constată că din această discuție s-au reţinut mai puţin temele abordate şi deciziile luate, în prim-plan ieşind „rolul lui Putin de agent electoral al lui Dodon”.
„Despre vizita lui Dodon s-au pronunţat membrii Partidului Socialiştilor. Iată Bogdan Ţârdea a scris scurt şi clar, citez: „Dar eu vă zic că puterea este în Putin. Cine îl are pe Putin acela e mai puternic”. Ei au recunoscut că cea mai importantă resursă a politicii interne a lui Igor Dodon, dacă nu singura, este Vladimir Putin”.
Dincolo de entuziasmul fostului lider socialist şi al apropiaţilor lui, atitudinea Kremlinului faţă de preşedintele moldovean este alta, spune redactorul-şef de la Newsmaker, Vladimir Soloviov, iar reportajul ironic al jurnalistului rus Andrei Kolesnikov de la „Kommersant” ar reflecta cel mai bine starea de fapt. Kolesnikov, zice Soloviov, ar fi unul dintre cronicarii oficiali ai lui Vladimir Putin, care îl însoţeşte şi scrie despre liderul de la Kremlin de când acesta se află la putere.
Moscova a investit prea mult în Dodon şi acum vrea să vadă rezultate, iar preşedintele moldovean nu ar fi în stare să răspundă acestor așteptări, crede Vladimir Soloviov.
„Noi foarte bine înțelegem relaţia lui Dodon cu Partidul Democrat, care pot găsi limbaj comun aşa cum au procedat şi în cazul votului mixt. Cred că şi la Moscova se înțelege foarte bine acest lucru. Ironia lui Kolesnikov poate fi greu contrazisă. Ea este despre ceea ce noi cunoaștem: că în Moldova există un preşedinte care nu are prerogative să decidă ceva şi de aceea el poate, de exemplu, să-i mulțumească lui Putin pentru că i-a îndeplinit una după alta promisiunile electorale”.
