Linkuri accesibilitate

Kalman Mizsei: „Sistemul oligarhic este cel mai mare pericol pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”


Kálmán Mizsei

Un interviu acordat Europei Libere de fostul reprezentant al Uniunii Europene în Republica Moldova.

Fostul reprezentant al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, declară într-un interviu cu Europa Liberă că dacă UE ar fi condiționat strict asistența europeană încă din 2010, Republica Moldova ar fi fost și astăzi o „poveste de succes”. El afirmă de asemenea că un sistem oligarhic și autoritar duce prin definiție țara către Rusia, în timp ce un sistem deschis, democratic și bazat pe drepturile omului orientează țara către Europa.

Europa Liberă: Cum apreciați etapa actuală a relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană? În special după adoptarea modificărilor la legislația electorală în sensul trecerii la votul mixt din partea UE au început să se audă voci tot mai critice în raport cu Republica Moldova.

Kalman Mizsei: „De când nu mai sunt implicat direct în relațiile dintre Republica Moldova și UE, le pot privi dintr-o perspectivă mai amplă, una poate chiar istorică.

UE a înțeles în jurul anului 2013 că Moldova nu merge în direcția care a fost declarată, că există diferențe dintre cuvinte și acțiuni. De altfel, în perioada în care am fost reprezentant special al UE, am subliniat în permanență că Moldova trebuie să fie judecată în funcție de acțiunile sale și nu în funcție de declarațiile mărețe despre integrarea europeană.

Deci, după 2013 abordarea a devenit mai critică. Și dacă ar fi fost mai critică începând cu 2010 am mai fi putut vorbi astăzi în continuare despre Republica Moldova ca despre cea mai de succes țară în Parteneriatul Estic. Și cred că așa ar putea să fie și pe viitor, dacă UE va continua să aplice condiționalități stricte. Anumite trucuri geopolitice au orbit multă lume la Bruxelles.

Deci, după 2013 din partea UE este o discuție și o viziune mai dură. De atunci s-au produs și multe evenimente majore. Primul a fost ruperea a coaliției de guvernare după omorul de la vânătoarea din Pădurea Domnească, apoi un alt eveniment major a fost jaful din sistemul bancar, care este un record istoric din perspectiva proporției furtului raportat la Produsul Intern Brut, s-au întâmplat și multe alte lucruri. Și în acest context, faptul că elitele de la guvernare nu s-au conformat opiniilor Comisiei de la Veneția a fost de asemenea o mare lovitură pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova.

Trebuie să spun, de asemenea, că este mai mult decât ciudat că echipa dlui Plahotniuc nu a înțeles că acest nou sistem ajută exclusiv Partidul Socialiștilor, că acesta nu va ajuta democrații.

Deci a fost un episod în egală măsură inutil și iritant pentru Bruxelles și echivalent cu a-ți trage singur un glonte în picior. Și iată-ne acum aici.”

Europa Liberă: Ați spus că dacă condiționalitățile dure din partea UE ar fi început din 2010, Republica Moldova ar fi fost și astăzi o poveste de succes. Este problema UE faptul că nu a văzut din start problemele existente? Unde s-a greșit?

Kalman Mizsei: „Evident să este un păcat comun. Păcatul inițial a fost că coaliția de guvernare din 2010 - și eu am văzut acest lucru atunci, și au fost și alții care l-au semnalat – a sacrificat interesele țării pentru propriile lor rivalități și ambiții. Dar a fost totuși și o greșeală a UE. Și dacă această greșeală nu s-ar fi întâmplat am fi putut impune condiționalități stricte cărora Republica Moldova să se conformeze.

Îmi amintesc anul 2009 și 2010, după alegerile din iulie – moldovenii, membrii coaliției de guvernare evident că aveau propriile lor ambiții, dar existau modalități de a-i convinge în legătură cu opiniile noastre și viziunea noastră asupra viitorului.

Dar această dragoste „dură”, cu condiționalități, a fost înlocuită cu o dragoste oarbă și din această cauză s-a pierdut mult timp. Și știm cu toții care au fost rezultatele, sunt pe față.”

Europa Liberă: În Parlamentul European are loc acum o discuție dificilă în legătură cu asistența Uniunii Europene, dacă trebuie sau nu să fie aceasta alocată. Pe de o parte, argumentul este că ar fi un cadou Rusiei dacă UE nu ar acorda banii, mai ales având în vedere că se apropie alegerile. Pe de altă parte, opoziția din Republica Moldova spune că acordarea asistenței către o guvernare care are mari probleme cu valorile democratice și cu reformele înseamnă să susțină o guvernare care a compromis ideea europeană. Cum trebuie puse accentele în această discuție și dacă trebuie sau nu acordată finanțarea?

Kalman Mizsei: „Mă pot referi la practica mea din perioada în care am lucrat aici, în perioada dlui Solana. Dl Solana nu vorbea mult, dar avea linii clare. Și una dintre aceste linii ținea de principiile democratice, iar o a doua de violarea drepturilor omului.

Nu ați întrebat, dar aș vrea să aduc în peisaj problema represiunilor politice. În perioada mea, noi făceam presiuni mari pentru ca președintele Voronin să nu recurgă la intentarea dosarelor penale împotriva oponenților politici. Și pot spune că am avut ceva succes; nu am avut prea mulți oponenți politici în închisoare.

Acum, ceea ce vedem este foarte diferit. Vedem oameni în închisoare pentru rațiuni politice.

Și vreau să fac aici o notă de subsol. Nu vorbesc despre faptul dacă dl Filat sau dl Platon sînt vinovați de acțiuni criminale sau nu, nu este sarcina mea. Ce văd eu este o violare clară a procedurilor, pe de o parte și, pe de altă parte, un proces motivat clar politic. Deci, oamenii stau în închisoare din motive politice. Iarăși, nu spun dacă sunt buni sau răi. Ce spun eu este că ei sunt în închisoare din motive politice și aceasta este o problemă foarte mare.

Eu sper că UE va trimite, și cred că se trimit deja, mesaje foarte clare că aceasta este o linie roșie peste care, dacă se va trece, vor urma consecințe serioase. Deci, e foarte, foarte important. E mai important decât alte aspecte. Din rațiuni politice, pentru a reduce la tăcere oponenții politici, oamenii nu trebuie puși la închisoare. Este vorba despre o elementară violare a drepturilor omului și o elementară violare a democrației.

Ianukovici a pus-o la închisoare pe Iulia Timoșenko și acest lucru a amânat integrarea europeană a Ucrainei pentru mult timp. Și nu trebuie să-ți placă politica Iuliei Timoșenko pentru a cere eliberarea ei. Sunt componente atât de elementare ale valorilor occidentale încât nu cred că UE le poate trece cu vederea.”

Europa Liberă: Și cum rămâne totuși cu banii, cu asistența europeană, trebuie aceasta acordată Republicii Moldova?

Kalman Mizsei: „Eu cred că este evident că ar fi o fățărnicie să dai bani unor oameni care își pun oponenții la închisoare.”

Europa Liberă: În prezent, la fel cum ați spus că se întâmpla și în 2010, se discută foarte mult nu atât despre interesele țării, cât despre geopolitică. Și atunci când din partea UE se pune problema unor opțiuni delicate – în sensul fie de a susține democrația, fie de a avea o atitudine mai critică față de autorități – puterea recurge mereu la argumentul tancurilor rusești care iată-iată vor intra în Republica Moldova. Ce vedem în prezent este o rupere de la problemele reale ale Republicii Moldova și un accent puternic pus pe retorica geopolitică, lucru care divizează profund societatea. De ce se face acest lucru?

Kalman Mizsei: „Este planul dlui Plahotniuc de a crea o astfel de situație în care Occidentul să fie forțat să-l susțină pe el. Ziceam că Moldova deja a ajuns să aibă probleme, atunci când mă refeream la situația din 2010-2011, din cauza faptului că europenii s-au lăsat „seduși” de argumente geopolitice.

Tezele mele în 2010, și de atunci ele nu s-au schimbat, au fost că niște politici bune, niște reforme bune în Moldova sunt cele mai bune garanții pentru chestiunile geopolitice. Iar sistemul oligarhic este cel mai mare pericol pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Cei care sunt îngrijorați de aspectul geopolitic s-a dovedit a fi avut o poziție greșită din perspectivă istorică, în sensul că dacă Moldova ar fi făcut reforme, noi deja am fi uitat despre această dualitate – Rusia versus Europa – pentru că Moldova ar fi fost ferm ancorată în câmpul european.

Există o corelare foarte strânsă dintre tipul de guvernare și orientarea geopolitică. Cu cât mai oligarhic devine sistemul, cu atât mai mult gravitează țara către Rusia. Cu cât mai deschis, mai democratic, mai orientat către drepturile omului și mai eficient din punct de vedere economic este sistemul, cu atât țara tinde către Europa, și cu atât mai multe investiții europene vor veni. Acest aspect de asemenea nu trebuie să-l uităm: faptul că investițiile sunt la fel foarte importante pentru orientarea țării.”

Europa Liberă: Diplomații și oficiali europeni arată o nemulțumire tot mai mare în ultima perioadă în legătură cu felul în care decurg reformele în Republica Moldova. Pe de altă parte, PD-ul are un lobby foarte puternic, inclusiv pe extern, prin care acesta încearcă să convingă partenerii europeni că reformele avansează foarte bine. Percepția Dvs. care este, cum stau lucrurile la capitolul reforme în Republica Moldova?

Kalman Mizsei: „Văd eforturi din partea Guvernului de a face climatul economic mai favorabil. Și acest lucru se pare că se face cu adevărat, cu bune intenții.

Atunci când am lucrat în Republica Moldova, aici nu existau practic investiții care să nu fi mers prin mecanisme care aminteau de filmele despre mafie. Dacă Guvernul actual ar fi în stare să ridice acest obstacol, să simplifice procedurile și să modifice sistemul de taxare., acesta în consecință s-ar accelera investițiile și ar fi un lucru foarte bun.

O parte din lucrul foarte dificil Guvernul l-a făcut: simplificarea procedurilor, pe hârtie, și un sistem de taxare modern. Dar, de asemenea, este nevoie de o situație în care cei de la putere nu ar interfera și nu ar încerca să obțină beneficii din fiecare investiție. Și dacă aceste investiții la scară largă vor avea loc, va fi o veste bună pentru întreaga țară. Deci, vom monitoriza situația și vom judeca obiectiv.”

Europa Liberă: Toamna aceasta urmează să aibă loc câteva evenimente interesante pentru politica externă moldovenească. Va avea loc summitul Parteneriatului Estic unde Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei ar urma să li se ofere un nou nivel de cooperare cu UE prin intermediul inițiativei Parteneriatul Estic Plus. Pe de altă parte, președintele Igor Dodon urmează să participe la summitul CSI, și să semneze acordarea statutului de observator la Uniunea Eurasiatică pentru Republica Moldova. Totuși, încotro se îndreaptă Republica Moldova?

Kalman Mizsei: „Eu cred că este imperativ ca președintele Republicii Moldova să nu semneze niciun fel de angajamente pentru țară care nu sunt în atribuțiile sale constituționale.

Este un show simbolic și țara plătește mult pentru acest show, pentru că și aceasta este parte componentă a eforturilor de scindare și

Este imperativ ca președintele Republicii Moldova să nu semneze niciun fel de angajamente pentru țară care nu sunt în atribuțiile sale constituționale...

antagonizare a țării. Deci, este o cerință elementară față de președintele țării ca el să țină cont cu strictețe de prerogativele sale constituționale.

Acesta este un aspect. Altul ține de faptul că îl cunosc pe dl Dodon foarte bine și știu că el este un excelent expert economic. Și el știe foarte bine că nu există viitor pentru Republica Moldova în Uniunea Eurasiatică, în sensul că aceasta nu va fi capabilă să ofere genul de piețe de care este nevoie pentru o dezvoltare rapidă a Republicii Moldova, care este cea mai săracă țară a Europei în acest moment.

Iar al treilea element ține de faptul că Rusia a introdus embargouri și restricții motivate politic la importul de produse din Republica Moldova. Și e o chestiune de loialitate elementară față de propria țară ca președintele țării să se prevaleze de principiile Organizației Mondiale a Comerțului și să ceară Rusiei să se comporte de o manieră civilizată. Asta e ceea ce moldovenii, inclusiv vorbitorii de limbă rusă, ar trebui să aștepte de la președintele Dodon.”

Europa Liberă: De ce integrarea europeană nu a devenit o idee națională pentru oameni de rând din Republica Moldova, ci a rămas undeva în zona elitelor.

Kalman Mizsei: „Problema cea mare este că Guvernul din 2010 a ridicat sus stindardul integrării europene, dar nu au urmărit să facă reforme interne.

Uneori reformele aduc rezultate imediate, uneori rezultatele apar în timp, uneori acestea pot fi dureroase la început, doar că Guvernul nu a făcut nimic nici pentru perspectiva de termen lung. După care a venit devastatorul an 2013, cu jaful bancar.

Eu cred că o bună parte dintre moldoveni încă mai văd beneficiile potențiale ale integrării europene, dar acestea nu au fost realizate de către elite.

Altceva este că în mod evident acele elite care se gândesc doar la

Deschiderea pieței europene spre Republica Moldova facilitează inițiativele economice naționale și le face viabile...

buzunarul lor nici nu pot explica credibil cetățenilor perspectiva pe termen lung. Este o neînțelegere fundamentală și o lipsă de credibilitate.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, am spus deja ce s-ar fi putut face mai bine. Altfel, deschiderea pieței europene spre Republica Moldova facilitează inițiativele economice naționale și le face viabile.

Mai este o componentă puternică în care prietenii români ai putea fi mai activi. Moldova, care este în spatele Carpaților, are mare nevoie de o dezvoltare infrastructurală bună în termeni de energie, drumuri, și are nevoie și de o liberalizare amplă a traficului aerian care ar permite ca zborurile spre Moldova să fie mult mai ieftine. Acest ultim aspect este împiedicat de corupție și de vânzarea care a avut loc către investitorii ruși. Toate aceste probleme se suprapun.

Dar, în continuare, aici există un bun potențial de a face din integrarea europeană un mare succes. Priviți de exemplu către dezvoltarea României începând cu 1998. Startul de după perioada comunistă și pentru România a fost unul foarte prost, dar cam după 1999 țara a început să beneficieze.

Eu nu doar sper, dar am mare, mare încredere că într-un final Moldova va avea totuși o guvernare adecvată, curată și eficientă. Există și acum anumite semne de eficiență, dar e nevoie de mai mult, plus e nevoie de un caracter credibil și curat, pentru ca putea conta pe deschiderea Europei către Moldova.

Am menționat deja România. Un alt potențial beneficiu pentru Republica Moldova este că România are o economie în creștere rapidă. Dar este nevoie din partea României de investiții în egală măsură mai mari și mai inteligente în această relație, care să conecteze Moldova din punct de vedere infrastructural de Europa prin intermediul ei.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG